Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a luat parte la invitația grupului parlamentar USR și în prezența președintelui interimar al Municipiului Timișoara, Dominic Fritz, la o dezbatere cu membrii grupului și reprezentanții confederațiilor sindicale.

Gabriel M. Predica, prim-vicepreședinte FSSR și vicepreședinte al Consiliului de Administrație, a atras atenția parlamentarilor asupra mai multor aspecte critice privind salarizarea în sistemul de sănătate:

• Măsurile de austeritate pentru 2025, adoptate prin ordonanța „trenuleț”, au înghețat drepturile salariale în decembrie 2024, în contextul unei inflații prognozate de circa 5%, ceea ce a redus efectiv puterea de cumpărare a angajaților, motiv pentru care noi măsuri de austeritate nu pot fi acceptate;

• Sporurile salariale au fost înghețate la nivelul anului 2018, ceea ce, raportat la inflația acumulată, înseamnă o reducere reală a valorii acestora cu peste 40%, afectând toate categoriile de personal din sănătate;

• Există o percepție falsă privind veniturile mari din sănătate, întrucât datele INS din martie 2025 arată un câștig salarial mediu net în sănătate de 5.422 lei, sub media națională de 5.691 lei;

• FSSR solicită grupului USR să sprijine transpunerea noii legi a salarizării în sănătate, negociată cu Ministerul Sănătății, care prevede creșteri salariale și corectează inechitățile din sistem, în conformitate cu cerințele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Consiliul General al Municipiului București a validat indicatorii tehnico-economici pentru cinci proiecte importante ce vor contribui la modernizarea și extinderea infrastructurii spitalicești din Capitală, anunță Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB).

Printre acestea se află și extinderea Clinicii de Chirurgie (Pavilion F) a Spitalului Clinic Colentina, proiect evaluat la peste 208 milioane lei, care presupune construirea unui corp nou de clădire ce va cuprinde minimum 6 săli de operație, 18 paturi ATI, 25 de paturi pentru chirurgie, cabinete și alte spații conexe.

De asemenea, va fi înființat un Centru de Excelență în Oncopediatrie în cadrul Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, cu un buget de aproape 491 milioane lei. Centrul va oferi servicii specializate copiilor cu afecțiuni oncologice, inclusiv secții de hematologie/oncologie pediatrică, ortopedie oncologică, transplant medular, îngrijire paleativă, kinetoterapie și spații de cazare pentru părinți.

Un alt proiect important este construirea unui Centru de transplant multi-organ la Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, cu un buget de aproape 887 milioane lei. Acesta va fi primul centru de acest gen din sud-estul Europei și va avea 8 săli de operație, 17 paturi ATI, 68 paturi de spitalizare, ambulatoriu și laboratoare moderne.

Totodată, în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” va fi construit un Centru de Psihiatrie Pediatrică, finanțat prin PNRR și buget local, în valoare de peste 94 milioane lei. Centrul va oferi servicii de depistare precoce, psihoterapie și tratament pentru tulburările din spectrul autist și alte afecțiuni de sănătate mintală la copii, inclusiv cameră de gardă, ambulatoriu și spații de terapie.

În fine, Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Filantropia va fi extins printr-un corp nou de clădire, estimat la 714 milioane lei, cu 149 paturi, dintre care 55 pentru nou-născuți. Proiectul urmărește îmbunătățirea calității și capacității serviciilor medicale, transformând spitalul într-un centru de excelență recunoscut internațional.

Toate aceste proiecte vor fi finanțate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești (PNIIUS), PNRR și bugetul Municipiului București, reprezentând pași importanți spre modernizarea sistemului medical din Capitală.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România semnalează o potențială măsură ce ar putea reduce veniturile angajaților din sistemul public de sănătate. Conform unui mesaj publicat pe rețelele sociale, autoritățile iau în calcul o variantă prin care sporurile acordate personalului medical și auxiliar să fie plafonate la cel mult 30% din salariul de bază pentru fiecare angajat.

Această propunere ar însemna că, indiferent de condițiile de muncă sau de riscurile specifice fiecărei funcții, sporurile nu ar putea depăși acest procentaj. Federația subliniază că această măsură ar putea duce la scăderi semnificative ale veniturilor pentru mulți angajați din sănătate.

De asemenea, Federația „Solidaritatea Sanitară” critică intenția de a înlocui sporurile cuantificate procentual cu indemnizații în sumă fixă, stabilite în mod egal pentru toți angajații cu același program de lucru. Această schimbare ar putea afecta negativ veniturile unora dintre angajați, în special pe cei care lucrează în condiții deosebite sau în ture.

Federația îndeamnă angajații din sănătate să fie vigilenți și să își calculeze impactul potențial al acestor măsuri asupra veniturilor lor, subliniind importanța reacției colective pentru protejarea drepturilor salariale.

Dr. Andrada Gheorghe, medic specialist genetică medicală în cadrul Cabinetului de Genetică Medicală al Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, explică faptul că în România există aproximativ 6.300 de persoane cu neurofibromatoză, însă mulți pacienți nu sunt diagnosticați corect și la timp.

Boala afectează atât copiii, cât și adulții, și include mai multe forme, cum ar fi:

• Neurofibromatoza de tip 1 (NF1) – caracterizată prin tumori la nivelul pielii, sistemului nervos și osos

• Schwannomatoza legată de NF2 (NF2-SWN) – însoțită de simptome precum tinitus, pierdere de auz sau tulburări de echilibru

Potrivit dr. Gheorghe, boala apare din cauza mutațiilor în gena NF1, responsabilă de producerea neurofibrominei – o proteină care limitează dezvoltarea tumorilor. Atunci când aceasta nu funcționează corect, pot apărea tumori benigne pe traseul nervilor.

Pe plan mondial, 1 din 3.000 de persoane este afectată de această boală. Se transmite autosomal dominant, fiecare copil al unui părinte bolnav având 50% șanse să moștenească boala. Totuși, jumătate dintre cazuri apar spontan, fără un istoric familial cunoscut.

Dr. Andrada Gheorghe subliniază că semnele clinice care ar trebui să ridice suspiciuni includ: pete cafenii pe piele, neurofibroame, pistrui în zone neobișnuite (axile, inghinal), tumori oculare sau osoase, precum și istoricul familial.

Alianța Națională pentru Boli Rare din România susține eforturile de informare și diagnosticare, pentru ca pacienții să primească sprijinul necesar: „Doar împreună putem face diferența pentru acești pacienți”.

Hidradenita supurativă, cunoscută și ca acneea inversă, este o boală dureroasă caracterizată prin apariția nodulilor, fistulelor, abceselor și cicatricilor pe piele. Aceasta se dezvoltă frecvent în zona axilelor, inghinală și sub sâni.

Considerată una dintre cele mai invalidante boli de piele, hidradenita supurativă afectează nu doar fizic, ci și psihologic persoanele bolnave. Afecțiunea apare mai frecvent la femei, cu debut în jurul vârstei de 20-30 de ani, fiind adesea nediagnosticată timp îndelungat.

În formele avansate, boala poate duce la dizabilități severe, iar inflamația cronică crește riscul apariției cancerului de piele. Printre factorii de risc se numără dezechilibrele hormonale, predispoziția genetică, fumatul și obezitatea.

Hidradenita supurativă afectează aproximativ 1% din populația mondială, ceea ce înseamnă zeci de milioane de oameni, însă nu există statistici clare din cauza subdiagnosticării.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat un total de 1.015 cazuri de rujeolă înregistrate în luna mai, cele mai multe fiind în județele Vaslui (107), Bacău (95) și Satu Mare (88).

Potrivit datelor oficiale, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 mai 2025, România a înregistrat 34.650 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 30 de decese. Dintre acestea, 5 au fost în municipiul București, 4 în județul Brașov, 3 în județul Giurgiu, câte 2 în județele Argeș, Iași, Suceava și Satu Mare, iar câte unul în județele Mureș, Sibiu, Buzău, Constanța, Alba, Ialomița, Vaslui, Bacău, Bihor și Botoșani.

Totodată, în luna mai 2025, au fost utilizate 20.968 de doze de vaccin ROR din stocul național, conform datelor extrase din Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV).

Consiliul Județean Cluj informează despre lansarea unui proiect important în sectorul sănătății, intitulat „Investiții în infrastructura Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca”. Acest proiect, recent desemnat câștigător și aflat acum în faza de contractare, are ca obiectiv extinderea, modernizarea și echiparea unității spitalicești.

Printre principalele lucrări se numără amenajarea spațiilor din corpul C13, necesare pentru instalarea și funcționarea primei camere hiperbare dintr-un spital public din România, achiziționată recent printr-un proiect finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, vor fi realizate extinderi și etajări ale corpului C13 și o pasarelă care va conecta corpul principal al spitalului cu noua locație a Ambulatoriului Integrat, situată tot în corpul C13.

Lucrările includ și intervenții pentru conformarea la normele de securitate la incendiu, dotarea cu echipamente medicale moderne și dezvoltarea infrastructurii digitale a spitalului. În plus, vor fi create noi spații pentru a decongestiona zona de la parter și etajul 1 al clădirii principale, asigurând o mai bună organizare a fluxurilor și confort pentru pacienți.

Dotările preconizate includ 68 de tipuri de echipamente, printre care un aparat de rezonanță magnetică, un computer tomograf și un sistem de recuperare Brain dedicat pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale – primul de acest fel într-un spital public din Cluj. Alte echipamente sunt destinate terapiei cu microoscilații, tratării cicatricilor și leziunilor solare, iar toate cele 382 de paturi ale spitalului vor fi înlocuite cu altele noi, dotate cu saltele antiescare.

Partea digitală a proiectului presupune implementarea unor soluții pentru managementul clinic al pacienților, programări digitale, interoperabilitate și securitate a sistemelor.

Valoarea totală a investiției este de 87.551.030,86 lei, cu TVA inclus, iar durata de execuție este estimată la 3 ani. Proiectul a primit finanțare prin Programul Sănătate și a obținut cel mai mare punctaj la nivel național în cadrul apelului pentru „Investiții în infrastructura unităților sanitare publice de recuperare/reabilitare medicală”.

Consiliul Județean Cluj a anunțat o investiție semnificativă în sectorul sănătății, prin proiectul „Extinderea, modernizarea și dotarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, etapele 2, 3 și 4”, care a fost declarat câștigător și este în prezent în etapa de contractare.

Detaliile proiectului au fost prezentate de președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, în cadrul unei conferințe de presă la sediul instituției. Investiția totală se ridică la 78.367.650 lei, inclusiv TVA, iar termenul de execuție este de aproximativ trei ani. Finanțarea va fi asigurată prin Programul Național Sănătate.

Proiectul vizează mai multe obiective majore:

• Amenajarea la etajul 5, corp B, a unui Centru Integrat de chirurgie avansată minim invazivă, unic în România, care va cuprinde trei săli de operații specializate în ortopedie/dermatologie, chirurgie generală și ginecologie, alături de trei saloane pentru pacienți și săli de tratament. Totodată, se va construi un lift exterior adiacent clădirii și un ascensor pentru pacienți, dimensionat pentru transportul cu targă.

• Modernizarea și reabilitarea Laboratorului de recuperare medicală, medicină fizică și balneologie, situat la demisolul corpului A, unde vor fi amenajate două bazine pentru hidrokinetoterapie – unul pentru copii și unul pentru adulți. Se vor crea circuite separate pentru pacienții adulți și copii, precum și vestiare și spații dedicate procedurilor de recuperare.

• Reabilitarea completă a exteriorului clădirii de pe strada Moților nr. 19, inclusiv înlocuirea tâmplăriei cu una performantă din punct de vedere termic, termoizolarea fațadelor pe interior, instalarea unor sisteme moderne de climatizare și ventilație, montarea panourilor fotovoltaice și înlocuirea instalației electrice interioare.

Spitalul de Neurochirurgie din Iași va primi un angiograf biplan nou, anunță Consiliul Județean. Acest aparat, vital pentru diagnosticarea și tratamentul accidentelor vasculare cerebrale, va fi achiziționat printr-o investiție de 9.973.000 lei. Fondurile provin în principal de la Ministerul Sănătății, iar Consiliul Județean asigură o contribuție de cel puțin 10% din suma totală. Noul echipament va facilita intervenții rapide și eficiente, reducând semnificativ riscul de complicații și decese în cazul pacienților cu AVC.

”Angiograful biplan utilizează două seturi de raze X pentru a obţine imagini detaliate ale vaselor de sânge din creier din două perspective diferite simultan. Această capacitate tridimensională precum şi capacitatea de a efectua examinari de tip CT, oferă medicilor o vizualizare clară şi precisă a structurii vasculare şi a fluxului sanguin, ceea ce este crucial pentru diagnosticarea corectă a tipului de AVC, fie el ischemic sau hemoragic. În cazul unui AVC ischemic, cauzat de un cheag de sânge, angiograful biplan permite identificarea rapidă a locaţiei şi dimensiunii obstrucţiei. Acest lucru facilitează proceduri precum tromboliza sau trombectomia, care sunt esenţiale pentru restabilirea fluxului sanguin şi minimizarea leziunilor cerebrale. În plus faţă de diagnostic, angiograful biplan este instrumental în ghidarea tratamentelor intervenţionale minim invazive. De exemplu, în timpul unei proceduri de trombectomie, imaginile în timp real oferite de angiograful biplan ajută medicul să navigheze un cateter prin vasele de sânge pentru a elimina cheagul. Acest nivel de precizie sporeşte eficacitatea tratamentului şi reduce riscul de complicaţii.”, au explicat specialiștii din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu”.

Echipamentul urmează să completeze infrastructura existentă a Laboratorului de Angiografie din cadrul spitalului. Valoarea totală a angiografului este de 9.973.000 lei, finanțarea provenind în principal de la Ministerul Sănătății, iar Consiliul Județean Iași va asigura o contribuție de cel puțin 10% din costul total. Proiectul a primit aprobarea consilierilor județeni în cadrul ședinței ordinare din luna mai.