Preşedintele Iohannis a promulgat Legea caravanelor medicale

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care creează cadrul legal pentru ca medicii specialişti să poată asigura servicii temporare de specialitate prin intermediul caravanelor medicale.

Actul normativ pentru completarea alin. (3) al art. 135 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii vizează zonele cu acoperire deficitară cu servicii medicale.

„În acest caz, caravana medicală se poate desfăşura cu notificarea direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, în clădiri care posedă autorizaţie sanitară de funcţionare sau în corturi medicale special amenajate”, prevede legea.

România a ajuns la 17.585 de persoane confirmate cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că de la ultima informare au fost înregistrate alte 198 de noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, numărul persoanelor confirmate pozitiv ajungând la 17.585.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 10.581 au fost declarate vindecate și externate.

La ATI, în acest moment, sunt internați 203 pacienți.

Totodată, până acum, 1.151 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 9.800 de persoane. Alte 39.614 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 342.466 de teste.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 3.026 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.699 în Italia, 561 în Spania, 84 în Franța, 535 în Germania, 87 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 105 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 35 în Marea Britanie, 8 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Numărul cazurilor confirmate de coronavirus la nivel mondial a depăşit 5 milioane

Pandemia declanşată de noul coronavirus a atins un nou prag psihologic joi, în contextul în care numărul total al cazurilor confirmate pe plan mondial a depăşit 5 milioane, după ce rata de infectare a crescut în America Latină, iar situaţia a început să se amelioreze în Europa şi în Statele Unite, informează DPA, potrivit Agerpres.

Potrivit datelor colectate de specialiştii de la Johns Hopkins University din Baltimore, numărul total al persoanelor infectate cu noul coronavirus pe plan mondial a depăşit joi pragul de 5.001.000.

În Statele Unite au fost raportate cele mai multe cazuri din lume, cu 1.551.000 de persoane infectate, iar pe locul al doilea se află Rusia.

Brazilia, unde primul caz din America Latină a fost raportat în februarie, ocupă poziţia a treia în acest clasament, iar numărul infecţiilor locale urmează o curbă ascendentă, potrivit cercetătorilor americani.

Brazilia a raportat aproape 20.000 noi cazuri într-o singură zi, miercuri, fapt care subliniază că în anumite zone ale lumii pandemia încă nu a ajuns în faza sa de vârf.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) afirmă că Africa ar putea să se afle la câteva luni distanţă de nivelul maximal al pandemiei pe acest continent, iar îngrijorările specialiştilor rămân la niveluri ridicate în ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare şi în comunităţile vulnerabile de pe întregul Glob.

Pandemia de COVID-19 a ucis peste 328.000 de persoane pe plan mondial, potrivit Johns Hopkins University din Baltimore.

România a trimis 20.000 de măşti de protecţie FFP2 în Lituania

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a pus la dispoziţia Lituaniei un transport de 20.000 măşti de protecţie FFP2, în sprijinul echipajelor care intervin în lupta împotriva pandemiei generate de COVID-19, în cadrul unei misiuni umanitare derulate în sprijinul ţărilor care se confruntă cu noul tip de coronavirus.

„Acestea sunt parte din rezerva de contramăsuri medicale pentru epidemia de COVID-19, constituită în România, achiziţionate de către ţara noastră pe baza unui grant în valoare de 10 milioane euro, semnat de DSU/IGSU cu Comisia Europeană prin Direcţia Generală Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare Europene – DGECHO”, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Transportul măştilor de protecţie va fi realizat cu un microbuz al IGSU.

Decizia nr. 1.313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii stabileşte cadrul juridic de constituire a rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, ce vizează oferirea de asistenţă în situaţii în care capacităţile existente la nivel naţional şi cele angajate de statele membre nu sunt în măsură să asigure un răspuns eficace în caz de dezastre naturale şi provocate de om.

„Răspândirea globală a noului coronavirus a determinat iniţierea de măsuri suplimentare la nivelul statelor membre pentru a evita escaladarea situaţiei de urgenţă în întreaga Uniune. Astfel, pentru a răspunde acestor provocări, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/414 a Comisiei din 19 martie 2020, printre capacităţile rezervei rescEU a fost inclusă şi stocarea de contramăsuri medicale, de echipamente medicale de terapie intensivă şi de echipamente individuale de protecţie destinate combaterii ameninţărilor transfrontaliere grave pentru sănătate”, arată sursa citată.

Comisia a propus alocarea unui grant direct în valoare de până la 10 milioane euro pentru constituirea unei rezerve iniţiale de contramăsuri medicale, care vor consta în primă fază în măşti de protecţie individuală şi ventilatoare medicale pentru terapie intensivă. Acestea urmează a fi achiziţionate de autorităţile române responsabile, în regim de urgenţă, în funcţie de ofertele disponibile pe piaţa internaţională şi depozitate prin grija IGSU în depozitele proprii.

Grantul alocat va acoperi costurile de achiziţie de echipament medical, costuri de întreţinere, inclusiv costuri de reparaţie, costuri de asigurare, costuri de personal, inclusiv de instruire a personalului la nevoie, costuri de depozitare, de transport şi livrare a produselor de la depozit la beneficiari.

1 din 5 locuitori din Stockholm ar fi dezvoltat deja anticorpi la coronavirus

Epidemiologul de stat din Suedia, o ţară care se diferenţiază prin abordarea sa mai suplă – şi controversată – în faţa pandemiei cauzate de noul coronavirus, a declarat miercuri că mai mult de un locuitor din cinci din capitala ţării, Stockholm, ar fi putut să dezvolte deja anticorpi împotriva SARS-CoV-2, informează AFP.

Contactat pentru a comenta rezultatele unui studiu realizat de Agenţia suedeză pentru sănătate publică, epidemiologul de stat Anders Tegnell a declarat că, după părerea lui, până în data de miercuri, „puţin peste 20%” dintre locuitorii din Stockholm au contractat probabil COVID-19, potrivit Agerpres.

Studiul, aflat în desfăşurare, a arătat că 7,3% dintr-un eşantion de persoane selectate la întâmplare în capitala suedeză – regiunea cel mai grav afectată din această ţară – au dezvoltat anticorpi atunci când au fost testate în ultima săptămână din aprilie.

„Cifrele reflectă situaţia epidemiei de la începutul lunii aprilie, pentru că este nevoie de câteva săptămâni pentru ca sistemul imunitar să dezvolte anticorpi”, a explicat într-un comunicat aceeaşi agenţie suedeză, care a analizat peste 1.100 de teste.

În alte părţi ale ţării, numărul persoanelor care au dezvoltat anticorpi a fost mult mai scăzut, fiind de doar 4,2% în sudul extrem şi de 3,7% în regiunea din jurul oraşului Goteborg, din sud-vestul Suediei.

Rezultatele au arătat că propagarea noului coronavirus a fost mai consistentă în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani decât la persoanele de peste 65 de ani, procentul celor care au dezvoltat anticorpi fiind în aceste categorii de populaţie de 6,7% respectiv 2,7%.

Anders Tegnell a explicat că aceste cifre reprezintă „un semnal ce arată că acest grup (al vârstnicilor de peste 65 de ani) se izolează şi se protejează mai degrabă bine”.

În rândul tinerilor sub 19 ani, aproximativ 4,7% au dezvoltat anticorpi, iar Anders Tegnell consideră că acest procent arată „ceea ce noi am spus dintotdeauna, că nu în această grupă de vârstă vom vedea o propagare importantă a virusului”.

Alegând să se situeze la polul opus faţă de măsurile de izolare adeseori stricte adoptate în restul Europei, Suedia, care nu a decretat niciodată starea de urgenţă, şi-a menţinut deschise şcolile, cafenelele, barurile şi restaurantele, cerând în schimb fiecărui cetăţean să respecte recomandările de distanţare socială şi „să îşi asume responsabilităţile” ce îi revin.

Această abordare a generat un val de critici, atât în ţară cât şi în străinătate, în contextul în care numărul local al deceselor le-a depăşit cu mult pe cele raportate în ţările nordice vecine, care au impus în bloc o serie de măsuri restrictive.

Deşi legătura dintre dezvoltarea de anticorpi şi o anumită imunitate în faţa noului coronavirus nu a fost încă stabilită, dezvoltarea de anticorpi ar trebui să contribuie, în teorie, la reducerea propagării virusului.

Miercuri, Suedia a raportat un număr total de 31.523 de cazuri confirmate de infectare cu SARS-CoV-2 şi 3.831 de decese.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, dotat cu paturi noi

La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj – Napoca au început, în această săptămână, livrările a peste 100 de paturi de spitalizare.

Paturile au fost distribuite în Secțiile Clinice ORL, Medicină Internă II și III, Chirurgie Generală I și II, Chirurgie Vasculară, Reumatologie, Diabet, Oncologie Medicală, Endocrinologie și Chirurgie Maxilo-Facială, potrivit unui anunţ al Spitalului.

Paturile sunt prevăzute cu sisteme modulare speciale, care permit mobilizarea pacienților, iar saltelele antiescară și antidecubit previn leziunile asociate perioadelor mai lungi de imobilizare, se arată în acelaşi anunţ.

Licitația pentru achiziționarea paturilor a fost demarată anul trecut, iar în 2020 au fost semnate contracte în valoare totală de trei milioane de lei, pentru paturi de terapie intensivă, paturi electrice de spital, saltele și noptiere cu facilități de servire a mesei la pat.

Aproximativ jumătate din fonduri au fost alocate de Ministerul Sănătății, în timp ce restul sumei a fost contribuția spitalului, din venituri proprii.

“Estimăm că până la jumătatea anului vor fi înlocuite peste 300 de paturi, din toate secțiile spitalului. Până acum, în acest an, s-au schimbat 21 paturi de terapie intensivă și 160 de paturi electrice”, se arată în anunţul Spitalului.

Anticorpi dezvoltaţi de maimuţe, după ce au fost vaccinate sau infectate cu noul coronavirus

Maimuţe vaccinate sau infectate cu noul coronavirus au dezvoltat anticorpi care le permit să fie protejate împotriva unei noi infectări, potrivit concluziilor care se desprind din două studii considerate promiţătoare, în pofida marilor diferenţe dintre macaci şi oameni, şi care au fost publicate miercuri în revista Science, relatează AFP.

„Descoperirile noastre cresc optimismul că va fi posibil să dezvoltăm vaccinuri împotriva COVID-19”, a subliniat într-un comunicat Dan H. Barouch, cercetătorul care a coordonat cele două studii la Beth Israel Deaconess Medical Center (BIDMC) din Boston, potrivit Agerpres.

„Noi cercetări vor fi necesare pentru a răspunde întrebărilor importante despre durata de protecţie” şi despre specificităţile vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2 dezvoltate pentru oameni, a precizat el, în timp ce pandemia a făcut deja peste 325.000 de morţi pe plan mondial după apariţia ei în luna decembrie în China.

Aceste studii, „printre primele din lume care demonstrează că primatele non-umane pot să dezvolte o imunitate protectoare împotriva SARS-CoV-2, sunt promiţătoare”, au precizat editorii revistei Science.

În primul studiu, 9 macaci adulţi au fost infectaţi cu SARS-CoV-2. După ce s-au însănătoşit, ei au fost supuşi unei a doua infectări, 35 de zile mai târziu. Toate cele nouă animale au prezentat atunci „puţine sau zero simptome”.

„Aceste date arată că infectarea cu SARS-CoV-2 a provocat o imunitate protectoare” la macaci, au concluzionat autorii cercetării, subliniind totuşi „diferenţele importante” dintre contagierea cu coronavirus la macaci şi cea de la oameni.

În al doilea studiu, cercetătorii au injectat vaccinuri experimentale unui grup de 35 de macaci adulţi.

Atunci când maimuţele au fost infectate pe cale nazală cu SARS-CoV-2 şase săptămâni mai târziu, „ele prezentau niveluri de anticorpi în sânge suficient de mari pentru a neutraliza virusul în două săptămâni”, potrivit articolului publicat în revista Science.

Aceste niveluri erau asemănătoare celor detectate la oamenii aflaţi pe cale de însănătoşire după ce au fost infectaţi cu noul coronavirus, conform autorilor studiului.

„Sunt studii foarte încurajatoare”, a subliniat Lawrence Young, un cercetător la Universitatea Warwick care nu a participat la aceste cercetări.

Însă infecţiile cu noul coronavirus „ar fi diferite la oameni, mai ales capacitatea virusului de a infecta numeroase alte ţesuturi şi celule la oameni. Reacţiile imunitare ar fi şi ele foarte diferite”, a avertizat acelaşi expert.

Trump nu va mai lua hidroxiclorochină ca măsură preventivă împotriva coronavirusului

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că va înceta în curând să mai ia hidroxiclorochină ca măsură preventivă împotriva coronavirusului, punând capăt unui regim medicamentos controversat care a fost criticat amplu de experţi în sănătate publică, relatează DPA, potrivit Agerpres.

„Cred că regimul se încheie într-o zi sau două. Cred că două zile”, a spus el în cadrul unei întâlniri la Casa Albă.

La începutul săptămânii, preşedintele a anunţat că ia o doză zilnică de hidroxiclorochină, care este folosită în mod obişnuit ca medicament antimalarie.

Agenţia medicamentelor din SUA a atras atenţia împotriva folosirii acestui medicament în afara testelor clinice sau a anumitor condiţii spitaliceşti pentru tratamente împotriva coronavirusului.

Încă sunt în desfăşurare teste pentru a se vedea dacă medicamentul poate fi folosit împotriva vreunei tulpini de coronavirus.

Medicamentul a fost promovat în unele cercuri – cele mai multe conservatoare – atât ca o măsură preventivă, cât şi ca mijloc de a reduce simptomele şi de a ajuta pacienţii să se recupereze după virus.

Deşi se realizează teste asupra eficienţei hidroxiclorochinei ca tratament, unele studii au arătat deja efecte negative ale medicamentului, şi nu există dovezi că acesta ar putea preveni o infecţie cu noul coronavirus.

Cel puţin un test clinic a trebuit oprit deoarece medicii au considerat că utilizarea continuă de hidroxiclorochină de către unii pacienţi ar putea avea efecte adverse şi nu este justificată.

Cercetător american: Nu aş conta pe un vaccin împotriva coronavirusului

Un renumit om de știință din SUA a declarat că guvernele nu ar trebui să se bazeze pe succesul unui vaccin împotriva COVID-19 dezvoltat oricând în curând, atunci când decid dacă vor reduce restricțiile impuse pentru a stopa pandemia de coronavirus, potrivit Reuters.

William Haseltine, un cercetător inovator în domeniul cancerului, HIV / SIDA și genomului uman, a spus că o abordare mai bună este acum de a gestiona boala prin urmărirea atentă a infecțiilor și măsuri stricte de izolare ori de câte ori începe să se răspândească.

Despre dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19, el a spus „nu aș conta pe el”.

Vaccinurile dezvoltate anterior pentru alte tipuri de coronavirus nu au reușit să protejeze mucoasele din nas, pe unde virusul intră de obicei în organism, a spus William Haseltine.

Chiar și fără un tratament eficient sau vaccin, virusul poate fi controlat prin identificarea infecțiilor, găsirea persoanelor care au fost expuse și izolarea acestora, a spus el.

William Haseltine a îndemnat oamenii să poarte măști, să se spele pe mâini, să curețe suprafețele și să păstreze distanța.

El a spus că China și alte țări din Asia au folosit acea strategie cu succes, în timp ce Statele Unite și alte țări nu au făcut suficient pentru a-i „izola cu forță” pe toți cei care au fost expuși virusului.

China, Coreea de Sud și Taiwan s-au descurcat cel mai bine la remedierea infecțiilor, a spus el, în timp ce Statele Unite, Rusia și Brazilia au procedat cel mai greşit.

Testele pe animale cu vaccinuri COVID-19 experimentale au fost capabile să reducă încărcătura virală în organe precum plămânii, deși infecțiile au rămas, a spus el.

Pentru tratament, pacienții au primit plasma bogată în anticorpi donată de persoanele care s-au recuperat din COVID-19, iar producătorii de medicamente au fabricat versiuni rafinate și concentrate ale serului respectiv.

Cunoscute sub denumirea de globulină hiperimună, acele produse sunt „acolo unde vor fi primele tratamente reale”, a spus el, prezicând succesul și prin cercetarea anticorpilor monoclonali care neutralizează capacitatea virusului de a intra în celulele umane.

Tătaru: Conducerea unei unități spitalicești nu mai poate fi schimbată de către Ministerul Sănătății

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că varianta în care a fost votată Legea stării de alertă restrânge capacitatea Guvernului de a gestiona epidemia de coronavirus.

Nelu Tătaru a explicat că, potrivit textului modificat în Parlament, ministrul nu va putea demite sau numi manageri acolo unde lucrurile nu merg bine.

Tătaru a spus, la un post de televiziune, că odată cu retragerea acestei coordonări de la nivelul Ministerului Sănătății, vine foarte greu să gestionezi local ce se întâmplă într-o unitate sanitară.

Astfel, în urma modificării Hotărârii de Guvern, conducerea unei unități spitalicești nu mai poate fi schimbată de către Ministerul Sănătății și atunci unitatea rămâne la mâna autorității locale care are sau nu are o pregătire medicală, a explicat ministrul Nelu Tătaru.