Dancă: 1.600 de ventilatoare mecanice, disponibile pentru pacienții în stare critică

Andreea
-
0
Dancă: 1.600 de ventilatoare mecanice, disponibile pentru pacienții în stare critică

Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă,  a anunțat că pentru pacienții critici sunt disponibile 1.600 de ventilatoare mecanice, iar pentru alte 200 se fac eforturi pentru a fi aduse în zilele următoare în România, în paralel cu pregătirea producției locală.

Dancă a mai spus, într-un mesaj postat pe Facebook, că față de începutul crizei COVID-19, capacitatea de testare a crescut de la câteva sute de cazuri pe zi la aproape 2.000 de teste pe zi.

De asemenea, prin Unifarm, ONAC sau Crucea Roșie, peste 2 milioane de măști și aproape 800.000 de combinezoane de protecție au sosit deja în țară, iar alte 14 milioane măști FFP2/3 vor fi livrate în aprilie. În același timp, a fost pregătită producția locală pentru 15 milioane de măști pe lună, după cum a scris Dancă.

Coronavirus: Când se va termina pandemia

Andreea
-
0
Coronavirus: Când se va termina pandemia

Cu peste 1 milion de cazuri confirmate de Covid-19 la nivel mondial și mai multe țări care vor intra în blocaj pentru a încetini pandemia, toată lumea se întreabă “Când se va termina pandemia”?

Potrivit Bloomberg, răspunsul depinde în mare parte de incertitudinile referitoare la noul coronavirus care provoacă boala, inclusiv dacă îl puteți contacta de mai multe ori și cât de repede ar putea să producă un vaccin oamenii de știință ai lumii.
De asemenea, costurile și beneficiile unei opriri prelungite și ceea ce își pot permit diferite țări, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere politic, sunt și ei factori care contribuie la acest răspuns.

1. Cum se va termina pandemia de COVID-19?

Bloomberg scrie că există un consens potrivit căruia pandemia se va încheia doar când va exista așa-numita imunităte de grup sau de comunitate.
Acest lucru se întâmplă atunci când suficienți indivizi dintr-o comunitate sunt protejați în fața unui agent patogen, astfel încât acesta nu găsește suficiente gazde și dispare.

Există două căi către acest rezultat. Unul este imunizarea. Pentru aceasta, cercetătorii ar trebui să dezvolte un vaccin care se dovedește sigur și eficient împotriva coronavirusului, iar autoritățile sanitare ar trebui să-l administreze unui număr suficient de oameni.

A doua cale către imunitatea de grup este mai sumbră: intervine după ce o mare parte a comunității a fost infectată cu un agent patogen și dezvoltă rezistența în acest fel.

2. Ce se întâmplă până atunci?

Pentru multe țări, strategia este de a bloca mișcarea oamenilor, pentru a încetini semnificativ răspândirea, închiderea afacerilor și a școlilor, interzicerea adunărilor și ținerea oamenilor acasă.

Ideea este de a preveni o explozie uriașă de infecții care să copleșească sistemul medical, ceea ce ar duce la un număr excesiv de decese.

„Aplatizarea curbei” eșalonează cazurile pe o perioadă mai lungă de timp și dă autorităților și furnizorilor de servicii medicale timp pentru a se mobiliza, pentru a-și dezvolta capacitatea de testare, pentru a urmări contactele celor infectați și pentru a trata bolnavii, prin creșterea facilităților spitalicești, inclusiv ventilatoare și unități de terapie intensive, potrivit Bloomberg.

3. Când pot fi reduse restricțiile?

Populația nu ar trebui să se aștepte ca viața să revină la normal prea curând. Ridicarea restricțiilor prea devreme riscă să genereze un nou vârf.

Autoritățile din China au început să redeschidă orașul Wuhan, unde a început pandemia, la două luni după ce a fost închis, când transmisia s-a oprit, practic.

Dar măsurile Chinei au fost mai stricte decât oriunde până acum și cel puțin o provincie a revenit la blocaj.

Jenny Harries, ofițerul medical adjunct al Angliei, a declarat că măsurile de blocare trebuie să dureze două, trei sau, în mod ideal, până la șase luni, potrivit Bloomberg.

La rândul său, Annelies Wilder-Smith, profesor de boli infecțioase emergente la London School of Igiene and Medical Tropical, recomandă să se păstreze restricțiile până când cazurile zilnice scad constant în cel puțin două săptămâni.

4. Ce se va întâmpla atunci ?

O foaie de parcurs autorizată de un grup de specialiști în domeniul sănătății din SUA, inclusiv fostul comisar al FDA, Scott Gottlieb, solicită o etapă intermediară în care școlile și întreprinderile să se redeschidă, dar adunările ar fi în continuare limitate.

Oamenii vor fi în continuare încurajați să țină la distanță unul de celălalt, iar celor cu risc ridicat ar fi sfătuiți să își limiteze timpul în public. Dacă va  începe să crească din nou numărul de cazuri, restricțiile vor fi înăsprinse.

Raportul lor, publicat de American Enterprise Institute, este probabil mai optimist decât viitorul prevăzut de cercetătorii de la Imperial College London.  Modelele lor sugerează că pentru cel puțin două treimi din timp până la stabilirea imunității de comunitate, toate gospodăriile ar trebui să reducă contactul cu școlile, locurile de muncă sau publicul cu 75%.

În orice caz, disponibilitatea pe scară largă a testelor este importantă în această etapă, potrivit Bloomberg. În centrul planului american se află cel puțin 750.000 de teste pe săptămână.

5. De ce este atât de importantă testarea?

Acest virus provoacă atât de mult, nu pentru că este mai ales letal, ci pentru că este insidios. Mulți dintre cei care sunt infectați sunt suficient de apți pentru a-și desfășura activitatea zilnică, răspândind în mod involuntar virusul. Acest lucru face vitală testarea pe scară largă a populației și verificarea tuturor simptomelor.  În acest fel, cei care pot transmite boala pot fi izolați și toți cei cu care au avut un contact strâns îcu ei pot fi urmăriți, testați și, dacă este necesar, izolați, limitând răspândirea în comunitate.

Un alt tip de test caută anticorpi pentru a vedea cine a învins deja virusul și, astfel, este puțin probabil să fie reinfectat, cel puțin pentru un timp.  După ce sunt disponibile pe scară largă, aceste teste ar putea permite persoanelor care testează pozitiv anticorpii să se deplaseze mai liber.

6. De ce contează unde ești?

Țările autoritare, cum ar fi China, pot impune controale mai stricte asupra mișcării și a mijloacelor de supraveghere mai intruzive, cum ar fi controalele de febră din casă în casă, urmărirea și aplicarea carantinelor și sunt mai puțin vulnerabile la presiunea întreprinderilor și a opiniei publice, potrivit Bloomberg.

Acest lucru le oferă instrumente puternice pentru a ține virusul sub control, atât timp cât sunt vigilenți împotriva cazurilor importate. Aceasta este o propunere mai dificilă pentru alte națiuni.

Cele mai sărace țări își pot permite mai ușor pierderile economice cauzate de restricții prelungite și adesea nu au infrastructura de sănătate pentru supraveghere extinsă.

7. Cât va dura până la apariția unui vaccin?

Zeci de companii și universități din întreaga lume lucrează la asta, dar nu există nicio garanție. Dezvoltarea vaccinului este în mod normal un proces lung și complex, care include ani de testare pentru a se asigura că sunt sigure și eficiente.

În lupta împotriva coronavirusului, unii dintre jucători își propun să livreze un vaccin în 12 până la 18 luni, un obiectiv extraordinar de ambițios.

Pe lângă faptul că utilizează abordări testate de-a lungul timpului, care au funcționat, oamenii de știință se bazează pe noile tehnologii, precum cele care adaugă material genetic viral celulelor umane, determinându-le să facă proteine care stimulează un răspuns imun.

Unii specialiști în vaccinuri consideră că guvernele, cetățenii și investitorii ar trebui să își tempereze optimismul. Nu este clar dacă metodele vor funcționa, daă se vor respecta termenele sau dacă industria va putea produce suficiente doze, potrivit Bloomberg.

8. A doua cale, către imunitatea de grup

În primul rând, ar apărea numai dacă recuperarea după o infecție lasă persoanele cu imunitate de durată. Încă nu se știe dacă este și cazul noului coronavirus. Nu se cunoaște nici proporția de persoane care ar trebui să fie expusă la virus pentru a stabili imunitatea de grup. În general, este mare, de exemplu 75% pentru difterie și 91% pentru rujeolă.

Patrick Vallance, consilierul științific principal al guvernului din UK, a estimat proporția la 60% în februarie. Cât timp va dura până la atingerea pragului necesar ar depinde de măsurile pe care guvernele le impun ca răspuns la pandemie.

Fără restricții ferme, sistemul de sănătate ar fi supraîncărcat, iar costurile ar crește semnificativ în timp foarte scurt.

Unele cercetări presupun că numărul real de infecții este mult mai mare decât cazurile confirmate. Dacă acest lucru este adevărat, țările sunt mai aproape de imunitatea de grup decât știm noi, notează Bloomberg.

9. Există alte variabile?

Am putea avea noroc, iar virusul s-ar putea estompa odată cu debutul verii în emisfera nordică, unde sunt cele mai multe cazuri, la fel cum focarele de gripă sunt sezoniere.

Dar nu se știe dacă vremea mai caldă va juca un rol. Chiar dacă focarul va dispărea în vară, acesta ar putea reveni toamna. Unii își pun speranțele într-o terapie ultra-eficientă.

5 aprilie, Ziua internaţională a conştiinţei

Andreea
-
0
5 aprilie, Ziua internaţională a conştiinţei

Ziua de 5 aprilie marchează Ziua internaţională a conştiinţei – International Day of Conscience (ONU) și urmăreşte promovarea unei culturi a păcii prin dragoste şi conştiinţă.

ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiţii de stabilitate şi bunăstare, de relaţii paşnice şi prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pentru toată lumea, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele membre, organizaţiile sistemului Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale şi regionale, sectorul privat şi societatea civilă, precum şi organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice, să construiască Cultura Păcii cu Dragoste şi Conştiinţă în raport cu cultura sau obiceiuri adecvate ale comunităţilor locale, naţionale şi regionale, inclusiv prin educaţie de calitate şi activităţi de sensibilizare a publicului, favorizând astfel dezvoltarea durabilă, potrivit un.org.

Conceptul de cultură a păcii a apărut în urma Congresului internaţional al UNESCO organizat, în 1989, în Coasta de Fildeş şi care a avut ca temă „Pacea în mintea oamenilor”.

De atunci, promovarea unei culturi a păcii a fost considerată tot mai mult ca un obiectiv demn al comunităţii internaţionale. Conceptul în evoluţie a inspirat activităţi la atât de multe niveluri şi în atâtea regiuni cu participarea deplină a societăţii civile încât cultura păcii a preluat treptat caracteristicile unei mişcări globale.

În cadrul sistemului Naţiunilor Unite, conceptul se regăseşte în Constituţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), adoptată în urmă cu mai bine de 50 de ani. Sarcina construirii unei culturi a păcii necesită acţiuni educaţionale, culturale, sociale şi civice cuprinzătoare, în care fiecare persoană are ceva de învăţat şi ceva de oferit ori de împărtăşit; se adresează tuturor vârstelor şi tuturor grupurilor; pacea nu este doar absenţa diferenţelor şi a conflictelor. Este un proces pozitiv, dinamic, participativ, legat intrinsec de democraţie, justiţie şi dezvoltare pentru toţi prin care se respectă diferenţele, este încurajat dialogul iar conflictele sunt transformate constant prin mijloace non-violente în noi căi de cooperare, potrivit un.org.

 

Tătaru, despre câte cazuri de coronavirus vor fi în România până la 1 iunie

Andreea
-
0
Tătaru, despre câte cazuri de coronavirus vor fi în România până la 1 iunie

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, estimează că, până la 1 iunie, România va ajunge la 10.000 de cazuri de coronavirus, iar odată cu a doua jumătate a lunii mai se aşteaptă la o scădere progresivă a numărului de cazuri noi.

Totodată, ministrul a spus că acesta ”este un număr care poate fi modificat agresiv de nerespectarea anumitor condiţii”.

”Noi trebuie să ne gândim la un vârf care merge până la 10.000 de cazuri adunate de la începutul pandemiei până la 1 iunie, urmând ca, odată cu a doua jumătate a lunii mai să vedem o scădere progresivă a numărului de cazuri noi, iar cazurile vindecate să crească. În acest context, ne gândim ca după 1 iunie să mergem pănă în 12.000- 13.000 de cazuri, dar este un număr care poate fi modificat agresiv de nerespectarea anumitor condiţii”, a declarat Nelu Tătaru, sâmbătă seară, la un post de televiziune.

Acesta a spus că numărul îmbolnăvirilor depinde de respectarea măsurilor de către populaţie, de numărul de români care vin în ţară de sărbători, dar şi de pregătirea sistemului medical.

România are în prezent 3.613 de cazuri de coronavirus şi 146 de decese.

 

MAE: 108 de cetăţeni români, aflaţi temporar în străinătate, au fost repatriaţi

Andreea
-
0
MAE: 108 de cetăţeni români, aflaţi temporar în străinătate, au fost repatriaţi

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că 108 de cetăţeni români, aflaţi temporar în străinătate, au fost repatriaţi, aceştia sosind din Irak şi din Emiratele Arabe Unite.

Potrivit unui comunicat de presă, MAE a continuat demersurile întreprinse pentru facilitarea revenirii în ţară a cetăţenilor români aflaţi în străinătate cu titlu temporar, nerezidenţi, şi care au fost afectaţi de măsurile adoptate de alte state în contextul gestionării epidemiei de COVID-19.

Astfel, vineri, a facilitat revenirea în ţară a 52 de cetăţeni români, angajaţi pe durată determinată ai unor companii care desfăşurau activităţi în regiunea Kurdistan, Republica Irak. Repatrierea a fost asigurată cu o cursă aeriană, tip charter, operată de o companie privată.

Demersurile MAE au permis revenirea în statele de domiciliu, respectiv reşedinţă, şi pentru 65 cetăţeni străini (olandezi, germani, portughezi, danezi, belgieni, americani, sirieni şi irakieni), care şi-au continuat călătoria de la Bucureşti către destinaţiile finale.

De asemenea, în cursul zilei de sâmbătă, MAE a facilitat revenirea în ţară a 56 de cetăţeni români care se aflau cu titlu temporar în Dubai, Emiratele Arabe Unite, cu o cursă aeriană, tip charter, operată de o companie privată, pe ruta Dubai – Chişinău – Bucureşti. Cu aceeaşi cursă au fost repatriaţi şi 64 de cetăţeni din Republica Moldova.

“MAE precizează că facilitarea repatrierii cetăţenilor din Republica Moldova vine în completarea eforturilor mai ample depuse de România în contextul pandemiei de COVID-19 de a permite tranzitul şi repatrierea în deplină siguranţă a cetăţenilor Republicii Moldova. Astfel, în ultimele zile, în cooperare cu Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti, MAE a facilitat tranzitul pe teritoriul naţional a altor 60 de cetăţeni ai Republicii Moldova, cu respectarea condiţiilor stabilite de autorităţile române”, se arată în comunicat.

MAE reînnoieşte apelurile privind evitarea oricăror călătorii externe care nu sunt absolut esenţiale, precizând că astfel de călătorii pot antrena riscuri majore, periclitând siguranţa cetăţenilor şi posibilitatea acestora de revenire în ţară.

 

Tătaru: Constanţa şi Braşov, focare de coronavirus ce afectează personalul medical

Andreea
-
0
Tătaru: Constanţa şi Braşov, focare de coronavirus ce afectează personalul medical

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, sâmbătă seara, la un post de televiziune, că există două focare de coronavirus ce afectează personalul medical din Constanţa şi Braşov şi există posibilitatea ca acestea să se extindă şi la populaţie.

”În măsura evoluţiei accelerate a transmiterii locale, cu afectarea în marea majoritate a personalului medical, ne gândim la alte măsuri pentru a proteja personalul medical, dar şi pentru a limita acele focare care sunt în dezvoltare. (…) Având în vedere afluxul de persoane care vor veni, ne aşteptăm la o accelerare a acestui focar. Cele două focare sunt, în general, în zonele medicale, dar există o foarte mare probabilitate de extindere şi la populaţie”, a declarat Nelu Tătaru.

Potrivit acestuia, ”căderea personalului medical înseamnă efectiv o activitate limitată în acele zone” şi se impun noi măsuri.

 

GCS: Alte șase decese cauzate de coronavirus

Andreea
-
0
GCS: Alte șase decese cauzate de coronavirus

Alte 6 persoane au decedat din cauza coronavirusului, numărul total al morţilor ajungând la 146, a informat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Potrivit sursei citate, este vorba de trei persoane din judeţul Hunedoara, două din Suceava şi una din Bucureşti.

Decesul 141 este un bărbat de 51 de ani din judeţul Hunedoara, cu ciroză hepatică, se internează în data de 31 martie la Spitalul Municipal Hunedoara – Secţia Boli Infecţioase, după care se transferă în secţia ATI. Data recoltării este 31 martie, data decesul 31 martie, iar cea a confirmării cu coronavirus – 3 aprilie.

Cazul 142 este un bărbat de 78 de ani din Hunedoara, cu cancer bronhopulmonar, se internează în data de 31 martie la Spitalul Municipal Hunedoara – Secţia Boli Infecţioase. Data recoltării 31 martie, cea a decesului tot pe 31 martie, iar confirmarea a venit pe 2 aprilie.

Decesul 143 este o femeie de 79 ani tot din judeţul Hunedoara, cu cancer cancer gastric şi mamar, se internează în data de 31 martie în aceeaşi secţie a Spitalului Municipal Hunedoara. Data recoltării şi cea a decesului este 31 martie, iar a confirmării – 2 aprilie.

Decesul numărul 144 s-a înregistrat la un bărbat de 53 de ani din Bucureşti, care s-a internat în 24 martie la INBI „Matei Balş”. A decedat pe 4 aprilie, confirmarea cu coronavirus a venit pe 24 martie.

Cazul numărul 145 este un bărbat de 84 de ani din Suceava, internat pe 27 martie, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate probe pentru teste. Confirmarea a venit pe 2 aprilie şi pe 3 aprilie a decedat. A fost contact al fiicei sale, un caz confirmat de COVID-19.

Decesul 146 este un bărbat de 61 de ani din Suceava cu domorbidităţi – boala Parkinson. S-a internat pe 13 martie, i-au fost recoltate probe pe 27 martie, rezultatele au fost confirmate pe 3 aprilie, iar decesul a avut loc pe 31 martie.

Alianța Medicilor cere pensie de urmaș pentru copii, în caz de deces al cadrelor medicale din cauza COVID-19

Andreea
-
0
Alianța Medicilor cere pensie de urmaș pentru copii, în caz de deces al cadrelor medicale din cauza COVID-19

Dr. Bogdan Tănase, președintele Alianței Medicilor, care semnează o scrisoare prin care se cere pensie de urmaș în caz de deces pentru copiii medicilor care lucrează în spitale a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview că măsura acordării celor 500 de euro este mai mult pentru public decât pentru medici.

El spune însă că nu s-a gândit la o sumă lunară asigurată pentru un copil în caz de deces al părintelui cadru medical, scrisoarea sa fiind mai mult o critică la adresa măsurii acordării celor 500 de euro.

„Luând această măsură, trebuie să recunoaștem că se pierd din vedere aspecte precum cel al cadrelor medicale care sunt soț și soție medici.Ce se va întâmpla cu copiii acestor oameni. Statul dă 500 de euro celor care sunt angajați în aceste spitale care tratează pacienți cu COVID, dar eu care lucrez într-un spital non-COVID, teoretic și statistic am o șansă mai mare să mă infectez.  Sunt foarte mulți pacienți asimptomatici, foarte mulți, nu ai cum să îți dai seama prin mijloace obișnuite de triaj”, ne-a spus Dr. Bogdan Tănase.

De asemenea, Tănase a spus că cere această pensie de urmaș pentru tot personalul sanitar expus în lupta cu COVID-19, nu doar pentru medici.

Dr. Bogdan Tănase, președintele Alianței Medicilor, semnează o scrisoare prin care se cere pensie de urmaș în caz de deces pentru copiii medicilor care lucrează în domeniul sănătății.

În caz contrar, Bogdan Tănase afirmă că “ne rezervăm dreptul de a demisiona”.

Redăm în continuare scrisoarea Alianței Medicilor.

Scrisoare deschisă pentru toți decidenții,

Dacă nu ni se vor da asigurări și o lege clară, potrivit căreia copiii noștri (indiferent de vârsta acestora, aflați la studii sau încă sugari) vor avea asigurată toată viața pensie de urmaș în caz de deces (din cauza COVID-19), ne rezervăm dreptul de a demisiona. Suntem foarte mulți în situația soț-soție care lucrează în domeniul sănatății (medic – medic; asistent – asistent; medic – asistent; asistent – infirmieră și toate celelalte relații posibile).

Nu avem nevoie de bani în plus ca să muncim și să ne facem datoria!
Este revoltător! Avem nevoie de echipamente de protecție, de circuite corecte, de camere de decontaminare la ieșirea din zona roșie și, mai ales, avem dreptul să ne știm copiii la adăpost, în caz de îmbolnăvire.

Echipament corespunzător de protecție înseamnă:

1) Pentru ATI și specialități chirurgicale: mască ffp2/ffp3, viziere, bonetă, PPE, cizme de cauciuc, două perechi de mănuși chirurgicale;
2) Pentru restul personalului din specialitățile medicale: măști ffp2/ ffp3, vizieră, bonetă, halat chirurgical impermeabil, două perechi de mănuși și botoși lungi.

Subliniem că toți cei care lucrăm în spitale, de la portar, brancardier și până la medicii cei mai expuși – ATI-iști, ORL-iști, infectioniști, chirurgi – ne dorim să muncim în condiții de deplină siguranță pentru că, odată infectați, reprezentăm un pericol pentru pacienții noștri, colegi și pentru toți cei cu care venim în contact.
Pericolul de a ne transforma în vectori este mare și un singur infectat în spital ne poate infecta pe toți, iar cei infectați nu pot folosi nimănui, nici măcar celor pe care ar trebui să îi trateze.

Ne întrebăm: rezolvă cei 500 de euro promiși problemele personalului medical? Evident, nu. Ei se adresează unei presupuse nevoi financiare care nu există. Toți am cerut echipamente de protecție, teste, circuite, protocoale și nu am primit decât foarte puțin. Și le cerem nu pentru că ne e teamă pentru noi, ci pentru că odată infectați suntem un pericol, o bombă cu ceas pentru pacienți, pentru colegi și, nu în ultimul rând, pentru familiile noastre. Asta vrem: siguranță pentru toată lumea!

Nu este admisibil să avem protocoale pentru cei decedați și nicio asigurare pentru urmașii personalului din sănătate ce poate fi afectat de pandemie .

Nu suntem datori numai față de pacienți, ci si față de urmașii noștri.
Găsiți soluții viabile pentru ca toți cei ce lucrăm în domeniul sanitar să o putem face protejați, în condiții de siguranță și, dacă se poate, sustineți-ne cu tot ce puteți ca să ne putem trata pacienții și să fim sănătoși!

În cazul în care se va ajunge la primirea celor 500 de euro, fără posibilitate de refuz, donarea lor către o cauză pe care o susținem este de dorit, în contextul în care nu acesta este sprijinul pe care îl solicităm!

 

 

 

 

 

Arafat: Vor fi distribuite 200.000 de măşti către unităţile sanitare şi sectorul medical de urgenţă

Andreea
-
0
Arafat: Vor fi distribuite 200.000 de măşti către unităţile sanitare şi sectorul medical de urgenţă

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a precizat că în ultimele 24 de ore au fost distribuite 100.000 de măşti FFP2 şi FFP3 şi începând de sâmbătă vor fi distribuite alte 200.000 de măşti către unităţile sanitare şi către sectorul medical de urgenţă.

„În ultimele 24 de ore, colegii pompieri au distribuit 100.000 de măşti FFP2, FFP3 care au fost achiziţionate prin ONAC şi semnate de IGSU. Repartiţia s-a făcut în comun cu Ministerul Sănătăţii, iar cantitatea a fost distribuită în ţară la nivelul şi serviciilor de urgenţă şi la nivelul spitalelor care îngrijesc astfel de pacienţi, pentru a veni în sprijinul colegilor de acolo. Astăzi, din altă sursă care este UNIFARM, începem repartiţia a 200.000 de măşti FFP2 care urmează să fie distribuite în unităţile sanitare şi inclusiv în sectorul medical de urgenţă – asta înseamnă şi pompierii care lucrează în prima linie cu pacienţii şi care transportă pacienţii respectivi – urmând ca repartiţia şi distribuirea efectivă să fie făcută de colegii pompieri în următoarele 24 de ore către unităţile sanitare. În total vor fi distribuite în 48 de ore aproape 300.000 de măşti”, a declarat Arafat la sediul MAI.

Potrivit acestuia, săptămâna viitoare, cu sprijinul MApN, o aeronavă militară aparţinând bazei NATO din Ungaria va aduce în ţară 100.000 de combinezoane pentru protecţie. Transportul are loc şi cu colaborarea omologilor din SUA, a adăugat Arafat.

Oficialul MAI a mai precizat că există şi alte materiale de protecţie care „sunt pe drum” fie prin UNIFARM, fie prin ONAC şi IGSU, acestea urmând să fie distribuite în perioada următoare.

„Noi avem contractate 200 de ventilatoare deja de către ONAC şi IGSU pentru spitalele din România, dar data de sosire a lor la acest moment nu este certă, din cauza unor modificări care au avut loc după ce a fost semnat contractul. Am luat unele măsuri pentru a creşte numărul ventilatoarelor imediat, şi asta este prin identificarea a aproximativ 120-130 de ventilatoare în dotarea serviciilor de ambulanţă. Acestea pot fi de folos în unităţile de terapie intensivă, mai ales prin identificarea a aproximativ 190 de ventilatoare de terapie intensivă de către colegii noştri de la Grupul de Coordonare Zonală de Anestezie şi Terapie Intensivă şi pe care deja am început să le aducem la Bucureşti. (…) Urmează să se facă o reparaţie generală şi să le redăm unităţilor de terapie intensivă. Dacă reuşim, din cele 190, măcar 100 să le dăm, înseamnă că am crescut cu încă 100 numărul ventilatoarelor şi a paturilor de terapie intensivă, până reuşim să importăm ventilatoarele pe care le contractăm”, a arătat secretarul de stat.

El a menţionat că ONAC duce în continuare negocieri cu firmele care pot să furnizeze echipamente de protecţie sau ventilatoare.

Bilanț coronavirus: Peste 59.000 de decese în întreaga lume

Andreea
-
0
Bilanț coronavirus: Peste 59.000 de decese în întreaga lume

Noul coronavirus a provocat cel puţin 59.456 de decese în întreaga lume de la apariţia sa în luna decembrie în China, potrivit unui bilanţ realizat de AFP din surse oficiale sâmbătă, la ora 11:00 GMT.

Peste 1.122.320 de cazuri de infecţie au fost diagnosticate oficial în 190 de ţări şi teritorii de la începutul epidemiei. Totuşi, acest număr de cazuri diagnosticate nu reflectă decât o mică parte din numărul real de contaminări, în condiţiile în care numeroase ţări testează doar acele cazuri care necesită îngrijiri spitaliceşti. Printre aceste cazuri, cel puţin 211.600 sunt astăzi considerate vindecate.

Italia, care a înregistrat primul deces legat de coronavirus de pe teritoriul său la sfârşitul lunii februarie, este în prezent ţara cea mai afectată de pandemie, cu un număr de 14.681 de decese la 119.827 de cazuri. Potrivit autorităţilor italiene, 19.758 de persoane sunt în prezent considerate vindecate.

După Italia, ţările cele mai afectate sunt Spania cu 11.744 de decese la 124.736 de cazuri, Statele Unite cu 7.159 de morţi la 278.458 de cazuri, Franţa cu 6.507 de decese la 83.165 de cazuri şi Regatul Unit cu 3.605 de morţi la 38.168 de cazuri.

China (fără teritoriile Hong Kong şi Macao), unde epidemia a apărut pentru prima dată la sfârşitul lunii decembrie, a înregistrat 81.639 de cazuri de infectare, 3.326 de morţi şi 76.755 de vindecări.

În ceea ce priveşte numărul de cazuri, Statele Unite sunt ţara cea mai afectată de pandemie cu 278.458 de contaminări recenzate oficial, dintre care 7.159 soldate cu decese. De asemenea, 9.772 de persoane s-au vindecat.

Europa totaliza sâmbătă la ora 11:00 GMT 43.146 de decese (la 603.778 de cazuri), Statele Unite şi Canada 7.325 de decese (la 290.219 cazuri), Asia 4.123 de decese (la 115.730 de cazuri), Orientul Mijlociu 3.612 decese (la 70.731 de cazuri), America Latină şi Caraibele 885 de decese (la 2.713 cazuri), Africa 332 de decese (la 7.744 de cazuri), iar Oceania 33 de decese (la 6.407 de cazuri).

Bilanţul a fost realizat pe baza datelor colectate de către birourile AFP de la autorităţile naţionale şi de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

1...1.9391.9401.941...3.323Pagina 1.940 din 3.323