Studiu: Anticorpii din sângele de lamă ar putea ajuta în găsirea unui tratament pentru COVID-19

Winter, un mascul de lamă, s-ar putea dovedi util în cercetările ce vizează descoperirea unui tratament pentru COVID-19, potrivit unor oameni de ştiinţă din Belgia şi din Statele Unite, care au identificat o microparticulă în sângele acestui animal ce pare să blocheze răspândirea noului coronavirus.

Cercetătorii implicaţi în acest proiect lucrează la Centrul de biotehnologie medicală VIB-UGent din Belgia şi la Universitatea Texas din oraşul american Austin. Studiul lor, publicat marţi în revista Cell, este centrat pe un mascul de lama care trăieşte în Belgia, relatează Reuters citată de Agerpres.

Cercetătorii au început acest studiu în urmă cu patru ani, căutând anticorpi ce ar putea să blocheze virusul SARS, care s-a răspândit în 2003, şi apoi virusul MERS, care a cauzat o epidemie în 2012.

„Cercetarea noastră era un proiect secundar în 2016. Credeam că ar putea fi ceva interesant”, a declarat Xavier Saelens, unul dintre coordonatorii echipei belgiene care participă la această colaborare. „Apoi a apărut noul virus, iar cercetarea noastră a devenit potenţial crucială, mai importantă”, a adăugat expertul belgian.

Winter, masculul de lamă implicat în cercetare, a primit doze sigure de virusuri SARS şi MERS, iar oamenii de ştiinţă au recoltat apoi probe din sângele său.

Lamele şi alţi membri din familia camelidelor sunt considerate animale speciale, deoarece organismele lor creează anticorpi standard şi anticorpi mai mici, cu care oamenii de ştiinţă pot să lucreze mai uşor.

Echipa belgiană, coordonată şi de Bert Schepens, a identificat fragmente din acei anticorpi mai mici, denumiţi „nanobodies”, cu scopul de a îi depista pe aceia dintre ei care se ataşează mai puternic de virusul inoculat.

Xavier Saelens afirmă că noul coronavirus, SARS-CoV-2, este un „verişor” al virusului SARS. Ambii au o coroană, formată din proteine dispuse sub forma unor ţepi, de care anticorpii pot să se ataşeze.

Autorii studiului intenţionează să înceapă în curând testele pe animale, în timp ce testele pe pacienţi umani ar putea fi autorizate spre sfârşitul acestui an. Xavier Saelens a dezvăluit că echipa sa negociază în prezent cu mai multe companii farmaceutice în vederea dezvoltării unui tratament.

Acest experiment nu este primul studiu ce vizează acei „nanobodies” derivaţi din sânge prelevat de la cămile şi de la lame. Grupul francez Sanofi a plătit 3,9 miliarde de euro în 2018 pentru a cumpăra Ablynx, o companie specializată în „nanobodies”, cu sediul în oraşul belgian Gent.

Termenul de aplicare pentru programele naționale de sănătate 2017 și 2018 va fi prelungit prin HG

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi, printr-o hotărâre, prelungirea termenului de aplicare a prevederilor HG 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018.

„Prin prezentul proiect de hotărâre a Guvernului se propune prelungirea, până la data de 31 decembrie 2020, a termenului de aplicare a prevederilor HG 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările ulterioare. În acest context, se va asigura continuitatea activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate derulate în prezent, preîntâmpinându-se apariţia unor disfuncţionalităţi majore în asigurarea accesului bolnavilor la serviciile medicale preventive şi curative”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Tot în domeniul sănătăţii, Executivul va adopta o hotărâre privind prelungirea termenului de aplicare a prevederilor HG 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, precum şi pentru prorogarea unor termene.

Riscăm să revenim la izolare dacă relaxăm prematur restricţiile, avertizează șeful OMS

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat miercuri că ”riscul revenirii la (măsurile de) izolare este foarte real” în ţările care în prezent relaxează distanţarea socială, el insistând ca aceasta să se facă gradual, să se acorde atenţie riscului cazurilor importate şi sistemul sanitar să fie pregătit, inclusiv prin investiţii, pentru un posibil nou val epidemic.

Riscul există ”mai ales dacă ţările nu reuşesc să gestioneze cu mare atenţie tranziţia şi nu fac acest lucru printr-o abordare în etape”, estimează Tedros, după ce a anunţat în cadrul unui briefing că numărul cazurilor de COVID-19 confirmate în lume a depăşit 3,5 milioane şi cel al deceselor 250.000, transmite agenţia EFE citată de Agerpres.

OMS insistă ca în etapa de relaxare a restricţiilor să se asigure îndeplinirea mai multor condiţii, în principal ca numărul noilor cazuri de infectare să fie sub control, ca sistemul sanitar să poată face faţă tranziţiei, să fie minimizat riscul de relansare a epidemiei, să se fi luat măsuri preventive în şcoli şi la locurile de muncă şi opinia publică să fie bine informată asupra măsurilor adoptate.

Organizaţia cu sediul la Geneva mai cere ca înaintea unei asemenea relaxări să se garanteze o gestionare adecvată a posibilelor noi cazuri de COVID-19 importate.

Directorul general al OMS a insistat că nu pot fi excluse viitoare valuri epidemice de COVID-19, dar în faţa acestei posibilităţi ”nu trebuie să răspândim panica”, ci ”să ne pregătim, pentru că acum avem oportunitatea să aşezăm sistemele sanitare pe baze solide”.

”Dacă am învăţat ceva din această criză este că investind acum (în sănătate) vom putea să salvăm vieţi mai târziu”, a concluzionat Tedros Ghebreyesus, adăugând că ”istoria ne va judeca în funcţie de cum răspundem pandemiei şi de măsurile pe care le luăm”.

COVID-19 a ucis peste 30.000 de oameni în Marea Britanie; Italia se apropie și ea de acest prag

Numărul deceselor provocate de noul coronavirus în Italia a crescut miercuri cu încă 369, faţă de 236 în ziua precedentă, a anunţat Protecţia Civilă italiană, în timp ce a crescut şi numărul noilor cazuri de COVID-19, cu 1.444, faţă de 1.075 marţi.

Bilanţul deceselor provocate de această boală ajunge astfel în Italia la 29.684, al treilea cel mai grav din lume după SUA şi Regatul Unit, iar numărul total al cazurilor de COVID-19 confirmate urcă la 214.457, transmite Reuters citată de Agerpres.

Marea Britanie a înregistrat miercuri 649 noi decese, bilanţul total al morţilor ridicându-se la 30.076, potrivit cifrelor anunţate de Robert Jenrick, secretar de stat pentru locuinţe, comunităţi şi administraţie locală în guvernul britanic.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat miercuri că are planuri să relaxeze unele restricţii pentru combaterea COVID-19 săptămâna viitoare, dar a avertizat că ridicarea măsurilor prea devreme ar putea adânci criza economică din Marea Britanie.

Starea de urgență din Spania va fi extinsă cu încă două săptămâni

Spania extinde starea de urgenţă impusă pentru a combate pandemia de coronavirus pentru încă două săptămâni începând de duminică. Măsura permite guvernului să controleze deplasările oamenilor în timp ce relaxează gradual izolarea naţională.

Parlamentul a aprobat măsura miercuri, după ce prim-ministrul Pedro Sanchez, care conduce un guvern de coaliţie fragilă, a obţinut suficient sprijin din partea partidelor de opoziţie, informează Reuters citată de Agerpres.

Spania, unde peste 25.000 de oameni au murit din cauza COVID-19, se află în izolare încă din 14 martie, iar actuala stare de urgenţă se încheie sâmbătă la miezul nopţii.

Deşi situaţia se îmbunătăţeşte, Sanchez spune că este necesar să fie menţinute unele restricţii de circulaţie pentru a ţine infecţia la distanţă.

Afirmațiile contradictorii legate de proveniența noului coronavirus sunt adevărate spune Mike Pompeo

SUA au ”dovezi semnificative” că noul tip de coronavirus provine dintr-un laborator din Wuhan, China, dar nu au ”certitudinea”, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul de stat american Mike Pompeo.

Întrebat despre afirmaţiile mai multor responsabili americani, care nu coincid asupra acestui subiect-cheie, secretarul de stat a dat asigurări că nu există nicio incoerenţă: ”Nu avem certitudinea şi există dovezi semnificative că acesta provine din laborator, aceste afirmaţii sunt adevărate”, a precizat responsabilul american, relatează AFP citată de Agerpres.

Procentul slovenilor infectați cu noul coronavirus de 45 de ori mai mare decât cel al cazurilor confirmate oficial

Noul coronavirus a infectat circa 3,1% din populaţia Sloveniei, procent de 45 de ori mai mare decât cel al cazurilor de COVID-19 confirmate în această ţară ce numără puţin peste două milioane de locuitori, relevă un studiu întocmit pe baza unui program de teste de anticorpi, a anunţat miercuri Institutul sloven de Microbiologie şi Imunologie.

Proiecţia statistică în urma testării unui eşantion de 1.368 de sloveni relevă că între 2% şi 4% din cetăţenii Sloveniei au fost la un moment dat infectaţi cu virusul SARS-CoV-2. Aceasta înseamnă că în total circa 66.000 de sloveni au fost infectaţi, în timp ce numărul cazurilor de COVID-19 testate şi confirmate pozitiv în această ţară de la începutul epidemiei este de 1.448, dintre care 99 de decese, relatează agenţia EFE citată de Agerpres.

În continuare va fi monitorizată starea de sănătate a persoanelor infectate pentru a studia comportamentul virusului pe parcursul verii şi în vederea pregătirii acţiunilor pentru un posibil nou val epidemic în toamnă, a declarat directorul institutului, Mario Poljak. Acesta a adăugat că un element important în această cercetare va fi să se observe dacă persoanele care au dezvoltat anticorpi se vor îmbolnăvi din nou în al doilea val epidemic aşteptat, pentru a vedea astfel dacă în cazul virusului SARS-CoV-2 prezenţa anticorpilor poate asigura şi imunizarea.

Noul coronavirus s-a răspândit rapid la finele anului trecut și se adaptează gazdelor sale umane, arată un studiu

O analiză genetică efectuată pe mostre prelevate de la peste 7.500 de persoane care au contractat COVID-19 sugerează că noul coronavirus s-a răspândit rapid în lume la finalul anului trecut şi se adaptează la gazdele sale umane, au anunţat miercuri oamenii de ştiinţă.

Un studiu al cercetătorilor de la Institutul de Genetică de la University College London (UCL) a descoperit aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale noului coronavirus – SARS-CoV-2 – care, potrivit oamenilor de ştiinţă, demonstrează că acesta poate evolua pe măsură ce se răspândeşte în rândul oamenilor, relatează Reuters citată de Agerpres.

Francois Balloux, profesor la UCL şi cosemnatar al studiului, a declarat că rezultatele demonstrează că o mare proporţie a diversităţii genetice la nivel mondial a SARS-CoV-2 este prezentă în toate ţările cele mai afectate. Acest lucru sugerează că virusul a fost transmis pe scară largă în jurul lumii de la începutul acestei epidemii.

„Toate virusurile suferă mutaţii în mod natural. Mutaţiile în sine nu sunt un lucru rău şi nu există nimic care să sugereze că SARS-CoV-2 suferă mutaţii mai rapid sau mai lent decât era de aşteptat”, a explicat Balloux. „Deocamdată nu putem spune dacă SARS-CoV-2 devine mai mult sau mai puţin letal şi contagios”, a adăugat specialistul.

Peste 3,68 de milioane de persoane au fost infectate cu noul coronavirus la nivel mondial, iar 256.000 au murit, conform unui bilanţ Reuters.

Infecţiile au fost raportate în peste 210 ţări şi teritorii de la primele cazuri identificate în China, decembrie 2019.

Concluziile echipei de la UCL, publicate miercuri în jurnalul Infection, Genetics and Evolution, confirmă că virusul a apărut la sfârşitul anului 2019, potrivit lui Balloux, înainte de a se răspândi rapid pe tot globul.

Studiul nu a putut confirma punctul de plecare exact al epidemiei.

Echipa condusă de Balloux a analizat genomurile a peste 7.500 de mostre de virus de la pacienţi infectaţi la nivel mondial. Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi potrivit cărora virusurile SARS-CoV-2 au un strămoş comun de la sfârşitul anului 2019, sugerând că acesta a fost momentul în care virusul a trecut de la o gazdă animală la om.

Acest lucru înseamnă că este foarte puţin probabil ca virusul care cauzează COVID-19 să fi circulat în rândul oamenilor cu mult timp înainte de a fi detectat pentru prima oară, a spus Balloux.

Un studiu efectuat de cercetători francezi şi publicat la începutul acestei săptămâni a descoperit că un pacient din această ţară a fost diagnosticat cu COVID-19 într-un spital din regiunea Paris la 27 decembrie, cu aproape o lună înainte ca Franţa să confirme primele cazuri.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a afirmat marţi că ”nu este surprinzătoare” descoperirea în Franţa a unui caz de COVID-19 datând din decembrie, mai devreme decât se credea iniţial că s-ar fi răspândit pe teritoriul acestei ţări, şi a încurajat şi alte ţări să verifice arhivele medicale în căutarea unor cazuri datând de la sfârşitul anului 2019, adăugând că acest lucru va oferi ”o perspectivă nouă şi mai clară” asupra epidemiei.

Balloux a declarat că cele 198 de mici modificări genetice, sau mutaţii, identificate de studiu, par să se fi produs în mod independent mai mult de o dată. Acestea pot oferi indicii despre modul în care virusul
se adaptează şi pot ajuta în cadrul demersurilor de dezvoltare a medicamentelor şi vaccinurilor.

„O provocare majoră pentru înfrângerea virusurilor este aceea că un vaccin sau un medicament ar putea să nu mai fie eficiente dacă virusul a suferit mutaţii”, a precizat Balloux.

„Dacă ne concentrăm eforturile pe părţi ale virusului care sunt mai puţin susceptibile la mutaţii, avem o şansă mai bună de a dezvolta medicamente care vor fi eficiente pe termen lung”, a adăugat cercetătorul.

Peste 90.000 de membri ai personalului sanitar au fost infectați cu COVID-19 la nivel global, potrivit ICN

Peste 90.000 de angajaţi în domeniul sanitar au fost infectaţi cu COVID-19, iar numărul acestora este posibil să fie de două ori mai mare, pe fondul informaţiilor privind lipsa în continuare a echipamentelor de protecţie, a declarat miercuri Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali (ICN).

Boala provocată de coronavirus a ucis peste 260 de asistenţi medicali, a afirmat ICN într-un comunicat, cerând autorităţilor să ţină evidenţe mai precise pentru a contribui la prevenirea răspândirii virusului între personalul medical şi pacienţi, relatează Reuters citată de Agerpres.

Asociaţia, cu sediul la Geneva, a declarat în urmă cu o lună că 100 de asistenţi medicali au murit în pandemia provocată de noul coronavirus care a apărut în oraşul chinez Wuhan la sfârşitul anului trecut.

„Numărul cadrelor medicale infectate cu COVID-19 a crescut, credem noi, de la 23.000 la peste 90.000, însă este încă o cifră subestimată deoarece nu acoperă fiecare ţară din lume”, a spus Howard Catton, director executiv al ICN.

Estimarea de 90.000 se bazează pe informaţiile colectate de la asociaţiile naţionale ale cadrelor medicale din 30 de ţări, cifrele guvernamentale şi informaţii mass-media. ICN reprezintă 130 de asociaţii naţionale şi peste 20 de milioane de asistenţi medicali înregistraţi.

Menţionând faptul că în întreaga lume au fost înregistrate 3,5 milioane de cazuri de COVID-19, Howard Catton a declarat: „Dacă rata de infecţie medie în rândul cadrelor medicale – aproximativ 6% credem noi – este aplicată în acest sens, cifra globală ar putea fi de peste 200.000 de angajaţi în domeniul sanitar infectaţi”.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care coordonează răspunsul global la pandemie, afirmă că cele 194 de state membre ale sale nu furnizează cifre complete cu privire la infectările în rândul angajaţilor în domeniul sanitar, în condiţiile în care acestea se confruntă cu o criză fără precedent.

OMS a anunţat ultima dată pe 11 aprilie că circa 22.000 de cadre medicale ar putea fi infectate cu COVID-19.

Aprovizionarea cu Euthyrox în atenția Agenţiei Naţionale a Medicamentului

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România va continua verificările în ceea ce priveşte disponibilitatea medicamentului Euthyrox, având în vedere că pacienţii reclamă în continuare discontinuitate în aprovizionarea farmaciilor.

Verificările se fac atât la nivelul companiei care deţine autorizaţia de punere pe piaţă, cât şi la nivelul distribuitorilor angro.

„Deşi s-au luat măsuri pentru remedierea problemelor apărute în ceea ce priveşte disponibilitatea medicamentului Euthyrox (levotiroxină), Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) primeşte în continuare sesizări de la pacienţii care nu găsesc acest produs în farmacii. În ciuda suplimentării cantităţilor puse pe piaţă în luna aprilie, încă se înregistrează discontinuitate în aprovizionarea farmaciilor, în toată ţara, ceea ce impune luarea în continuare de măsuri specifice. (…) În perioada următoare, agenţia va continua verificările privind respectarea obligaţiei de serviciu public, conform prevederilor art. 699 pct. 19 şi art. 804 alin (2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, atât la nivelul companiei care deţine autorizaţia de punere pe piaţă, cât şi la nivelul distribuitorilor angro, în aşa fel încât aceasta să se reflecte în capacitatea farmaciei de a răspunde nevoilor pacienţilor”, a informat ANMDM, într-un comunicat citat de Agerpres.

Potrivit agenţiei, datele estimative privind numărul de pacienţi români care au nevoie de acest medicament, solicitate Comisiei de Endocrinologie a Ministerului Sănătăţii, au fost transmise către compania producătoare, pentru ca aceasta să-şi planifice corespunzător producţia şi să livreze cantităţile optime.

Conform datelor ANMDMR, consumul de levotiroxină a crescut cu până la 50% în perioada ianuarie – februarie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, motiv pentru care agenţia a solicitat companiei producătoare suplimentarea cantităţilor disponibile pentru piaţa românească.