Tătaru, despre când ne-am putea întoarce la viaţa „completă” de dinainte de pandemie

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat marţi seară, că o revenire la viaţa „completă” de dinainte de pandemie este posibilă spre sfârşitul verii, „dar cu anumite obiceiuri pe care le-am preluat”.

„În condiţiile în care avem o evoluţie normală, condiţiile de distanţare sunt respectate, avem mall-urile, în condiţiile în care avem o evaluare normală evitând aglomeraţiile populaţionale, se pot deschide. Încep competiţiile sportive, la început fără spectatori, le putem extinde într-un timp doi. În acest moment avem concertele în aer liber, până la 500 de oameni cu distanţare, putem mări acest număr. Bazinele de înot în exterior, putem să ne gândim. Dar toate aceste lucruri sunt în contextul evoluţiei noastre epidemiologice. Suntem de-abia la începutul celei de-a doua perioade de relaxare, evaluarea, cel puţin la o săptămână, ne poate face să putem da termenul pentru următoarele măsuri de relaxare sau care sunt acestea”, a explicat Tătaru, la un post de televiziune, ptrivit Agerpres.

Cât priveşte perspectivele pentru această toamnă, el a precizat că se ia în calcul „inclusiv” o convieţuire cu virusul, „poate la un nivel foarte jos, cu transmitere comunitară foarte mică”.

„Încă colectăm aceste date şi studiul de seroprevalenţă ne va da şi un răspuns. Gestionăm, pe vară, inclusiv o convieţuire cu virusul, poate la un nivel foarte jos, cu transmitere comunitară foarte mică. Va trebui să gestionăm şi un număr din populaţia României, care sunt imunizaţi. Cu cât acest număr este mai mare, ne gândim la un episod doi mai facil sau aproape inexistent. Cu cât numărul din populaţie care este imunizat este mai mic, ne gândim la un al doilea episod poate mai accentuat. Nu ţine doar de noi. Vom avea o circulaţie, noi trebuie să gândim gradul nostru de imunizare, transmiterea comunitară şi afluxul de cetăţeni români sau străini care vin în România din anumite focare. Acestea sunt toate cele trei lucruri pe care va trebui să le gestionăm din toamnă-iarnă”, a arătat ministrul Sănătăţii.

Tătaru: 2,3 milioane de persoane defavorizate vor primi 115 milioane de măşti

În câteva zile, 115 milioane de măşti vor fi furnizate unui număr de 2,3 milioane de persoane defavorizate, a declarat marţi seară ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

„Avem în desfăşurare o licitaţie, conform Hotărârii de Guvern modificată ca şi lege de către Parlamentul României, pentru persoanele defavorizate, unde avem 115 milioane de măşti pentru 2,3 milioane de persoane. Astăzi a fost ultima zi de depunere a ofertelor, mâine se deschid ofertele, vom avea şi furnizorul, se semnează contractul şi în zilele următoare vom avea şi furnizarea acestor măşti. Vor merge în toate judeţele, sunt identificate toate persoanele defavorizate. Ministerul le va dirija către Direcţia de Sănătate Publică, către autorităţile locale”, a precizat Tătaru, la un post de televiziune.

Riscul de mortalitate post intervenție chirurgicală, mai ridicat la pacienții cu COVID-19, potrivit unui studiu

Pacienţii infectaţi cu coronavirus prezintă un risc mai ridicat de mortalitate după o intervenţie chirurgicală, arată un studiu publicat de echipa de cercetare CovidSurg Collaborative în revista The Lancet.

O infecţie cu Sars-CoV-2 ar trebui exclusă pe cât posibil înainte de orice intervenţie chirurgicală, au afirmat cercetătorii de la Spitalul Universitar din Tuebingen care au participat la proiect.

Cercetătorii au examinat date de la 1.128 de pacienţi din 235 de spitale din 24 de ţări, spitale în special din Europa, dar şi din Africa, Asia şi America de Nord, relatează dpa citată de Agerpres.

Conform studiului, pacienţii infectaţi cu coronavirus au avut rezultate postoperatorii considerabil mai slabe decât pacienţii care nu au fost infectaţi cu COVID-19.

În general, rata mortalităţii în primele 30 de zile după operaţie a fost de 23,8%. Conform studiului, mortalitatea în rândul pacienţilor cu COVID-19 a fost ridicată la toate subgrupurile, de exemplu intervenţii chirurgicale de urgenţă, chirurgie minoră sau planificată – electivă.

„În mod normal, ne aşteptăm ca rata mortalităţii la pacienţii supuşi unei operaţii chirurgicale elective să fie sub 1 la sută”, a declarat coautorul studiului Alfred Koenigsrainer, director medical la Spitalul Universitar pentru Chirurgie generală, viscerală şi transplant.

„Cu toate acestea, acest studiu a arătat că rata mortalităţii la pacienţii infectaţi cu coronavirus este considerabil mai mare, chiar şi la procedurile de rutină”, a mai spus el.

Rata mortalităţii la acest grup a fost raportată la aproape 19%.

Factorii de risc pentru mortalitatea postoperatorie includ vârsta şi sexul, precum şi afecţiuni preexistente grave, precum cancerul, operaţii chirurgicale majore şi operaţii de urgenţă.

Prințul Joachim al Belgiei, bolnav de COVID-19, nevoit să-și ceară scuze după ce a participat la o petrecere

Prinţul Joachim al Belgiei, care a fost diagnosticat cu COVID-19, a prezentat scuze publice după ce a participat la o petrecere organizată într-un oraş spaniol aflat în carantină.

„Vreau să vă cer iertare pentru faptul că am călătorit în străinătate şi nu am respectat regulile de carantină”, a declarat prinţul Joachim, nepotul în vârstă de 28 de ani al regelui Philippe al Belgiei, într-un comunicat publicat luni de avocatul său din Spania. „Nu am dorit să jignesc pe nimeni şi nici să dau dovadă de lipsă de respect în aceste timpuri foarte dificile, regret profund faptele mele şi accept consecinţele lor”, a adăugat prinţul.

Un reprezentant al casei regale belgiene, citat de cotidianul spaniol El Pais, a spus că prinţul Joachim a călătorit în Spania pe 26 mai din „motive profesionale”.

Prinţul Joachim, care ocupă locul al zecelea în ordinea de succesiune la tronul Belgiei, a participat la o petrecere organizată în oraşul Cordoba două zile mai târziu, pe 28 mai, şi a început să prezinte simptome ale bolii în ziua următoare. Ulterior, el a fost testat pozitiv cu COVID-19, informează site-ul revistei americane People citat de Agerpres.

Înaintea acestei călătorii în străinătate, prinţul Joachim a respectat toate măsurile de carantină impuse pe durata pandemiei de COVID-19 de guvernul Belgiei şi s-a autoizolat la domiciliu alături de părinţii lui, prinţesa Astrid şi prinţul Lorenz, în castelul Laeken din Bruxelles, a precizat acelaşi oficial belgian.

Potrivit unui document al guvernului regiunii Andaluzia, citat de cotidianul spaniol El Confidencial, 27 de persoane au luat parte la acea petrecere în Cordoba, depăşind cu mult limita de cel mult 15 persoane autorizate să participe la întruniri publice, prevăzută în virtutea unor dispoziţii stricte de carantină implementate în acest oraş din sudul Spaniei.

Autorităţile spaniole au demarat o investigaţie, iar toţi cei 27 de participanţi la petrecere au fost plasaţi în carantină. Orice persoană care încalcă regulamentele de izolare din Cordoba riscă amenzi de până la 11.100 de dolari. Măsura îl vizează şi pe prinţul Joachim, despre care presa internaţională afirmă că ar avea o relaţie cu starleta spaniolă Victoria Ortiz.

Prinţul Joachim este cel mai recent membru al casei regale belgiene care a fost infectat cu SARS-CoV-2. La începutul lunii mai, un unchi al său, prinţul Laurent – fratele regelui Philippe -, a făcut următoarea dezvăluire pentru cotidianul Le Soir: „Nu ştim cum, dar noul coronavirus a pătruns în familia noastră”.

Ulterior, el a declarat pentru ziarul flamand Niewsblad că soţia lui, prinţesa Claire, de origine britanică, a fost testată pozitiv cu noul coronavirus în urma unei „boli persistente” necunoscute. „A fost diagnosticată cu coronavirus în martie. Boala ei a fost descoperită într-un stadiu incipient. Tratamentul s-a încheiat între timp. Nu putem să facem nimic acum, doar să aşteptăm şi să sperăm că va fi bine. E o femeie puternică şi sper că se va recupera complet”, a adăugat prinţul Laurent.

Israelul este foarte departe de imunitatea colectivă, arată un studiu serologic

Între 2% şi 3% dintre israelieni ar putea să fi contractat noul coronavirus, majoritatea fără simptome, respectiv între 180.000 şi 270.000 de persoane, cifră de aproape 16 ori mai mare faţă de totalul de 17.219 cazuri de COVID-19 confirmate prin testare în Israel, relevă o cercetare serologică efectuată în această ţară, scrie cotidianul Haaretz.

Cercetarea, efectuată de Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii din Tel Aviv, a fost realizată pe baza testării prezenţei anticorpilor IgG în rândul unui eşantion reprezentativ de 1.700 de persoane. ”Datele rezultate din studiu sunt similare” celor din alte ţări, constată profesorul Daniel Cohen, coordonatorul studiului, citat marţi de agenţia EFE citată de Agerpres.

Rezultatele testării au mai arătat o rată a infectării mai mare în rândul bărbaţilor, de 2,6%, faţă de 1,2% în rândul femeilor. De asemenea, segmentul de vârstă 40-59 de ani pare a fi cel mai afectat, cu o rată a contagierilor de 3,6%.

O concluzie a cercetării este că Israelul este foarte departe de ”imunitatea colectivă” faţă de noul coronavirus. În opinia celor care au realizat investigaţia, pentru a se ajunge la o asemenea imunitate cel puţin 60% din populaţie trebuie să fi trecut prin boală şi să fi dezvoltat anticorpi.

Cunoaşterea numărului real al persoanelor infectate cu noul coronavirus este un element cheie în determinarea evoluţiei acestuia, ceea ce însă este foarte dificil de aflat pentru că majoritatea persoanelor infectate sunt asimptomatice ori prezintă simptome uşoare. Din acest motiv Ministerul israelian al Sănătăţii doreşte să extindă testele serologice şi să efectueze o cercetare mai amplă în care să testeze între 150.000 şi 200.000 de persoane.

Israelul a depăşit faza critică a epidemiei, înregistrând până în prezent 287 de decese, şi ridică gradual restricţiile antiepidemice. Dar apar în continuare noi cazuri de contaminare, multe dintre ele concentrate în şcoli şi licee.

Alina Culcea: Este necesară o strategie națională de telemedicină

Alina Culcea, Președinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a vorbit, în cadrul videoconferinței online #LecțiaCovid, despre necesitatea unui Consiliu Strategic de Inovație în Sănătate și a unei strategii naționale de telemedicină.

Sănătatea.TV a fost partener media al evenimentului.

„Am propus domnului prim ministru crearea unui Consiliu Strategic de Inovație în Sănătate sub egida domniei sale cu participarea mai multor miniștri din toate domeniile – sănătate, finanțe, afaceri europene, economie. Este foarte important să creem axe strategice de dezvoltare, pe următorii ani, pe domeniul sănătății, pe 5-7 ani și acest lucru să ne creeze atât ideea de predictibilitate, cât și de sănătate strategică pentru România. Mai mult decât atât, cred că este una dintre lecțiile învățate deja, ce a însemnat pe perioada pandemiei partea de ehealth, partea de telemedicină. Am văzut cât este de important ca un pacient să poată fi tratat de la distanță de către medicii din toate ariile terapeutice. Și aici cred că o strategie națională de ehealth care să recunoască și să definească, să zicem, consultația de telemedicină cu tot ceea ce presupune ea, cu reglementarea modalităților de decontare, poate chiar crearea unui cadru legislativ pentru tratarea la domiciliu, acel home care, sunt lucruri care ni s-au arătat a fi extrem de importante pe perioada crizei și care credem că vor continua să-și producă efecte în România, atâta timp cât acest cadru legislativ va lipsi”, a spus Alina Culcea.

Conferința integral AICI.

Marea Britanie are aproape 50.000 de decese cauzate de COVID-19, potrivit biroului naţional de statistică

Aproape 50.000 de persoane au decedat în Regatul Unit având drept cauză suspectă sau dovedită a decesului noul coronavirus, conform datelor biroului naţional de statistică (ONS), al cărui bilanţ al deceselor este semnificativ mai mare faţă de cel comunicat de către autorităţile sanitare de la Londra.

În ultimul bilanţ anunţat luni de Ministerul britanic al Sănătăţii numărul deceselor era de 39.045, în timp ce datele ONS indică 49.646 de decese. Conform oricăreia dintre aceste două raportări, Regatul Unit este, după SUA, a doua ţară cea mai îndoliată de pandemia COVID-19.

De asemenea, datele ONS relevă pentru perioada scursă de la începutul pandemiei circa 62.000 de decese în plus în Regatul Unit faţă de media ultimilor cinci ani, potrivit AFP şi Reuters citate de Agerpres.

Consilierul ştiinţific principal al guvernului britanic spunea în luna martie că 20.000 de decese provocate de COVID-19 în Regatul Unit ar fi un ”rezultat bun”, iar în aprilie un bilanţ al victimelor în cel mai rău scenariu estimat de guvernul de la Londra indica 50.000 de morţi.

Deşi continuă să înregistreze zilnic circa 2.000 de noi cazuri de infectare, al căror total ajunsese luni la 276.332, guvernul condus de Boris Johnson relaxează treptat restricţiile antiepidemice instituite în luna martie. Începând de luni au fost redeschise unele grădiniţe şi şcoli primare, precum şi pieţele în aer liber. Magazinele de îmbrăcăminte, librăriile şi alte centre comerciale îşi vor putea relua activitatea la jumătatea lunii iunie.

Ministerul Sănătăţii: Studiul de seroprevalenţă SARS-CoV-2, în perioada iunie-septembrie

Ministerul Sănătății a finalizat Ordinul pentru aprobarea efectuării Studiului de seroprevalență a infecției SARS-CoV-2, pe teritoriul României, precizează instituția într-un comunicat de presă.

Conform documentului, studiul de seroprevalență va avea loc în perioada iunie-septembrie 2020.

„Urmărim determinarea gradului de răspândire a infecției SARS-CoV- 2 în populația României, pentru a putea fundamenta adecvat viitoarele măsuri de protecție a sănătății populației. Institutul Național de Sănătate Publică va coordona tehnic proiectul, va prelucra și va analiza datele, astfel încât în luna septembrie să avem primele rezultate. Conform estimărilor, un numar de 29.019 de seruri reziduale urmează să fie colectate si investigate. În acest sens vom aloca institutului 1,6 milioane de lei pentru achiziția de kituri, reactivi etc”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății

Studiul de seroprevalență va include seruri reziduale recoltate de la persoane din toate grupele de vârstă, care se prezintă conjunctural pentru recoltări de analize la laboratoarele din fiecare județ pe durata perioadei de înrolare și care vor fi selectate cu pas de eșantionare. Vor fi persoane fără semne și simptome de boala infecțioasă, în conformitate cu prevederile legale și care își vor exprima consimțământul informat de participare la studiu

Direcțiile de sănătate publică vor selecta la nivelul fiecarui județ și a municipiului București un număr de 3-5 laboratoare care vor participa la studiu. Sunt laboratoarele proprii și/sau laboratoare externalizate ale spitalelor județene, care deservesc ambulatorul de specialitate, alte laboratoare publice sau private care furnizează servicii pentru pacienți neinternați, laboratoare cu adresabilitate mare (peste 1.000 probe/săptămână sau peste 40.000 probe/an).

Nu vor fi selectate în studiu laboratoarele proprii sau externalizate ale spitalelor de boli infectioase, ale centrelor de transfuzii, ale spitalelor COVID sau ale spitalelor de pneumoftiziologie TBC sau laboratoare care deservesc cu predilecție aceste tipuri de spitale.

Studiul de seroprevalență va fi realizat cu respectarea deplina a principiilor și regulilor de etică și a confidențialității datelor cu caracter personal. Acest studiu este avizat de Consiliul Științific al Institutului Național de Sănătate Publică – Comitetul de Etică a Cercetării.

Ordinul pentru aprobarea efectuării Studiului de seroprevalență a infecției SARS-CoV-2, pe teritoriul României va fi publicat în Monitorul Oficial.

Vlad Mixich: Decalogul pentru sănătate, un proiect al peste 20 de ONG-uri care activează în domeniu

Vlad Mixich, medic și expert în politici de sănătate, a vorbit, în cadrul videoconferinței online #LecțiaCovid, despre Decalogul pentru sănătate, o serie de solicitări semnată de peste 20 de organizații neguvernamentale, active în sănătate.

Sănătatea.TV a fost partener media al evenimentului.

„Decalogul pentru sănătate este o serie de 10 solicitări foarte concrete făcute de un grup de peste 20 de organizații neguvernamentale, active în sănătate. Măsurile au fost discutate și stabilite de un grup de 16 experți în politici de sănătate, medici, farmaciști, oameni cu experiență, ulterior discutate în tot acest grup de organizații. Este rezultatul unui efort care este o premieră, cel puțin în România și anume atât de multe organizații să se pună pe aceeași pagină și să vină cu aceste solicitări. Toate organizațiile semnatare și-au luat angajamentul de a monitoriza, în următorii doi ani, angajamentele autorităților și ale clasei politice în îndeplinirea măsurilor solicitate prin acest document și rezultatele. onitorizărilor vor fi publicate transparent, la intervale regulate, prezentând factual ce nu s-a făcut și ce s-a făcut, indiferent de orientarea politică a guvernului de la acel moment și indiferent de ideologia partidelor respective”, a spus Vlad Mixich.

Solicitările cuprinse în Decalogul pentru sănătate:

1. Depolitizarea funcțiilor de management din sistemul medical.

2. Stabilirea unui plan multianual de investiții în sistemul public de sănătate, bazat pe nevoile reale ale comunităților locale.

3. Creșterea accesului românilor din mediul rural și din comunitățile vulnerabile la servicii de sănătate.

4. Întărirea politicilor de sănătate destinate copiilor.

5. Prioritizarea finanțărilor acordate programelor naționale de sănătate curative pe baza metodelor științifice de evaluare a tehnologiilor medicale.

6. Reformarea drastică a sistemului de control al calității serviciilor medicale în spitalele românești.

7. Asumarea politică fermă a creșterii finanțării Sănătății cu 1% din PIB în fiecare an.

8. Stoparea crizelor repetate de medicamente esențiale.

9. Respectarea și implementarea protocoalelor de tratament la nivelul fiecărei secții spitalicești din România.

10. Reformarea programului de rezidențiat, ca principal mod de a păstra în țară medicii tineri.

Conferința integral AICI.

Ludovic Orban: Trebuie să contracarăm absurdităţile din campaniile antivacciniştilor

Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi, că este un susţinător al vaccinării ca „instrument de luptă împotriva bolii”, adăugând că autorităţile ar trebui să fie pro-active, să deruleze informări pentru a contracara „absurdităţile” şi „aberaţiile” din campaniile antivaccinare.

„Poziţia mea e clară: sunt un susţinător al vaccinului. Aici, în schimb, ar trebui să fim şi noi mai pro-activi, să derulăm campanii în care să contracarăm toate absurdităţile şi toate aberaţiile pe care le-am auzit în campaniile – pe care nu ştiu cine le finanţează, vă spun sincer, nu pot să îmi dau seama cine le finanţează, dar e clar că sunt finanţate – campaniile antivacciniştilor, care, în mod evident, fac parte dintr-un mecanism elaborat al unei strategii de dezinformare care este aplicată nu numai în România, ci este prezentă în mai multe ţări europene şi care, în mare parte, cred că îşi are izvorul în afara Europei, mai înspre est”, a afirmat Orban, la dezbaterea online „Resetarea sistemului de sănătate: de la experienţa din criza COVID, la reformă şi modernizare”, organizată de CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ARPIM. Sanatatea.TV este partener media al evenimentului.

Potrivit prim-ministrului, dezinformările sunt „sistemice, bine finanţate şi bine gândite”, generând o „reacţie absurdă din partea foarte multor oameni maturi” care dau crezare acestor campanii.

El a menţionat că Guvernul ia în calcul, pentru toamnă, punerea la dispoziţie a 3-4 milioane de doze de vaccin antigripal pentru populaţie.

„Eu sunt categoric în favoarea vaccinului. El este fundamental un instrument de luptă împotriva bolii. Şi acum, de exemplu, noi căutăm vaccin antiCOVID. Sigur, căutăm şi tratament, dar căutăm vaccin antiCOVID. În gândirea pe care o avem pentru toamnă, când se estimează o revenire a epidemiei, ne gândim să facem o vaccinare antigripă pe scară largă, la 3.000.000 – 4.000.000, câte doze de vaccin reuşim să adunăm, ca un mijloc de a simplifica – să spun – că dacă îţi vine un caz care e vaccinat antigripă, care are simptome de gripă, mai mult ca sigur e COVID. Vaccinul este extrem de important. Reacţia noastră trebuie să fie campanii inteligente în care să convingem”, a spus el.

Evenimentul integral AICI.