Bilanț AFP: Peste 294.000 de decese în întreaga lume

Georgiana Dicu
-
0
Bilanț AFP: Peste 294.000 de decese în întreaga lume

Pandemia de coronavirus a ucis cel puţin 294.199 de persoane în întreaga lume de la apariţia sa în decembrie, în China, potrivit unui bilanţ stabilit de AFP din surse oficiale, miercuri, la 19:00 GMT.

Peste 4.305.340 de cazuri de infecţie au fost oficial diagnosticate în 196 de ţări şi teritorii de la începutul epidemiei. Totuşi, acest număr de cazuri diagnosticate nu reflectă decât o parte din numărul real de infecţii deoarece numeroase ţări nu testează decât cazurile care necesită tratament în spital. Printre aceste cazuri, cel puţin 1.473.700 sunt considerate vindecate.

De la bilanţul efectuat în ziua precedentă la 19:00 GMT, 5.157 de noi decese şi 82.643 de noi cazuri au fost înregistrate în întreaga lume. Ţările cu cele mai multe noi cazuri de decese sunt Statele Unite (1.599), Brazilia (881) şi Regatul Unit (494).

Studiu: 70% dintre europenii cu forme ușoare și moderate de COVID-19 au prezentat dureri de cap și pierderea mirosului

Georgiana Dicu
-
0
Studiu: 70% dintre europenii cu forme ușoare și moderate de COVID-19 au prezentat dureri de cap și pierderea mirosului

Durerile de cap şi pierderea mirosului sunt cele mai frecvente simptome cauzate de COVID-19 în rândul pacienţilor europeni care suferă de forme uşoare şi moderate ale acestei boli, potrivit unui studiu care a subliniat că maladia poate lua forme diferite în funcţie de vârsta şi de sexul persoanelor infectate.

70% dintre pacienţii europeni au prezentat fiecare din cele două simptome menţionate, au concluzionat autorii acestui studiu publicat în Journal of Intern Medicine şi realizat pe un eşantion de peste 1.400 de persoane infectate cu noul coronavirus, a căror contaminare a fost confirmată prin teste de depistare, informează AFP citată de Agerpres.

Printre celelalte simptome frecvente s-au numărat nasul înfundat (67,8%), tusea (63,2%) şi starea de oboseală (63,3%), urmate de dureri musculare (62,5%), secreţii nazale abundente (60,1%) şi pierderea gustului (54,2%). În schimb, febra a fost semnalată de mai puţin de jumătate dintre pacienţii participanţi la acest studiu (45,4%).

Această primă anchetă epidemiologică pe pacienţi europeni cu forme non-severe de COVID-19 a fost lansată de Federaţia Internaţională a Societăţilor de ORL (IFOS) pentru a evalua frecvenţa simptomelor de pierdere a mirosului (anosmie) şi a gustului (ageuzie), raportate de anumiţi pacienţi după sosirea pandemiei pe continentul european.

Rezultatele preliminare publicate la începutul lunii aprilie au arătat frecvenţa acestor simptome, puţin descrise până atunci de studiile realizate în Asia.

Studiul complet, realizat în cinci ţări europene (Franţa, Belgia, Italia, Spania şi Elveţia), confirmă că pierderea mirosului este „un simptom specific” pentru COVID-19 şi nu doar o consecinţă a obstrucţiei nazale.

„Capacitatea COVID-19 de a invada bulbul olfactiv şi, prin consecinţă, sistemul nervos central este probabil o ipoteză” pentru a explica anosmia, au precizat cercetătorii de la spitalul universitar Foch din Suresnes (Franţa).

Anosmia şi ageuzia au fost foarte puţin descrise în studiile realizate pe pacienţi chinezi, care raportau în principal febră, tuse şi dificultăţi respiratorii drept simptome principale cauzate de COVID-19.

Autorii studiului coordonat de IFOS consideră că această diferenţă poate fi explicată prin faptul că studiile chineze au fost realizate pe pacienţi spitalizaţi, care prezentau forme mai severe ale infecţiei.

Autorii noii cercetări au lansat, de asemenea, ipoteza că mutaţiile genetice succesive ale noului coronavirus s-ar putea afla la originea acestor simptome diferite şi că populaţiile europene prezintă concentraţii mai mari ale enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), care acţionează ca un receptor al coronavirusului.

Ei au subliniat totodată că frecvenţa simptomelor variază în funcţie de vârstă şi de sex.

Astfel, pacienţii tineri prezentau mai des tulburări ORL (urechi, nas şi gât), în timp ce pacienţii vârstnici prezentau adeseori febră, stare de oboseală şi pierderea apetitului.

Tusea şi febra au fost mai des constatate la bărbaţi, femeile fiind mai des afectate de simptome precum pierderea mirosului, dureri de cap şi nas înfundat.

Nelu Tătaru: Vom lua decizii care să creeze cadrul administrativ în care să putem impune anumite restricţii

Georgiana Dicu
-
0
Nelu Tătaru: Vom lua decizii care să creeze cadrul administrativ în care să putem impune anumite restricţii

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat miercuri seară că Guvernul va lua joi o serie de decizii care vor crea cadrul administrativ pentru a putea impune anumite restricţii în perioada stării de alertă.

„Astăzi şi mâine suntem încă în stare de urgenţă, mâine avem o şedinţă de guvern şi vom avea şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi vom lua nişte decizii care sperăm noi să creeze şi cadrul administrativ în care să putem impune aceste restricţii”, a declarat ministrul Sănătăţii, la un post de televiziune, relatează Agerpres.

Acesta a spus că trebuie să înţeleagă toată lumea că orice măsură de relaxare, cât de mică, poate genera riscul de creştere a transmiterii intracomunitare a noului coronavirus, de aceea măsurile de relaxare trebuie introduse treptat.

„Populaţia a fost înţelegătoare până în acest moment şi ţin să le mulţumesc pentru acest lucru. Sperăm că vor fi şi în continuare şi să înţeleagă că aceste măsuri de relaxare trebuie să intre progresiv. Intrând progresiv putem să le gestionăm, putem să fim atenţi la fiecare dintre ele. Au fost adoptate în condiţiile în care avem şi contramăsuri. Şi mă repet, venind prea devreme cu nişte măsuri de relaxare nu facem decât să exacerbăm acel risc de a crea o transmitere comunitară şi aceste riscuri le putem vedea, în acest moment, în ţările europene (…) Suntem pe o pantă descendentă de la începutul acestei pandemii şi hai să păstrăm panta descendentă. Această relaxare trebuie privită cu mai multă precauţie decât sărbătorile pascale sau weekendul de 1-3 mai (…) Vom promova în continuare mai multe perioade de relaxare, dar acele perioade ţin foarte mult de rezultatul primei perioade (…) Noi, dar şi Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile vom face evaluări zilnice ale numărului de cazuri, numărului de decese, de cazuri din Terapie Intensivă, numărului cazurilor de primiri la Urgenţe, care ne vor arăta dacă focarele s-au exacerbat, dacă avem o transmitere accentuată în comunitate şi dacă e nevoie să înăsprim sau să intervenim cu nişte măsuri care să poată controla o eventuală creştere”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a mai spus că recomandă autorităţilor locale să redeschidă parcurile, însă fără accesul în spaţiile de joacă.

„Recomandarea noastră a fost deschiderea parcurilor pentru acele plimbări pentru aer curat, pentru ieşirea în aer liber, dar păstrând oricum distanţarea, aglomerările să nu fie mai mult de trei persoane”, a precizat el.

Referindu-se la obligativitatea purtării măştilor în perioada stării de alertă în spaţiile publice, Nelu Tătaru a menţionat că autorităţile locale vor trebui să asigure gratuit aceste bunuri persoanelor care beneficiază de venit minim garantat, iar restul cetăţenilor vor trebui să şi le achiziţioneze din resurse proprii, dând asigurări că acestea se vor găsi de vânzare în spaţiile comerciale.

Protocol terapeutic pentru COVID-19, solicitat Ministerului Sănătății de către medicul Wiener

Andreea
-
0
Protocol terapeutic pentru COVID-19, solicitat Ministerului Sănătății de către medicul Wiener

Medicul arădean Adrian Wiener, care conduce principalul spital din judeţ în care sunt trataţi pacienţii COVID-19, cere Ministerului Sănătăţii să îşi asume un protocol terapeutic pentru această boală şi să aducă precizări legate de împărţirea pacienţilor în funcţie de vârstă.

Adrian Wiener, care este senator USR şi a revenit în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad pentru a profesa în timpul pandemiei, afirmă, într-un comunicat de presă remis miercuri, că în ultimele luni „s-au încercat succesiv diverse abordări terapeutice, unele empirice, altele bazate pe dovezi”, dar „sunt multe informaţii, studii parţiale, comunicări intermediare legate de eficienţa acestor regimuri terapeutice”.

„Ca medic angajat direct în asistenţa medicală acordată pacienţilor cu COVID-19 în această perioadă, solicit asumarea unui protocol terapeutic, consolidat frecvent, periodic, ameliorat în funcţie de informaţiile şi experienţa altor ţări. E vorba de practica unitară optimă pentru toţi pacienţii cu COVID-19 în România, în condiţiile în care ultimul protocol asumat de Ministerul Sănătăţii a fost emis în 26 martie”, arată Wiener.

Medicul arădean mai cere ministerului să spună dacă procedura împărţirii pacienţilor „în funcţie de ‘vârsta de boală’ are raţiune ştiinţifică, dacă există studii sau aserţiuni ştiinţifice care să o justifice”.

„De multe ori presupune mutarea pacienţilor dintr-un salon în altul sau blocarea unor paturi în saloane cu pacienţi care se menţin pozitivi pentru o perioadă mai lungă”, explică Adrian Wiener în comunicat.

Ordonanța Militară 12: Suceava și zonele limitrofe ies din carantină

Andreea
-
0
Ordonanța Militară 12: Suceava și zonele limitrofe ies din carantină

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat că municipiul Suceava şi cele opt comune limitrofe ies din carantină, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanţei Militare numărul 12.

Marcel Vela a mulţumit sucevenilor pentru efortul depus, dar şi tuturor românilor care au respectat restricţiile impuse în starea de urgenţă.

”Mulţumesc compatrioţilor din judeul Suceava pentru dăruirea şi implicarea lor în această perioadă când, prin tot ce au făcut, au avut grijă de sănătatea celorlalţi. Sunteţi eroii noştri, sunteţi nişte învingători şi pentru aceasta vă mulţumesc”, a mai spus Mercel Vela.

Marcel Vela a anunţat, miercuri seară, Ordonanţa Militară 12. ”Începând cu publicarea în MO se ridică măsura de carantinare în municipiul Suceava şi în zona limitrofă”, a anunţat Marcel Vela.

 

Cabinetele medicale în perioada post stare de urgență: Cum vor funcționa

Andreea
-
0
Cabinetele medicale în perioada post stare de urgență: Cum vor funcționa

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate face o serie de recomandări referitoare la cabinetele medicale în perioada post stare de urgență,  precizând că actul terapeutic nu trebuie să constituie o circumstanță de risc pentru infecțiile determinate de diverse categorii de agenți patogeni, inclusiv de virusul SARS-CoV-2.

“Deoarece și anterior pandemiei COVID-19 pacienții care se adresau cabinetelor medicale erau considerați a fi potențial infectați cu anumiți agenți patogeni, fiind bolnavi sau purtători (virusul HIV, virusurile hepatitelor virale, Mycobacterium tuberculosis etc), toate procedurile de curățenie, dezinfecție și sterilizare au fost stabilite pentru a preveni contaminarea atât a personalului medical, cât și a pacienților. Toate cabinetele medicale trebuie să respecte atât normele privind structura lor funcțională, aprobate prin ordinul MS 1338/2007, cât și recomandările forurilor profesionale. Experiența pandemiei generată de virusul SARS–CoV-2 trebuie să determine o schimbare în modul de oferire de servicii pacienților în cabinetele medicale. Astfel, orice pacient va fi abordat ca fiind potențial purtător al unor agenți patogeni, inclusiv suspect de infecția cu virusul SARS-CoV-2”, potrivit ANMCS.

Protocolul de triaj al pacienților

Potrivit ANMCS, protocolul de triaj al pacienților prevede că nu se efectuează consulturi/tratamente fără programare.

Triajul corect al pacienților reprezintă primul pas în realizarea prevenției și se face din momentul programării pacienților, telefonic sau online. În cazul programării telefonice, pacienților li se adresează un set de întrebări prestabilite.

În situația în care pacientul este confirmat sau suspect simptomatic cu infecția SARS-CoV2, acesta este abordat conform protocoalelor în vigoare.

Pentru un triaj și o rezolvare eficientă și în siguranță a solicitărilor, se recomandă împărțirea pacienților în 4 grupe de risc, după cum urmează:

GRUPA 1 Pacient ● asimptomatic (fără simptome sugestive de infecție virală – tuse, dureri sau senzație de iritare faringiană, dificultăți respiratorii, pierdere miros/gust, febră peste 38°C sau/și senzație de febră, vomă, diaree), ● fără contact cunoscut cu simptome sugestive de infecție virală, dar care, ● face parte din grupele de risc – vârsta (peste 65 ani), complicații ale HTA, boală respiratorie cronică, diabet, insuficiență cardiaca, obezitate (IMC>30), imunodepresie congenitală sau dobândită, femei însărcinate.

GRUPA 2 Pacient… ● asimptomatic (fără simptome sugestive de infecție virală – tuse, dureri sau senzație de iritare faringiană, dificultăți respiratorii, pierdere miros/gust, febră peste 38°C sau/și senzație de febră, vomă, diaree), ● fără contact cunoscut cu o persoană simptomatică.

GRUPA 3 Pacient… ● asimptomatic dar ● aflat în contact direct cu o persoană diagnosticată sau cunoscută cu simptome sugestive de infecție SARS-CoV-2.

GRUPA 4 Pacient diagnosticat sau care prezintă simptomele infectării virale.

Pentru fiecare din aceste grupe de pacienți se recomandă efectuarea tratamentelor având ca obiectiv major prevenția răspândirii infecțiilor virale. Tratamentele medicale se împart în două categorii: urgențe și non-urgențe.

Tratamentul pe grupe

Potrivit recomandărilor ANMCS, pacienții beneficiază de tratament în funcție de grupe, astfel:

GRUPA 1 beneficiază de tratament astfel: -Tratamente de urgență în intervale orare special dedicate acestei grupe de risc; -Tratamente non-urgență pot fi efectuate, doar după evaluarea risc-beneficiu pentru pacient și doar în intervale orare special dedicate acestei categorii de risc.

Pacienții din GRUPA 2 beneficiază de tratamente de urgență și de tratamente nonurgență, după caz.

Pacienții din GRUPA 3 beneficiază de tratament astfel: -Tratamente de urgență în intervale orare special dedicate acestei grupe de risc; -Tratamentele non-urgență NU sunt efectuate la cabinet. Pacienții se reevaluează la 14 zile după ultimul contact avut cu o persoană diagnosticată cu infecție virală sau care prezintă simptomatologie specifică. Pacienții din GRUPA 4 beneficiază de tratament astfel: -Tratamente de urgență, în intervale orare special dedicate acestei grupe de risc -Tratamentele non-urgență NU vor fi efecuate.

Tratamentele non-urgență se reiau după îndeplinirea criteriilor de vindecare, luând în considerare următoarele aspecte: -pacient provenit din populația generală: la cel puțin 15 zile de la debutul simptomatologiei, cu asigurarea că febra și dispneea nu mai sunt prezente de cel puțin 9 zile; -pacienți imunodeprimați: la cel puțin 24 zile de la debutul simptomatologiei, cu asigurarea că febra și dispneea nu mai sunt prezente de cel puțin 16 zile.

Protocolul pentru accesul personalului și al pacienților

Recomandările ANMCS privind protocolul pentru accesul personalului și al pacienților prevăd ca accesul personalului medical Personalul unității sanitare parcurge zilnic o procedura de triaj epidemiologic, înainte de începerea activității.

Dacă personalul este simptomatic evocator pentru infecția SARS-CoV-2 sau declară ca a intrat în contact cu o persoana diagnosticată cu SARS-CoV2, atunci nu intră în programul de activitatea zilnică și se direcționează pentru consult și testare.

În funcție de rezultatul consultului de specialitate și al testării, se decide, după caz, o modalitate de implicare corespunzătoare a personalului unității sanitare în activitate, care include și tipul de echipament necesar.

Pentru echipa administrativă (care nu intră în zona de tratament) este necesară purtarea echipamentului standard și obligatoriu purtarea permanentă a unei măști chirurgicale, cu respectarea timpului de purtare recomandat de producătorul acesteia.

Întreg personalul implicat în actul medical poartă obligatoriu echipament de protecție adecvat. Acesta nu este utilizat în exteriorul cabinetului medical. În situația în care nu se poate asigura intern dezinfecția acestor echipamente, se recomandă externalizarea serviciului. Echipamentul de protecție suplimentar pentru personalul cabinetului constă în: – Halat de unică folosință / impermeabil / șorț chirurgical de plastic*, după caz; – Botoși; – Mănuși de protecție; – Mască**; – Bonetă sau echivalentul acesteia; – Ochelari de protecție/Vizieră;

În timpul unui tratament generator de aerosoli, echipa de asistență medicală trebuie să fie protejată suplimentar de un halat impermeabil sau șorț chirurgical din plastic (pentru o singură utilizare).

Purtarea măștii FFP2 (sau FFP3) este necesară pe toată perioada manevrelor diagnostice și/sau terapeutice pe căile respiratorii sau mucoase sau a celor generatoare de aerosoli, precum și atunci când se efectuează curățenia, dezinfecția și ventilația cabinetului. Dacă masca FFP2 nu este murdară sau umedă, aceasta poate fi păstrată pe durata unei zile (în funcție de specificațiile producătorului).

Protocol pentru desfășurarea actului medical

În ceea ce privește recomandările privind protocolul pentru desfășurarea actului medical, acesta prevede:

Pacientul este invitat să intre în cabinetul de consultații / sala de tratament, purtând în continuare masca facială și fără obiecte personale nenecesare; – Pacientul se dezinfectează pe mâinii la intrarea în cabinet;

Dacă este cazul, pacientul este rugat să îndepărteze masca facială pe care o va depozita în containerul pentru deșeuri biologice, aflat în proximitatea canapelei de consultații. La finalul actului pentru care i-a fost solicitată îndepărtarea măștii, pacientul aplică o nouă mască facială simplă;

Se fac recomandările post consult / tratament și se prescrie tratamentul medicamentos, după caz; – În cazul în care recomandarea este pentru alt consult de specialitate sau internare în spital, medicul prescriptor efectuează programarea pacientului și-i confirmă acestuia data / ora programării;

Înainte de părăsirea cabinetului, pacientul aplică o nouă mască facială simplă, dacă masca nu a fost înlocuită pe parcursul consultului;

La ieșirea din sală de așteptare, pacientul introduce botoșii utilizați în containerul dedicat și își dezinfectează mâinile cu soluție hidroalcoolică.

În acest caz (ex.:consulturi sfera orofaringiană), medicul trebuie să poarte masca FFP3 și vizieră/ochelari de protecție.

Protocolul de dezinfecție a zonelor de lucru

Potrivit recomandărilor ANMCS, după ce pacientul părăsește cabinetul medical, se efectuează curățenia și dezinfecția astfel:

– se curăță suprafețele de lucru posibil contaminate cu proiecții de secreții;

– se respectă procedurile de sterilizare a materialelor reutilizabile (vezi ”STERILIZAREA”), iar materialele de unică folosință vor fi eliminate conform procedurilor legale în vigoare (vezi ”GESTIONAREA DEȘEURILOR”);

– deșeurile contaminate se evacuează în recipientul de deșeuri biologice de unică folosință; – se efectuează dezinfecția canapelei/scaunului de consultații;

– după intrarea fiecărui pacient în cabinetul medical, sala de așteptare se ventilează natural pentru cel puțin 15 minute și dacă grupul sanitar a fost utilizat este și aceasta curățat și dezinfectat; – acolo unde este cazul, este recomandat ca aerul provenit de la pompele de aspirație să fie evacuat în exteriorul cabinetului sau, în situația în care aerul este evacuat în cabinet, evacuarea să fie prevazută cu filtre HEPA;

– la sfârșitul programului, personalul de îngrijire, echipat cu masca facială și mănuși va proceda la ventilarea naturală pentru cel puțin 15 minute, curățenia și dezinfecția, cu utilizarea materialelor biocide recomandate, a sălii de așteptare (mobilier, clanțe, uși etc) și a grupurilor sanitare. Pavimentele se curăță și dezinfectează conform normelor în vigoare;

– după ventilarea sălii de așteptare și a cabinetului medical, se acționează lampa de UV, conform indicațiilor de utilizare ale acesteia.

Protocol pentru dezechiparea personalului

ANMCS recomandă ca personalul medical se va dezechipa după finalizarea procedurilor de curățenie și dezinfecție a zonelor de lucru, într-o zonă dedicată acestei acțiuni, unde se vor regăsi și recipiente pentru deșeuri biologice, pentru depozitarea echipamentului utilizat.

Ordinea de dezechipare este extrem de importantă și este următoarea: 1. se scot mănușile; 2. se dezinfectează mâinile cu soluție hidroalcoolică; 3. se scoate halatul de unică folosință/impermeabil/șorț chirurgical de plastic, iar în timpul scoaterii, acesta este îndepărtat de corp pentru a nu contamina hainele și apoi este depozitat în siguranță în recipientul pentru deșeuri biologice; 4. se decontamineaza mâinile cu soluție hidroalcoolică; 5. se scoate boneta și se depozitează în recipientul pentru deșeuri biologice; 6. se decontamineaza mâinile cu soluție hidroalcoolică; 7. se scot botoșii și se depozitează în recipientul pentru deșeuri biologice; 8. se decontaminează mâinile cu soluție hidroalcoolică; 9. se scoate protecția pentru ochi (viziera sau ochelarii);

10.se decontaminează mâinile cu soluție hidroalcoolică; 11.se scoate masca apucând-o de barete; 12.se efectuează igiena mâinilor prin spălare cu apă și săpun bactericid timp de minim 20 secunde și, ulterior cu soluție hidroalcoolică, timp de minim 20 secunde.

La schimbarea mănușilor de la un pacient la altul, este obligatorie igiena mâinilor prin spălare cu apă și săpun bactericid timp de minim 20 secunde și, ulterior cu soluție hidroalcoolică, timp de minim 20 secunde. Viziera/ochelarii de protecție se dezinfectează astfel: 1. se imerseaza într-o cuva cu soluție clorigenă (1000 mg/l) timp de 60 minute după care se clătește la jet de apă și se usucă prin ștergere cu șervet de unică folosință; 2. se pulverizează cu soluție biocidă cu nivel înalt de dezinfecție, se lasă minimum 3-5 minute și se usucă prin ștergere cu șervet de unică folosință.

 

Coronavirus: Ce trebuie să facă cabinetele stomatologice pentru a-și trata pacienții în siguranță

Andreea
-
0
Coronavirus: Ce trebuie să facă cabinetele stomatologice pentru a-și trata pacienții în siguranță

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate face o serie de recomandări referitoare la prevenirea infecțiilor virale în cabinetele de stomatologie/medicină dentară în perioada post stare de urgență.

“Experiența pandemiei determinată de infectarea cu virusul SARS–CoV-2 trebuie să determine o schimbare în abordarea prezentării pacienților în cabinetele de medicină dentară. Astfel, orice pacient va fi tratat ca fiind potențial purtător al unor agenți patogeni, inclusiv suspect de infecția cu virusul SARS-CoV-2”, se arată în comunicarea ANMCS.

Triajul pacienților

În ceea ce privește recomandările pentru protocolul de triaj al pacienților, acesta prevede să se realizeze telefonic sau online și să le fie adresate un set de întrebări prestabilite.

“În cazul în care pacientul este confirmat sau suspect simptomatic cu infecția SARS-CoV-2, urgența se poate rezolva la cabinet, în condițiile Ordinului Ministrului Sănătății 767/2020 sau este îndrumat către cabinetele din cadrul UPU, acolo unde există”, se arată în recomandările ANMCS.

După rezolvarea urgenței la cabinet, medicul va urma protocolul stabilit pentru suspecții simptomatici cu infecția SARS-CoV-2.

În cazul în care tratamentul poate fi temporizat, pacienții pot fi asistați prin telemedicină (utilizarea aplicațiilor specializate) prin recomandări medicale trimise prin mijloace electronice sau telefonic.

În cazul în care pacientul are o stare generală bună – asimptomatic, acesta este programat pentru efectuarea tratamentului de specialitate necesar.

Pentru un triaj eficient, se recomandă împărțirea pacienților în 4 grupe de risc, astfel:

Grupa 1

Pacient
– asimptomatic (fără simptome sugestive de infecție virală – tuse, dureri sau senzație de iritare faringiană, dificultati respiratorii, pierdere miros/gust, febra peste 38°C sau/și senzatie de febra, voma, diaree)
– fără contact cunoscut cu simptome sugestive de infecție virală, dar care
– face parte din grupele de risc – vârsta (peste 65 ani), complicații ale HTA, boală respiratorie cronică, diabet, insuficiență cardiaca, obezitate (IMC>30), imunodepresie congenitală sau dobândită, femei însarcinate.

Grupa 2
Pacient
-asimptomatic (fără simptome sugestive de infecție virală – tuse, dureri sau senzație de iritare faringiană, dificultati respiratorii, pierdere miros/gust, febra peste 38°C sau/și senzatie de febra, voma, diaree),
-fără contact cunoscut cu o persoană simptomatică,
-care nu corespund, Grupei 3 sau Grupei 4.

Grupa 3
Pacient
-asimptomati, dar
-aflat în contact direct cu o persoană diagnosticată sau cunoscută cu simptome sugestive de infecție virală.

Grupa 4
Pacient
-diagnosticat sau care prezintă simptomele infectării virale.

Pentru fiecare din aceste grupe de pacienți se recomandă efectuarea tratamentelor având ca obiectiv major prevenția răspândirii infecțiilor virale.

Tratamentele dentare se împart în două categorii: urgențe și non-urgențe.
Se consideră tratament de urgență orice procedură ce necesită o intervenție în maxim 24 h. De exemplu: pulpita acută, infecții, traumatisme, hemoragii etc.
Programarea se va face ținând cont și de manevrele efectuate, astfel încât manevrele generatoare de aerosoli vor fi programate în ultima parte a programului.

Pacienții din Grupa 1 beneficiază de tratament astfel:
-Tratamente de urgență în intervale orare special dedicate acestei grupe de risc;
-Tratamente non-urgență pot fi efectuate, doar după evaluarea risc-beneficiu și doar în intervale orare special dedicate acestei categorii de risc.

Pacienții din Grupa 2 beneficiază de tratamente de urgență și de tratamente non-urgență, după caz.

Pacienții din Grupa 3 beneficiază de tratament astfel:
-Tratamente de urgență în intervale orare special dedicate acestei grupe de risc;
-Tratamentele non-urgentă NU sunt efecuate. Pacienții se reevaluează la 14 zile după ultimul contact avut cu o persoană diagnosticată cu infecție virală sau care prezintă simptomatologie specifică

Pacienții din Grupa 4 beneficiază de tratament astfel:
-Tratamente de urgență, în intervale orare special dedicate acestei grupe de risc
-Tratamentele non-urgență NU vor fi efecuate.

Tratamentele pentru Grupa 4 de risc se reiau după îndeplinirea criteriilor de vindecare, luând în considerare urmatoarele aspecte:
-pacient provenit din populația generală: la cel puțin 15 zile de la debutul simptomatologiei, cu asigurarea că febra și dispneea nu mai sunt prezente de cel puțin 9 zile;
-pacienți imunodeprimați: la cel putin 24 zile de la debutul simtomatologiei, cu asigurarea că febra și dispneea nu mai sunt prezente de cel puțin 16 zile.

Protocolul pentru accesul personalului și pacienților

Potrivit recomandărilor ANMCS personalul unității sanitare parcurge zilnic o procedură de triaj epidemiologic, înainte de începerea activității.

Astfel, dacă personalul este simptomatic evocator pentru infecția SARS-CoV-2 sau declară ca a intrat în contact cu o persoană cunoscut infectată cu SARS-CoV-2, atunci nu intră în programul de activitate zilnică și se direcționeză pentru consult și testare.

În funcție de rezultatul consultului de specialitate, al testării și al statusului clinic, se decide, după caz, o modalitate de implicare corespunzătoare a personalului unității sanitare în activitate, care include și tipul de echipament necesar.

Personalul medical trebuie să poarte ținuta profesională dedicată activității de asistență medicală.

Pentru echipa administrativă (care nu intră în zona de tratament) este necesară purtarea echipamentului standard și obligatoriu purtarea permanentă a unei măști chirurgicale, cu respectarea timpului de purtare recomandat de producătorul acesteia.

Întreg personalul implicat în actul medical poartă obligatoriu echipament de protecție. Acesta nu este utilizat în exteriorul cabinetului medical. În situația în care nu se poate asigura intern curățarea/ spălarea acestor echipamente, se recomandă externalizarea serviciului, se arată în recomandările ANMCS.

Echipamentul de protecție pentru personalul medical care lucrează la pacient constă în halat de protecție de unică folosință/halat de protecție impermeabil/șorț chirurgical de plastic, botoși, mănuși de protecție, mască, bonetă sau echivalentul acesteia și ochelari de protecție/vizieră.

De asemenea, în timpul unui tratament generator de aerosoli, echipa de asistență medicală trebuie să fie protejată suplimentar de un halat impermeabil sau șorț chirurgical din plastic (pentru o singură utilizare).

Totodată, purtarea măștii FFP2 (sau echivalent, FFP3 sau N95) este necesară pe toata perioada programului de activitate, în timpul tratamentelor generatoare de aerosoli, dar și atunci când se efectuează curățenia, dezinfecția și ventilația camerei în urma acestui tip de tratament. Dacă masca FFP2 nu este murdară sau umedă, aceasta poate fi păstrată pe durata unei zile (în funcție de specificațiile producătorului).

Accesul pacienților și a însoțitorului acestuia

În cazul în care pacientul este necesar a fi însoțit, nu se acceptă accesul în cabinetul medical a mai mult de un însoțitor pentru un pacient. Însoțitorul va respecta aceleași reguli de protecție valabile pentru pacient.

În sala de așteptare:
– intrarea se face cu ștergerea tălpilor încălțărilor pe un covor dezinfectant;
– este permisă staționarea mai multor persoane în același timp, numai dacă se respectă distanța de 1,5 m între acestea.

– Purtarea măștii faciale de către pacient este obligatorie până la solicitarea îndepărtării acesteia de către personalul medical.
-Este necesară montarea unei protecții din sticla sau plexiglas pentru personalul administrativ care desfășoară activități în sala de așteptare (secretariat, recepție etc).
– Purtarea măștii de protecție de către echipa administrativă este obligatorie pe toată durata prezenței în cabinetul medical.

La sosire, pacientul și, după caz însoțitorul acestuia:

– poartă masca facială personală;
– un membru al personalului înregistrează temperatura cu ajutorul unui termometru digital de frunte cu infraroșu;
– se echipează cu botoși;
– își dezinfectează mâinile, folosind soluție hidroalcoolică minim 20 secunde, din dispenserele puse la dispoziția lor la intrarea în cabinetul medical;
– completează un set de documente înainte de consult/tratament:
a. acord pentru prelucrarea datelor personale;
b. chestionar privind starea de sănătate a pacientului, conform Anexei, care include și o declarație pe proprie răspundere privind călătoriile efectuate în zone cu risc de infectare, intrarea în contact direct cu persoane care au simptome sau care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă, sau că nu au intrat în contact direct cu persoane cu infecții virale confirmate;
c. formular de consimțământ informat privind riscurile, posibilele accidente și complicații ale tratamentului stomatologic, inclusiv riscul contaminării cu agenți patogeni, în condițiile în care la nivelul cabinetului stomatologic sunt asigurate toate mijloacele de protecție a pacientului și a personalului medical.

Pacientul care nu completează documentele de mai sus nu beneficiază de servicii de sănătate în respectivul cabinet medical.

Personalul medical se asigură cu privire la respectarea programărilor pentru consult/tratamente, astfel încât să existe timpul necesar de 20 minute, pentru a se efectua manevrele de curățenie, dezinfecție și aerisire a sălii de așteptare și a cabinetelor.

Protocol pentru desfășurarea actului medical

Pacientul este invitat să intre în cabinet, purtând în continuare masca facială și lăsându-și lucrurile personale în sala de așteptare;
– Pacientul se așează direct pe fotoliul stomatologic;
– Se fixează baveta/câmpul operator;
– Pacientul este rugat să îndepărteaze masca facială pe care o va depozita în containerul cu deșeuri biologice de unică folosință, aflat in proximitatea unitului dentar;
– Pacientul primește un pahar ce conține soluție de apă oxigenată diluție 1%) sau clorhexidină 0,2% cu care își va clăti gura timp de 60 secunde;
– Se șterg tegumentele periorale ale pacientului cu soluție hidroalcoolică numai dacă pacientul nu este alergic la aceasta soluție;
– Se stabilește diagnosticul și se efectuează tratamentul propriu-zis;
– Se va efectua aspirația eficiența a salivei;
– Se recomandă utilizarea piesei contra-unghi în loc de turbină, când este posibil, pentru evitarea formării de aerosoli datorită jetului de apă și disiparea acestora în mediu;
– Se recomanda utilizarea instumentarului rotativ steril (turbine, piesă dreaptă, contra-unghi care pot fi autoclavabile la 1350). În cazul detartajelor se recomandă utilizarea de piese de detartraj sterile (piese care se pot autoclava la 1350 și obligatoriu, anse de detartraj sterile) sau de mână. Se va evita detrartrajul cu US.
– Se recomandă folosirea izolării cu diga, atunci când este posibil, pentru reducerea proiecției picăturilor de saliva;
– Se recomandă ca medicul să se poziționeze, pe cât posibil, în spatele pacientului, în timp ce lucrează, pentru a-și limita expunerea;
– După finalizarea tratamentului, pacientul clătește din nou gura cu soluție de apă oxigenată sau clorhexidină;
– Se fac recomandările post consult/tratament stomatologic și se prescrie tratamentul medicamentos, după caz;
– Se îndepartează baveta/câmpul operator și se aruncă în containerul pentru deșeuri biologice de unică utilizare;
– Înainte de părăsirea cabinetului, pacientul aplică o nouă masca facială simplă, pusă la dispoziție de personalul medical;
– La ieșirea din sala de așteptare, pacientul introduce botoșii utilizați în containerul dedicat și își dezinfectează mâinile cu soluție hidroalcoolică.

Protocol pentru dezechiparea personalului

În ceea ce privește protocolul pentru dezechiparea personalului, recomandările ANMCS arată că “personalul medical se dezechipează după finalizarea procedurilor de curățenie și dezinfecție a zonelor de lucru, într-o zonă dedicată acestei acțiuni, unde se vor regăsi și recipiente pentru deșeuri biologice, pentru depozitarea echipamentului utilizat”.
Ordinea de dezechipare este extrem de importantă și este următoarea:
1. se scot mănușile;
2. se dezinfectează mâinile cu soluție hidroalcoolică;
3. se scoate halatul de unică folosință/ impermeabil/șorț chirurgical de plastic, iar în timpul scoaterii, acesta este îndepartat de corp pentru a nu contamina hainele și apoi este depozitat în siguranță în recipientul pentru deșeuri biologice;
4. se decontamineaza mâinile cu soluție hidroalcoolică;
5. se scoate boneta și se depozitează în recipientul pentru deșeuri biologice;
6. se decontamineaza mâinile cu soluție hidroalcoolică;
7. se scot botoșii și se depozitează în recipientul pentru deșeuri biologice;
8. se decontaminează mâinile cu soluție hidroalcoolică;
9. se scoate protecția pentru ochi (viziera sau ochelarii);
10. se decontaminează mâinile cu soluție hidroalcoolică;
11. se scoate masca apucând-o de barete;
12. se efectuează igiena mâinilor prin spălare cu apă și săpun bactericid timp de minim 20 secunde și, ulterior cu soluție hidroalcoolică, timp de minim 20 secunde.

La schimbarea mănușilor de la un pacient la altul, este obligatorie igiena mâinilor prin spălare cu apă și săpun bactericid timp de minim 20 secunde și, ulterior cu soluție hidroalcoolică, timp de minim 20 secunde.

Vizierea/ochelarii de protecție se dezinfectează astfel:
1. se imersează într-o cuvă cu soluție clorigenă (1000 mg/l) timp de 60 minute după care se clătește la jet de apă și se usucă prin ștergere cu șervet de unică folosință;
2. se pulverizează cu soluție biocidă cu nivel înalt de dezinfecție, se lasă minimum 3-5 minute și se usucă prin ștergere cu șervet de unică folosință.

Ținuta profesională a personalului unității sanitare nu trebuie sub nicio formă să fie spalată la domiciliu, potrivit recomandărilor ANMCS.

Vălean: Distanțarea fizică între pasageri, imposibilă în avioane

Andreea
-
0
Vălean: Distanțarea fizică între pasageri, imposibilă în avioane

Comisia Europeană nu recomandă obligativitatea impunerii de măsuri de distanţare fizică între pasagerii din avioane, pentru că distanţarea fizică în aeronave este imposibilă, a declarat, miercuri, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

„Noi recomandăm purtarea obligatorie a măştii în interiorul avionului. Tocmai pentru că distanţarea fizică în interiorul avionului nu este cu adevărat posibilă şi pentru că nu recomandăm măsuri de distanţare fizică în avion ca obligativitate, adică un număr mai mic de pasageri şi aşa mai departe, am înlocuit aceasta cu purtarea măştii, cu punerea la dispoziţia pasagerilor a dezinfectantului de mâini pe tot parcursul zborului, cu alte chestiuni de natură practică legate de vânzarea obiectelor sau a alimentelor şi băuturilor la bordul avionului”, a afirmat Adina Vălean, la un post de televiziune, potrivit Agerpres.

Comisarul european pentru Transporturi a subliniat că operatorii aerieni sunt liberi să ia măsuri de distanţare fizică precum vânzarea unui număr mai mic de bilete decât capacitatea aeronavei, dar Comisia Europeană nu a impus obligativitatea acestor practici.

„Cred că oamenii trebuie să fie foarte bine informaţi înainte de a-şi rezerva o călătorie şi înainte de a se prezenta la aeroport de toate condiţiile la care trebuie să se aştepte şi de toate regulile pe care vor trebui să le respecte. O bună informare este cheia. Noi recomandăm purtarea obligatorie a măştii în timpul zborului. Trebuie să vă spun că şi companiile aeriene pot lua ce decizii doresc, şi ele se află într-o situaţie în care trebuie să devină tot mai atractive şi să reinstituie încrederea consumatorilor, a pasagerilor în a-şi relua călătoriile, şi atunci sigur că sunt companii aeriene care fac un pas mai departe, care oferă o vânzare limitată a numărului de locuri din avion, sunt altele care au imaginat alte metode suplimentare de separare, dar noi nu o recomandăm ca obligativitate. Însă trebuie să spun că de tot ce înseamnă siguranţa în aviaţie se ocupă Agenţia Europeană pentru Siguranţa în aviaţie (EASA), şi am mandatat-o ca împreună cu Centrul European pentru Combaterea Bolilor (ECDC) şi cu alte instituţii europene importante să meargă un pas mai departe şi dacă este nevoie să impună reguli suplimentare, ele vor fi de natură tehnică şi vor fi comunicate tuturor”, a afirmat Adina Vălean.

Reprezentanta Comisiei Europene a apreciat că măsuri de genul testării Covid pe aeroport sau a paşapoartelor de imunitate nu sunt recomandate de forul european.

„Eu nu sunt de acord cu astfel de măsuri şi nici colegii mei din Comisie care se ocupă direct cu problemele legate de epidemie, nu recomandăm aşa ceva, nu sunt suficient de fiabile, cineva poate să fie testat acum şi peste jumătate de oră să ia virusul. Nu recomandăm astfel de măsuri, iar acolo unde se vor lua vor exista discuţii cu statele membre pentru a renunţa la impunerea unor astfel de măsuri în ceea ce priveşte călătoria sau accesul în ţara respectivă”, a adăugat Adina Vălean.

mersin escort

China, acuzată că încearcă să pirateze rezultatele cercetătorilor americani privind producerea unui vaccin

Andreea
-
0
China, acuzată că încearcă să pirateze rezultatele cercetătorilor americani privind producerea unui vaccin

Poliţia federală americană a difuzat miercuri un avertisment oficial care îi avertizează pe cercetătorii americani care lucrează la elaborarea unui vaccin şi tratamente pentru noul coronavirus împotriva încercărilor Chinei de a pirata rezultatele cercetării lor, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Încercările Chinei de a viza aceste sectoare reprezintă o ameninţare gravă pentru răspunsul ţării noastre la COVID -19”, se arată într-un comunicat difuzat de FBI şi Agenţia americană pentru securitate cibernetică.
„Sănătatea, industria farmaceutică şi cercetarea care lucrează pentru răspunsurile la COVID -19 trebuie să fie conştiente de faptul că sunt primele ţinte ale acestei activităţi şi să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja sistemele”, au avertizat organismele citate.

FBI precizează în special că ”anchetează” cu privire la ”actori cibernetici şi informatori non-tradiţionali afiliaţi Republicii Populare Chineze”, suspectaţi că intenţionează să sustragă elemente protejate de proprietatea intelectuală.

În mod clar, hackeri, dar şi cercetători şi studenţi care, potrivit administraţiei lui Donald Trump, sunt activaţi pentru a fura informaţii de la instituţii academice şi laboratoare publice unde aceştia lucrează.

O astfel de acuzaţie, respinsă dinainte de autorităţile chineze, riscă să învenineze şi mai mult relaţiile dintre Washington şi Beijing, deja foarte tensionate de la apariţia noului coronavirus la sfârşitul anului 2019 în oraşul chinez Wuhan.

Administraţia Trump acuză China că a întârziat să alerteze lumea asupra epidemiei şi că i-a disimulat amploarea. Şi, prin urmare, este ”responsabilă” de răspândirea sa la nivel mondial, de moartea a sute de mii de oameni şi de actuala criză economică fără precedent.
Mai rău, preşedintele american şi secretarul său de stat, Mike Pompeo, suspectează de acum Beijing-ul că ar fi ascuns un accident produs la laboratorul din Wuhan, care ar fi fost la originea pandemiei.

Stimulentul de risc: Care este explicația Sanitas pentru neplata lui

Andreea
-
0
Stimulentul de risc: Care este explicația Sanitas pentru neplata lui

Iulian Pope, prim-vicepreședintele Federației Sanitas, a declarat pentru RoHealthReview și Sănătatea TV că motivul pentru care angajații din sistemul public de sănătate nu au primit până acum stimulentul de risc este lipsa banilor, CNAS nevirând sumele necesare către casele județene de asigurări de sănătate.

Și asta în ciuda faptului că pe 14 mai se încheie starea de urgență, iar angajații din sistemul public de sănătate ar fi trebuit să primească acest stimulent pentru perioada 16 martie- 15 mai.

“Spitalele acordă această sumă de bani separat de contractul lor, de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Cum casele județene nu au primit acești bani, și informațiile noastre astea sunt, ei nu aveau cum să ajungă în buzunarul salariaților, pentru că nu sunt bani alocați cu această destinație”, a declarat Iulian Pope.

Pope: Nu este vina managerilor

Pope a spus că se aștepta ca ministrul Sănătății să ofere o garanție salariațiilor dezamăgiți și să spună că aceste sume se vor primi pentru două luni, așa cum prevede ordonanța de urgență.

“E clar că pe 15 mai, când e data de salarizare în sistemul sanitar, aceste sume nu vor fi alocate pentru că autoritățile centrale nu și-au făcut treaba”, a adăugat Pope.

Reprezentantul Sanitas a spus că “să arunci acum în cârca managerilor de spitale această poveste mi se pare nedrept. Să nu uităm că Ministerul Fondurilor Europene a transmis adrese către spitale, CNAS a transmis către spitale adresele, direcțiile de sănătate publică au scos oameni de pe listă. Nu e vina managerilor de spitale”.

Spor între 55 și 85%, prevăzut în Legea salarizării 

În plus, Iulian Pope a spus că această sumă cei bani este un stimulent oferit de Guvern, pe care nu l-a cerut nimeni.

“La momentul declarațiilor publice, noi ceream în primul rând măsuri de protecție pentru salariați. Am cerut aplicarea legislației salarizării care există în acest moment. Legea salarizării prevede pentru spitalele care tratează pacienți cu COVID un spor între 55 și 85%. Nici pe această temă, ministrul Sănătății nu și-a făcut treaba”, a spus Pope.

El a explicat că nici acest spor nu se acordă, care trebuia plătit separat de stimulent, un spor acordat pe perioada epidemiilor deosebit de grave și prevăzut în legea salarizării și de regulamentul de spor.

“De exemplu, la Matei Balș, spitalul care a tratat primul pacient confirmat cu noul coronavirus în România nu se acordă acest spor”, a exemplificat reprezentantul Sanitas.

Pope a spus că pentru acordarea acestui spor, trebuia doar ca ministrul Sănătății să “dea verde” la plata lui și să emită un ordin care să stabilească care sunt spitalele care beneficiază de el, și să asigure sursa de finanțare.

mersin escort bayan

1...1.8481.8491.850...3.320Pagina 1.849 din 3.320