Vaccinul împotriva coronavirusului: Ce estimează Comisia Europeană

Accesul la un vaccin împotriva coronavirusului trebuie să fie „echitabil şi universal”, a estimat joi Comisia Europeană, după anunţul laboratorului francez Sanofi că probabil va servi prioritar Statele Unite, informează France Presse, potrivit Agerpres.

„Vaccinul împotriva COVID-19 trebuie să fie o utilitate publică, iar accesul la el trebuie să fie echitabil şi universal’, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, Stefan de Keersmaecker.

„Pentru noi, este foarte important, deoarece virusul este un virus global, să lucrăm (pe această temă) la nivel mondial”, a insistat el.

Sanofi a anunţat miercuri că va rezerva probabil Statelor Unite întâietatea asupra unui eventual vaccin împotriva noului coronavirus, pe motiv că autorităţile americane, cu care grupul a încheiat un acord de cooperare la jumătatea lunii februarie, au învestit în dezvoltarea sa.

Statele Unite ar putea beneficia de un avans de câteva zile sau săptămâni, potrivit CEO al Sanofi, Paul Hudson, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg.

Aceste declaraţii au provocat o polemică în Franţa.

Joi, gigantul farmaceutic a dat vina pe Uniunea Europeană, declarând că nu va distribui prioritar în Statele Unite un eventual vaccin împotriva COVID-19 dacă UE se arată „la fel de eficientă” în finanţarea dezvoltării vaccinului.

„Americanii sunt eficienţi în această perioadă. UE trebuie să fie la fel de eficientă în a ne ajuta să punem la dispoziţie acest vaccin foarte rapid”, a declarat preşedintele Sanofi France, Olivier Bogillot, la canalul BFMTV.

La 4 mai, Bruxellesul a organizat un teledon mondial pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării unui vaccin împotriva noului coronavirus, când s-au strâns contribuţii de 7,4 miliarde de euro.

Acest vaccin va trebui să fie „un bun public mondial”, a insistat preşedintele Emmanuel Macron, a cărui ţară a contribuit cu 500 milioane de euro la această operaţiune.

Statele Unite nu au participat la acest teledon.

„Ţinem uşa deschisă administraţiei americane pentru a participa la acest efort mondial”, a declarat joi purtătorul de cuvânt şef al Comisiei, Eric Mamer.

Gravitatea poluării aerului: Comisia Europeană solicită României să își protejeze populația

Comisia Europeană solicită României să respecte cerințele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și să măsoare, să informeze publicul și să raporteze în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului, potrivit unui comunicat al CE.

“Prezența unor concentrații ridicate de NO2 implică riscuri pentru sănătatea umană”, se arată în comunicatul CE.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de patru luni pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Potrivit aceleiași surse, în particular, România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire.

Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot (NO2) în București.

De asemenea, Comisia îndeamnă insistent România să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 48 de depozite ilegale de deșeuri și să se conformeze hotărârii Curții de Justiție a UE din 18 octombrie 2018.

Închiderea depozitelor de deșeuri ilegale

Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare hotărârea Curții privind neînchiderea depozitelor de deșeuri ilegale.

“Comisia îndeamnă insistent România să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 48 de depozite ilegale de deșeuri și să se conformeze hotărârii Curții de Justiție a UE din 18 octombrie 2018. În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile, statele membre au obligația de a recupera și elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor. România avea obligația de a închide și a reabilita depozitele de deșeuri neconforme (depozite de deșeuri municipale și industriale) până la 16 iulie 2009”, se arată în comunicatul CE.

Un județ din România are zero cazuri de coronavirus, de 5 zile

Judeţul Brăila păstrează, de cinci zile, la zero numărul cazurilor de infectare cu COVID-19, ultimii pacienţi contaminaţi cu noul tip de coronavirus fiind declaraţi vindecaţi şi externaţi pe 9 mai.

La nivelul judeţului sunt monitorizate 188 de persoane care se află în carantină instituţionalizată şi 279 de persoane aflate în izolare voluntară la domiciliu, potrivit informaţiilor transmise, joi, de Instituţia Prefectului.

De asemenea, 5.244 de persoane au ieşit din autoizolare la încheierea celor 14 zile şi 905 de persoane au primit avize epidemiologice de a ieşi din carantină instituţionalizată.

Conform raportării DSP, toate cele 22 cazuri confirmate pozitiv de COVID-19 în judeţ au fost declarate vindecate şi externate.

În ceea ce priveşte sancţiunile, potrivit IPJ Brăila, în ultimele 24 de ore, au fost executate peste 214 de misiuni specifice, în contextul prevenirii şi combaterii răspândirii COVID-19, a fost verificat modul de respectare a măsurilor şi interdicţiilor de deplasare în cazul a 302 persoane şi au fost supuse controalelor 25 de unităţi comerciale pentru a se asigura suspendarea activităţii.

Astfel, în urma activităţilor desfăşurate, au fost aplicate 38 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de peste 21.000 de lei, pentru fapte comise în contextul pandemiei de COVID-19.

De asemenea, poliţiştii au depistat o persoană care nu a respectat măsura izolării la domiciliu, aceasta fiind condusă într-un centru de carantină pentru o perioadă de 14 zile.

Iohannis a anunțat că va declara din nou stare de urgență dacă situația se va înrăutăți

Președintele Klaus Iohannis a declarat că dacă situația se va înrăutăți, nu va ezita să declare din nou stare de urgență.

Iohannis le-a mulţumit românilor pentru „sacrificiile” făcute în starea de urgenţă ca urmare a epidemiei de COVID-19.

„Suntem la finalul a două luni dificile în care cei mai mulţi dintre dumneavoastră – majoritatea covârşitoare – aţi respectat cu stricteţe restricţiile impuse de autorităţi. (…) Printr-un efort naţional am reuşit să stopăm răspândirea rapidă a epidemiei şi să limităm semnificativ numărul de victime. Dumneavoastră, dragi români, sunteţi eroii acestui efort naţional. Vă mulţumesc pentru toate sacrificiile pe care le-aţi făcut. Acum când încheiem cele două luni de stare de urgenţă putem spune cu toată certitudinea: împreună am salvat vieţi. Aşa arată o naţiune puternică şi unită şi la fel de puternici şi uniţi trebuie să continuăm şi în lunile următoare, pentru că lupta cu acest virus nemilos este departe de a se fi încheiat”, a spus şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Legislaţia trebuie croită într-un mod coerent, astfel încât să permită intervenţia rapidă a statului, a declarat preşedintele Klaus Iohannis joi, referindu-se la parlamentari care puteau să facă „aproape inoperabilă” legea privind starea de alertă.

„Am văzut, de altfel, chiar zilele trecute, cu câtă iresponsabilitate unii parlamentari erau gata să facă aproape inoperabilă şi legea privind starea de alertă. Această situaţie nu mai poate continua! Legislaţia trebuie croită într-un mod coerent, astfel încât să permită intervenţia rapidă a statului. Într-o situaţie de urgenţă ori de alertă, Guvernul, indiferent de culoarea politică, este cel care trebuie să ia măsuri imediate pentru că el are instrumentele executive pentru a le pune în practică rapid atunci când se impune”, a punctat şeful statului într-o declaraţie de presă susţinută la Cotroceni.

El a apreciat că „în ultimele săptămâni s-au văzut foarte bine deficienţele statului”.

„Dar această perioadă ne-a arătat şi că cele mai grele provocări pot fi depăşite dacă Executivul, reprezentat de preşedinte şi guvern, lucrează ca o echipă. Şi acesta este modul de funcţionare corect într-un stat consolidat, ca preşedintele şi guvernul să îşi înţeleagă responsabilităţile şi să colaboreze pentru a proteja cetăţenii”, a afirmat el.

CNAS: Se mențin consultațiile la distanță. Nu este necesar cardul de sănătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că se mențin măsurile de limitare a răspândirii infecției cu noul coronavirus.

Astfel, până la data de 30 septembrie 2020, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare.

Potrivit CNAS, consultaţiile medicale la distanţă se acordă cu încadrarea în numărul maxim de opt consultaţii pe oră.

De asemenea, se păstrează prescripțiile la distanță, iar medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienții cronici inclusiv medicamentele restricționate din Lista de medicamente compensate și gratuite care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.

Începând cu data de 15 mai, se mențin și mare parte din reglementările privind modalitatea de acordare a concediilor medicale care au fost valabile pe perioada stării de urgență, până la data de 30 septembrie 2020.

Totodată, persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pentru care a fost instituită măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19 beneficiază de concedii și indemnizații pentru carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie.

Eliberarea certificatelor medicale 

Certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie după ultima zi a perioadei de carantină, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei de carantină. Certificatele de concediu medical eliberate se pot transmite de către medicii curanți către persoanele asigurate, respectiv de către persoana asigurată către angajatori/case de asigurări de sănătate și prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Potrivit CNAS, în bugetul FNUASS vor fi alocate sume suplimentare pentru decontarea cu prioritate a concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie, respectiv instituţionalizată, la o locaţie declarată de către persoana carantinată sau prin izolare, ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19, precum şi pacienţilor diagnosticaţi cu infecţia COVID-19.

Pentru toate tipurile de concedii medicale, modul de acordare a certificatelor de concediu medical și durata acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cu modificările și completările ulterioare.

“Am considerat necesară prelungirea acestor măsuri pentru a limita pe cât posibil deplasarea la furnizori sau la casele de asigurări de sănătate a asiguraților care au nevoie de diverse documente în vederea accesării serviciilor medicale necesare, precum și pentru a asigura distanțarea socială și, implicit, siguranța pacienților. Tot în acest sens, este necesară și menținerea valabilității unor documente pentru anumite perioade, în funcție de evoluția situației epidemiologice. Vom rămâne în stare de alertă, vom ține cont de clasificarea spitalelor pe nivele de risc, vom evalua situatia și vom lua toate măsurile necesare ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale necesare în condiții de siguranță”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

Servicii medicale și farmaceutice, fără card de sănătate 

Toate serviciile medicale și farmaceutice vor fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate până la data de 30 iunie 2020 fără să fie necesară utilizarea cardului național de sănătate.

După data respectivă va fi mentinută această reglementare până la 30 septembrie 2020 pentru serviciile acordate în medicina primară și ambulatoriul de specialitate. Pentru serviciile medicale acordate în unitățile sanitare cu paturi și de către furnizorii de investigații paraclinice, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative la domiciliu, furnizorii de servicii stomatologice, furnizorii de dispozitive medicale și furnizorii de medicamente va fi realizată o evaluare în urma căreia se va stabili dacă va fi oportună introducerea, după data de 30 iunie, a obligativității utilizării cardului național de sănătate.

De asemenea, casele de asigurări de sănătate decontează toate serviciile de dializă efectiv realizate, cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut la nivel naţional până la data de 30 iunie 2020, urmând a fi evaluată situația pe acest tip de servicii medicale, pentru a stabili dacă această masură necesită să fie implementată în continuare.

Actul normativ aprobat azi mai prevede și că serviciile medicale și medicamentele pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi complicaţiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, până la data de 30 septembrie 2020, potrivit CNAS.

Consultațiile medicale la distanță vor putea fi acordate în continuare

Vicepremierul Raluca Turcan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că în continuare, consultațiile medicale acordate de medici și în ambulatoriu vor putea fi acordate la distanță. De asemenea, decontarea se va face fără folosirea cardului de sănătate.

Totodată, Guvernul a decis prelungirea şomajului tehnic până la data de 1 iunie, cu posibilitatea menţinerii acestei forme de sprijin în domeniile care vor fi în continuare restricţionate, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, a anunţat viceprim-ministrul Raluca Turcan.

„Guvernul a decis astăzi prelungirea şomajului tehnic până la data de 1 iunie 2020 cu posibilitatea menţinerii acestei forme de sprijin în domeniile care vor fi în continuare restricţionate în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice. Vorbim deopotrivă despre angajaţi cu contracte individuale de muncă, dar şi despre profesii liberale, PFA şi alte categorii de profesionişti. Intenţia noastră declarată este, aşadar, să acordăm această formă de sprijin şi, în paralel, cu data de 1 iunie să venim cu măsuri active”, a declarat Raluca Turcan, la finalul şedinţei de Guvern.

Ea a precizat că măsura face parte dintr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv pentru prelungirea unor măsuri de sprijin pe mai multe domenii, printre care şi cel al protecţiei sociale, pentru oameni şi companii după perioada stării de urgenţă.

„Aceste măsurile se vor aplica pentru o perioadă limitată de timp şi doar în unele domenii pentru care se vor menţine restricţii, acestea vor merge în paralel cu măsurile active de relansare a economiei şi de sprijin ţintit pentru categoriile vulnerabile”, a menţionat Turcan.

Testarea pentru noul coronavirus, stabilită prin ordin de ministru

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a stabilit, printr-un ordin, atribuţiile în activitatea de testare în vederea depistării infecţiei cu noul coronavirus la nivelul unor unităţi aflate în subordinea MS.

Potrivit documentului publicat joi în Monitorul Oficial, Institutul Naţional de Sănătate Publică coordonează şi monitorizează la nivel naţional întreaga activitate de prelevare de probe şi testare pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, colectează toate datele despre rezultatele probelor, fiind singura instituţie abilitată să raporteze datele oficiale Ministerului Sănătăţii şi altor autorităţi naţionale şi internaţionale.

Direcţiile de sănătate publică judeţene/ a municipiului Bucureşti organizează recoltarea şi transportul probelor prelevate la unităţile sanitare sau în alte locaţii şi testarea acestora de către unităţile de specialitate care realizează testarea RT – PCR pentru stabilirea diagnosticului de sindrom respirator acut sever determinat de noul coronavirus, în concordanţă cu capacitatea maximă de testare a acestora şi numărul de probe în aşteptare, se arată în ordinul ministrului Sănătăţii.

Totodată, direcţiile de sănătate publică au obligaţia de a verifica zilnic raportările realizate în platforma alerte.ms.ro şi raportează INSP numărul de probe repartizate unităţilor de specialitate în vederea prelucrării acestora, precum şi unităţile în cauză şi orice probleme identificate.

DSP-urile se vor adresa prioritar către cea mai apropiată unitate de specialitate care realizează testarea RT – PCR, pe care o contactează cu celeritate în vederea trimiterii probelor. În situaţia în care acea unitate nu are capacitate de testare, direcţiile de sănătate publică vor contacta cu celeritate INSP în scopul redirecţionării către o altă unitate de specialitate inclusă în program, astfel încât toate probele prelevate să fie prelucrate în maximum 24 de ore, se menţionează în ordin.

Bugetul aprobat trimestrial pentru medicamente se indexează cu rata inflaţiei. A fost promulgată legea

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind promulgarea legii referitoare la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2019, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Legea prevede că bugetul aprobat trimestrial pentru medicamente se indexează cu rata inflaţiei faţă de valoarea ultimului trimestru al anului anterior, precum şi contribuţie trimestrială diferenţiată pentru medicamente.

Potrivit actului normativ, începând cu trimestrul I al anului 2020, contribuţia trimestrială se calculează şi se datorează diferenţiat pentru medicamente.

În acest sens, toate medicamentele de fabricaţie în România vor avea un procent de 15% taxă clawback, în condiţiile în care în prezent este de 27%, medicamentele generice vor avea taxă clawback de 20%, iar medicamentele inovative de 25%.

Potrivit textelor, „prin excepţie, începând cu trimestrul IV al anului 2019, valoarea bugetului aprobat trimestrial (BAt) este de 1.668 milioane lei. Începând cu trimestrul următor al intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, valoarea BAt se indexează cu rata inflaţiei, faţă de valoarea ultimului trimestru al anului anterior”.

„Începând cu trimestrul I al anului 2020, contribuţia trimestrială se calculează şi se datorează diferenţiat pentru medicamente de tip I, II, şi III”, se arată în lege.

Textele prevăd criteriile de clasificare a medicamentelor în cele trei tipuri.

Pentru „medicamentele de tip I”, contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra valorii aferente consumului centralizat al acestora, comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), după scăderea TVA. Pentru „medicamentele de tip II”, se aplică un procent de 15%, iar pentru „medicamentele de tip III” – 20%, în aceleaşi condiţii.

Noul spital de stomatologie din București va fi inaugurat în luna mai a anului următor

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, anunţă începerea lucrărilor la spitalul de stomatologie care va fi construit de administraţia locală pe Şoseaua Olteniţei nr. 9A, clădirea urmând a fi inaugurată în mai 2021.

„Sunt extrem de onorat că întreaga comunitate a sectorului 4 a întreprins acest demers extrem de important – şi anume acela de a genera un centru medical cu specific de stomatologie necesar pentru noi, toţi cei din sectorul 4 şi nu numai. (…) Abia aştept să inaugurăm în luna mai a anului următor clădirea care astăzi se găseşte în construcţie”, a spus Daniel Băluţă, joi, prezent pe şantierul noii construcţii.

El a menţionat că această investiţie presupune o clădire de 5.000 de mp, dispusă pe două niveluri. „Această parte de construcţie finanţată de Compania Naţională de Investiţii e cifrată la 25 milioane de lei”, a afirmat primarul.

A doua etapă a investiţiei e reprezentată de două componente – dotarea spitalului şi construirea unei clădiri cu un un amfiteatru de aproximativ 300 de locuri şi cu spaţii administrative, a adăugat el.

Daniel Băluţă a declarat că dotarea spitalului va costa 16 milioane de lei şi va fi realizată de Primăria Sectorului 4, fiind finanţată printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii.

El a precizat că la clădirea cu amfiteatru lucrările vor începe în toamnă, termenul de execuţie fiind de şase luni, iar finanţarea va fi făcută de Primărie.

Daniel Băluţă a declarat că această investiţie vine să le continue pe cele făcute de autoritatea locală la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, şi anume noua unitate de primiri urgenţe şi Centrul de arşi, despre care a menţionat că vor fi gata în iulie.

Potrivit rectorului UMF „Carol Davila”, Viorel Jinga, centrul medical multifuncţional dedicat stomatologiei ce se va construi pe Şoseaua Olteniţei reprezintă un proiect de mare anvergură.

„Asistăm împreună la demararea unui proiect de mare anvergură, Centrul medical multifuncţional dedicat stomatologiei, atât din perspectivă educativă, cât şi curativă, acest rezultat fiind datorat cooperării dintre Primăria Sectorului 4 şi UMF ‘Carol Davila’ din Bucureşti”, a declarat Jinga.

El a spus că facultăţile UMF „Carol Davila” funcţionează în imobile vechi şi supuse unui risc seismic crescut.

„Modernizarea întregii baze de învăţământ a universităţii reprezintă pentru întreaga comunitate universitară de la ‘Carol Davila’ principala prioritate. Am convingerea că acest prim obiectiv, Centrul medical multifuncţional din sectorul 4, va fi rampa de lansare pentru ceea ce va însemna într-un viitor apropriat dezvoltarea integrală a bazei de învăţământ superior medical de la ‘Carol Davila'”, a adăugat Jinga.

Potrivit Primăriei Sectorului 4, unitatea sanitară de pe Şoseaua Olteniţei va fi cel mai mare spital universitar de stomatologie din România.

„Peste 50 de cabinete medicale, dotări de ultimă generaţie, echipamente moderne, consultaţii şi tratamente specifice pentru cele mai grave afecţiuni stomatologice oferite de cei mai buni specialişti în domeniu – toate acestea se vor regăsi în cel mai nou şi modern spital de stomatologie din România. (…) Centrul medical multifuncţional este primul spital de stomatologie din ţara noastră construit în ultimii 50 de ani, dintr-o investiţie publică”, precizează sursa citată.

Definițiile de caz pentru noul coronavirus, actualizate de INSP

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, joi, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus.

Potrivit INSP, prin caz suspect se înţelege:

* Orice persoană cu infecţie respiratorie acută – debut brusc cu cel puţin unul dintre următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei);

* Orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie;

* Orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră, tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte).

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

* numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

* argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

*** Caz COVID-19 comunitar

* simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

* debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare).

*** Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

* debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

* cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare.

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi: IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare; cu origine incertă, în cazul debutului la 3 – 14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

*** Caz confirmat este o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

*** Contactul apropiat este definit ca:

* Persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu o persoană confirmată cu COVID-19;

* Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz confirmat cu COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

* Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz confirmat cu COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

* Persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz confirmat cu COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

* Persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sală de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz confirmat cu COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

* Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient confirmat cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient confirmat cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

*** Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infectării cu noul coronavirus.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, precizează INSP.

Institutul Naţional de Sănătate Publică vine şi cu recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar şi auxiliar, conform definiţiei de caz;

* Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

* Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital;

În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenţi biologici cu acţiune prelungită, imunoterapie celulară şi doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societăţii Americane de Boli Infecţioase;

* Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie; pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de radioterapie – înainte de prima şedinţă şi apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

* Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei;

* Pacienţi hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună;

* Pacienţi hemodializaţi simptomatici;

* Persoane instituţionalizate asimptomatice – la internarea într-un centru rezidenţial sau la revenirea în centrul rezidenţial din familie/unitate sanitară;

* Persoane instituţionalizate simptomatice;

* Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – de 2 ori pe lună;

* Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

* Personal medico-sanitar şi auxiliar asimptomatic contact direct cu un caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant;

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări, menţionează INSP.