Aproape 470 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Târgu Jiu în timpul Sărbătorilor Pascale, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în a doua zi de Paște, relatează Agerpres.

În intervalul 18–21 aprilie, 469 de pacienți s-au prezentat la Urgențe cu diverse probleme de sănătate, potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, Mihaela Țicleanu.

„La UPU a SJU Târgu Jiu au primit îngrijiri medicale, în perioada 18 aprilie – 21 aprilie, 469 de pacienți cu diverse afecțiuni, precum tulburări digestive și alte probleme asociate consumului exagerat de mâncare și alcool, afecțiuni neurologice, afecțiuni cardiologice, traumatisme rezultate prin cădere sau alte accidente casnice. De asemenea, în perioada amintită au avut nevoie de îngrijiri medicale pacienți care au fost victimele unor agresiuni sau accidente rutiere, pacienți care au suferit diverse alergii, pacienți cu viroze respiratorii și pneumonii”, a declarat, marți, Mihaela Țicleanu.

Ziua de 21 aprilie, a doua zi de Paște, a fost cea mai aglomerată pentru personalul medical, când nu mai puțin de 142 de gorjeni s-au prezentat la spital pentru asistență de specialitate.

Numărul cazurilor noi de COVID-19 continuă să scadă în România. Potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 14–20 aprilie au fost raportate 41 de cazuri noi de infectare cu virusul SARS-CoV-2, ceea ce reprezintă o scădere de 34,9% față de săptămâna anterioară.

Dintre aceste cazuri, 11 sunt reinfectări – persoane care au fost testate pozitiv la mai mult de 90 de zile după o infectare anterioară.

Săptămâna trecută nu a fost înregistrat niciun deces provocat de COVID-19, potrivit raportului INSP. De la începutul pandemiei, bilanțul total al deceselor cauzate de infecția cu SARS-CoV-2 în România a ajuns la 69.258.

La nivel național, au fost confirmate în total 3.583.563 de cazuri de COVID-19 până în prezent.

În aceeași perioadă de raportare, au fost efectuate 324 de teste RT-PCR și 3.944 de teste rapide antigenice. Rata de pozitivitate înregistrată a fost de doar 1%.

De la începutul pandemiei și până acum, în România au fost prelucrate 14.048.914 de teste RT-PCR și 15.385.775 de teste rapide antigenice.

Medicul specialist în cardiologie, Dr. Alexandru Calancea, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, subliniază importanța abordării holistică în tratamentele medicale, accentuând necesitatea ca fiecare pacient să fie privit ca un întreg – nu doar ca pe o boală.

Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Dr. Calancea a reafirmat faptul că medicina nu trebuie să se concentreze doar pe simptomele bolii, ci și pe identificarea cauzelor profunde care stau la baza afecțiunilor. „Nu tratăm doar simptomele, sprijinim organismul să se vindece prin echilibru și trebuie să căutăm cauzele profunde care au generat boala”, a declarat medicul.

În cadrul aceleași postări, Dr. Calancea a oferit câteva principii fundamentale pe care le consideră esențiale pentru o abordare eficientă a sănătății:

1. Corpul se poate autovindeca, atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile necesare: alimentație adecvată, somn odihnitor, mișcare regulată și o stare de liniște interioară.

2. Prevenția este mult mai importantă decât tratamentul, iar prevenirea problemelor de sănătate trebuie să fie o prioritate.

3. Vindecarea nu presupune doar îngrijirea fizică, ci și o stare mentală pozitivă și echilibrată.

4. Relația pacient-medic este crucială în procesul de vindecare și trebuie să se bazeze pe empatie, ascultare și încredere.

5. Traumele emoționale, stresul și suferințele pot afecta direct corpul și, adesea, se transformă în boală.

Neurochirurgul Vlad Ciurea subliniază importanța trezitului devreme și a rutinei regulate de somn pentru menținerea sănătății mintale și a performanței cognitive. Într-o intervenție în cadrul emisiunii iThink cu Iusti Fudulu, difuzată de Antena 3 CNN, medicul a explicat că există anumite momente ale zilei în care creierul uman funcționează la capacitate maximă, denumite sugestiv „orele de aur”.

Potrivit profesorului Vlad Ciurea, aceste intervale sunt dimineața, între orele 10:00 și 12:00, și după-amiaza, între 14:00 și 18:00. Activitatea cerebrală începe însă să scadă spre seară, iar stimularea artificială prin cafea sau alte energizante nu face decât să afecteze pe termen lung celula nervoasă.

„Maximul de capacitate cerebrală este dimineață între orele 10.00-12.00 și după amiaza între 14.00 și 18.00. Spre seară, scade activitatea cerebrală. Cei mai mulți dintre oameni își biciuiesc celula nervoasă, pentru că apelează la substanțe energizante ca să poată să lucreze până mai târziu, mai mult, mai performant. Atunci ei beau cafele. Poate că reușesc un timp, după aceea ca orice lucru care îl biciuiești, celula nervoasă se supără. Este ca o lămâie pe care o storceam, o storceam, dar la un moment dat nu mai avem ce stoarce din ea. Celula nervoasă are nevoie de repaus. (…) Este dovedit faptul că cel mai bun <medicament> pentru funcționarea bună a creierului este odihna”, a declarat medicul.

Vlad Ciurea a vorbit și despre importanța unui program de somn echilibrat. Acesta recomandă ca ora de culcare să fie în jurul orei 22:00, iar trezitul să aibă loc „odată cu cântatul cocoșului”.

„Cine se trezeşte de dimineaţă, sănătos este. În popor ţăranul se culca o dată cu găinile şi se scoală la cântatul cocoşului. Trezirea trebuie să fie dimineaţa, nu la ora 10:00. Dacă ne-am trezit la 9:00 sau la 10:00, sigur suntem obosiți”, a afirmat neurochirurgul.

Medicul a împărtășit și din propria rutină zilnică, menționând că încearcă să se trezească în fiecare zi la 5:30, un obicei care îl ajută să își înceapă ziua cu energie și recunoștință.

„Am vreo trei ceasuri care sună. Dacă mă trezesc la 5:30 mă simt foarte bine. Dacă mă trezesc la 6, deja pierd elementele și capitolele pe care trebuie să le fac. Deci primul lucru, fac tot posibilul să mă ridic cât de repede, cât de brusc din pat. Apoi deschid geamul, inspir aer, care este mai curat de dimineață și vă rog să mă credeți că privesc spre cer și fac o rugăciune, în gând, și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ziua care a trecut și îi mulțumesc pentru ziua care vine”, a povestit dr. Vlad Ciurea.

În perioada 7-13 aprilie 2025, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat 76.275 de cazuri de infecții respiratorii, care includ gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și pneumonii. Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului precedent, numărul cazurilor a scăzut cu 0,7%, iar față de săptămâna anterioară, scăderea a fost de 3,9%.

În această săptămână, nu au fost înregistrate decese din cauza gripei, iar numărul total de victime ale virusului gripal din acest sezon a ajuns la 72. Totodată, INSP a menționat că în această perioadă au fost raportate 797 de cazuri de gripă clinică, față de 679 în săptămâna similară a sezonului trecut și 1.540 în săptămâna anterioară. Cea mai mare parte a cazurilor a fost semnalată în București (131 cazuri), urmată de județele Cluj (74) și Satu Mare (57).

De asemenea, au fost înregistrate 30 de cazuri de gripă confirmată de laborator, dintre care 12 cu virus gripal tip A nesubtipat, șapte cu virus AH3, unul cu virus AH1 și zece cu virus tip B.

Până la data de 13 aprilie, 1.155.621 de persoane au fost vaccinate împotriva gripei, dintre care 1.134.253 provin din grupele populaționale care beneficiază de vaccinare gratuită prin programele naționale de sănătate.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași a anunțat demararea unor controale amănunțite în spitalele din județ, pentru a verifica respectarea legislației privind securitatea și sănătatea în muncă, relatează Agerpres. Aceste verificări vin în urma unor evenimente tragice care au avut loc în spitale, inclusiv decesele a trei angajați din sistemul sanitar.

„Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri”, a declarat Costel Grojea, inspectorul șef al ITM Iași.

În prezent, un control de mare amploare este în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, ca urmare a informațiilor apărute în presă despre decesul a trei persoane: doi medici rezidenți și un brancardier. „Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă”, a explicat Grojea.

De asemenea, Grojea a menționat că, în ultimul an, nu au existat sesizări din partea Spitalului ‘Sf. Spiridon’ cu privire la condițiile de muncă. „Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe”, a adăugat acesta.

Controalele vin în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ din Iași, doi medici rezidenți au decedat în circumstanțe tragice. George Ștefan Tilă, un medic rezident în vârstă de 31 de ani, a murit pe 28 martie, la câteva zile după ce a efectuat prima gardă la secția Medicină Internă. La doar două săptămâni distanță, Emanuel Mirel Luca, un alt medic rezident de 28 de ani, a fost găsit decedat în apartamentul său din Iași.

În urma acestora, un brancardier de 52 de ani de la același spital a murit din cauza unui infarct, la scurt timp după ce a ieșit din tură.

Această serie de evenimente a stârnit îngrijorare printre colegii rezidenți, care au afirmat pe rețelele de socializare că sunt suprasolicitați și că programul de lucru nu este respectat, solicitând îmbunătățiri în ceea ce privește condițiile de muncă din spitale.

Pe 17 aprilie este marcată, în fiecare an, Ziua Mondială a Hemofiliei, o oportunitate importantă pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la bolile de coagulare a sângelui și pentru promovarea accesului echitabil la diagnostic și tratament pentru toți pacienții.

Potrivit informațiilor transmise de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), hemofilia este o afecțiune ereditară rară, caracterizată prin incapacitatea sângelui de a se coagula normal, ceea ce poate duce la sângerări severe. Pentru o viață activă, persoanele diagnosticate au nevoie de suport medical continuu și îngrijire specializată.

ASSMB atrage atenția și asupra unei realități îngrijorătoare:

„Știați că, la nivel mondial, aproape 7 milioane de oameni suferă de o boală de sânge, însă doar 25% dintre ei au fost diagnosticați?”

Tema din acest an, stabilită de Federația Mondială de Hemofilie (WFH), este „Acces pentru toți: Femeile și fetele sângerează și ele”, aducând în centrul atenției faptul că tulburările de coagulare afectează și femeile, deși sunt adesea ignorate sau diagnosticate greșit.

ASSMB transmite un apel clar: „Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să schimbăm realitatea subdiagnosticării și a îngrijirii insuficiente pentru femeile și fetele cu tulburări de coagulare. Împreună, putem face diferența prin recunoaștere, diagnostic corect, tratament adecvat și îngrijire personalizată.”

În România, potrivit datelor disponibile, aproximativ 1.600 de persoane sunt diagnosticate cu hemofilie, iar peste 2.000 de pacienți au boala von Willebrand, ambele grupuri beneficiind de tratament prin programul național de hemofilie și talasemie.

După perioada de post, reintroducerea alimentelor trebuie făcută cu grijă pentru a evita problemele digestive. Dr. Alexandru Calancea, medic specialist, atrage atenția asupra unor pași esențiali pentru o tranziție corectă la o dietă normală.

„Reintrodu alimentele de origine animală treptat”, recomandă Dr. Calancea. În primele zile, este indicat să începi cu alimente mai ușor digerabile, cum ar fi:

• ou fiert moale

• iaurt simplu

• brânzeturi slabe

• carne albă (pui, curcan, pește), fiartă sau la cuptor.

Medicul subliniază că, în această perioadă, „evită excesele în primele zile”. „Mesele bogate în grăsimi, prăjeli sau dulciuri concentrate pot provoca balonare, greață, indigestii, dar și probleme cu ficatul sau bila”, avertizează Dr. Calancea.

De asemenea, „continuă să consumi legume și fibre”: „Menține aportul de legume fierte sau crude, fructe în cantitate moderată și cereale integrale. Acestea ajută la digestie și reglează tranzitul intestinal”, recomandă specialistul.

Hidratarea adecvată este la fel de importantă. „După post, este ușor să te concentrezi doar pe mâncare, dar nu uita de apă. Bea suficientă apă și consumă ceaiuri digestive precum mentă, mușețel sau ghimbir, care sunt excelente pentru digestie,” adaugă Dr. Calancea.

În ceea ce privește mesele, medicul sugerează „porții mici și dese”: „Nu supraîncărca stomacul! Este mai bine să mănânci mai des, dar în cantități mai mici, pentru a preveni disconfortul”, recomandă acesta.

Rețeaua de Medicină Școlară a Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a organizat un curs dedicat hipofosfataziei, o afecțiune metabolică rară cu impact asupra sănătății orale. Evenimentul a avut loc la Facultatea de Stomatologie și a fost susținut de doamna Dr. Ioana Poiană, medic stomatolog în cadrul Rețelei de Medicină Școlară a ASSMB și asistent universitar. Cursul a reunit un grup de studenți, invitați speciali și colegi medici din rețeaua ASSMB.

Hipofosfatazia este o afecțiune rară, dar cu semne și simptome care pot afecta sănătatea orală, fiind importantă pentru practica stomatologică. Dr. Ioana Poiană a subliniat importanța diagnosticării precoce, în special datorită manifestărilor frecvente la copii, cum ar fi „pierdere prematură a dinților temporari, în absența inflamației gingivale sau a unui traumatism.”

„Pierderea dinților temporari cu rădăcini intacte ar trebui să constituie un semnal de alarmă. Este esențial să înțelegem că un pacient cu suspiciune sau diagnostic confirmat de hipofosfatazie are nevoie de o abordare integrată, nu doar din punct de vedere medical, ci și emoțional. Cea mai prudentă și responsabilă reacție din partea medicului stomatolog este să îndrume pacientul către un consult endocrinologic”, a explicat Dr. Ioana Poiană.

Cursul a pus accent pe importanța colaborării interdisciplinare, subliniind rolul activ al stomatologului în depistarea unor afecțiuni sistemice cu manifestări orale, o temă esențială pentru viitorii profesioniști din domeniul stomatologic.

De asemenea, Rețeaua de Medicină Școlară a ASSMB, care include 144 de cabinete stomatologice și 180 de medici stomatologi, oferă consultații și tratamente gratuite tuturor școlarilor, liceenilor și studenților din învățământul de stat din București. Printre serviciile oferite se numără consultațiile, tratamentele de bază, igienizările, sigilările și extracțiile dentare.

Masa de Paște nu este un pericol pentru sănătate, dacă este abordată cu moderație și echilibru. Avertismentul vine din partea dr. Irina Goga, medic primar în Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice, în cadrul Spitalului Victor Babeș Timișoara.

„Masa tradițională de Paște nu ar trebui să fie percepută ca un pericol pentru sănătate, atâta timp cât vorbim de moderație și echilibru. După o perioadă de post, în care organismul s-a adaptat treptat la un aport redus de alimente, revenirea bruscă la un regim alimentar bogat în grăsimi poate avea efecte negative asupra digestiei”, avertizează medicul.

Aceasta recomandă o revenire treptată la alimentația normală. „Revenirea la alimentația obișnuită trebuie să fie una graduala. Nu este indicat să consumăm, într-o singură zi, toate preparatele preferate.”

În plus, „porțiile trebuie controlate cu atenție – mesele copioase suprasolicită sistemul digestiv.”

Preparatele tradiționale pot fi consumate în siguranță, însă doar cu măsură. „Ca de fiecare dată, vedetele mesei de Paște sunt ouăle roșii, carnea de miel, cozonacul, pasca, șunca fiartă. Toate aceste alimente pot fi consumate fără riscuri, cu o singură condiție: să fie consumate cu măsură.”

Medicul mai oferă o serie de recomandări punctuale:

„Evitați consumul excesiv de ouă. Două ouă pe zi sunt suficiente, iar în cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, colesterol crescut sau boli hepatice, se recomandă o și mai mare prudență.”

„Carnea de miel – ar trebui să fie servită alături de o salată proaspătă sau o garnitură de legume.”

„Cozonacul și pasca – ar trebui să fie consumate în porții mici (o felie subțire), preferabil la micul dejun sau ca gustare între mese, și nu după o masă copioasă.”

„Pe lângă aceste preparate, masa trebuie să fie completată cu legume proaspete, salate, fructe și cu o hidratare corespunzătoare.”

Recomandările se extind și la ritmul meselor și stilul de viață: „Pauzele între mese sunt și ele importante. Este indicat ca intervalul dintre două mese principale să fie de cel puțin 4-5 ore.”

Totodată, medicul recomandă și un minim de activitate fizică: „O plimbare după masă ajută la digestie, îmbunătățește circulația și previne acumularea de kilograme. La fel de important este și consumul moderat de alcool.”