Dr. Marineanu Corina Diana, psiholog clinician principal și psihoterapeut la Ambulatoriul Clinic Integrat al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, subliniază că psoriazisul afectează nu doar pielea, ci și sănătatea emoțională a pacienților.

Potrivit acesteia, psoriazisul este o boală inflamatorie cronică care afectează aproximativ 3% din populația globului și în jur de 2% din populația României. Ea se numără printre cele cinci afecțiuni cronice netransmisibile prioritare la nivel global, alături de bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și afecțiunile respiratorii cronice – semn că impactul bolii depășește nivelul strict dermatologic.

Specialista explică faptul că pielea este un organ viu, sensibil la stres și emoții, iar în cazul psoriazisului, pacienții nu suferă doar din cauza leziunilor vizibile, ci și din cauza efectelor psihologice și sociale: frustrare, rușine, evitarea relațiilor sociale, anxietate sau depresie.

Conform datelor prezentate, până la 30% dintre persoanele cu psoriazis pot dezvolta tulburări psihice comorbide, precum depresia sau anxietatea. În acest context, stresul este identificat drept un factor major care poate declanșa sau agrava boala.

Dr. Marineanu subliniază că psihoterapia, în special cea cognitiv-comportamentală, nu înlocuiește tratamentul medical, dar îl completează în mod esențial. Terapia ajută pacienții să își corecteze gândurile disfuncționale, să dezvolte strategii de coping eficiente, să reducă anxietatea și depresia, să-și reconstruiască stima de sine și să accepte boala fără a se lăsa definiți de aceasta.

Programele de consiliere recomandate includ frecvent 6–8 ședințe, cu teme dedicate acceptării bolii, gestionării reacțiilor sociale și reducerii izolării. Totodată, implicarea familiei sau a partenerului este importantă în procesul de echilibrare emoțională, iar consilierea de cuplu poate aduce beneficii considerabile.

Impactul psoriazisului asupra calității vieții poate fi major chiar și în formele ușoare, mai ales când leziunile apar în zone vizibile precum fața, gâtul sau mâinile. Afecțiunea poate duce la izolare, dificultăți în viața profesională și personală, tulburări de somn și chiar comportamente de evitare sau consum de substanțe ca mecanisme de coping.

Primăria Capitalei, prin ASSMB, a demarat o licitație publică pentru dotarea Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” cu echipamente medicale menite să reducă riscul infecțiilor nosocomiale. Valoarea estimată a investiției depășește un milion de lei, fără TVA, potrivit anunțului făcut de primarul general interimar, Stelian Bujduveanu.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a precizat că fondurile provin din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar dotările vor include aparatură modernă, menită să crească nivelul de siguranță al pacienților internați și al personalului medical.

Licitația este disponibilă pe platforma SEAP, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 iulie.

Agenția Națională de Transplant (ANT), în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Colegiul Medicilor din România și cu sprijinul Societății Studențești de Chirurgie din România (SSCR), a organizat o sesiune de conștientizare privind donarea de organe și țesuturi, în cadrul campaniei naționale „Cadoul Vieții”.

Evenimentul a avut loc în sala de ședințe a Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB) și a reunit 40 de angajați ai companiei, care au participat activ, adresând întrebări și manifestându-și interesul pentru subiect. Prezentarea a fost susținută de Miruna Untea, studentă în anul IV la UMF „Carol Davila” și Secretar General al SSCR, alături de Adina Calu, studentă în anul VI și coordonator de proiect, precum și asist. univ. dr. Oana Moldoveanu, medic specialist urolog în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Dr. Oana Moldoveanu a evidențiat beneficiile transplantului, subliniind că „transplantul oferă o nouă șansă la viață. Pacienții aflați pe dializă, odată transplantați, își recapătă autonomia și se reintegrează social”, oferind astfel o perspectivă medicală concretă, ilustrată prin experiențe reale din practica sa.

Acțiunea face parte dintr-un program amplu de informare derulat la nivel național de ANT, în colaborare cu voluntarii SSCR, care urmărește promovarea solidarității și implicării active a comunității în susținerea donării de organe, o practică care poate salva vieți.

Institutul Clinic Fundeni atrage atenția asupra scarlatinei, o infecție bacteriană cauzată de Streptococcus pyogenes, aceeași bacterie responsabilă și pentru amigdalita streptococică. Afecțiunea este întâlnită în special în rândul copiilor, dar poate apărea și la adulți.

Printre simptomele caracteristice se numără febra mare, durerile în gât, oboseala, durerile de cap, precum și o erupție cutanată roșie, care apare frecvent pe gât, piept și coapse. Un alt semn distinctiv este aspectul limbii, care capătă o culoare roșie intensă și un aspect de „căpșună”. Erupția durează de obicei câteva zile.

Scarlatina se transmite prin aer sau prin contact direct cu secrețiile persoanelor infectate, precum saliva sau secrețiile nazale. Tratamentul cu antibiotice este eficient în ameliorarea simptomelor și în prevenirea complicațiilor, cum ar fi cele care pot afecta rinichii sau inima. Specialiștii subliniază importanța respectării întregii durate a tratamentului, chiar dacă simptomele dispar rapid.

Pentru a limita răspândirea bolii, este recomandată izolarea persoanei infectate pe perioada în care aceasta este contagioasă. Institutul Clinic Fundeni încurajează prezentarea la medic la apariția simptomelor, pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Intervenția medicală timpurie contribuie la o recuperare mai rapidă și la evitarea complicațiilor.

Ion Iliescu, fostul președinte, este internat la Spitalul „Agrippa Ionescu” din București din data de 9 iunie, după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar și a prezentat probleme respiratorii.

„Pacientul este conștient, stabil cardiovascular, respiră spontan, cu necesar suplimentar de oxigen.”, au transmis reprezentanții unității sanitare.

Aceștia au precizat că „Se menține internarea în secția de terapie intensivă, unde beneficiază de tratament și îngrijire medicală avansată sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare.”

„Vom reveni cu detalii legate de evoluția stării de sănătate ori de câte ori situația o va impune”, au adăugat aceștia.

Elena Udrea, fost ministru al Turismului, a fost operată duminică la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Ploiești, intervenția fiind necesară în urma unei crize abdominale severe. Conform unor surse medicale citate de Agerpres, intervenția a fost necesară în urma unui diagnostic de colecistită acută litiazică — o inflamație a vezicii biliare asociată cu prezența calculilor biliari.

Udrea a fost transportată de urgență la spital, duminică dimineața, de la Penitenciarul Târgșor, după ce a acuzat dureri abdominale intense. Operația a decurs fără complicații, iar pacienta se află în prezent în secția de terapie intensivă, unde este monitorizată atent de echipa medicală.

Elena Udrea se află în detenție la Penitenciarul Târgșor, unde își execută pedeapsa în dosarul „Gala Bute”. Pe 1 iulie, Judecătoria Ploiești urmează să se pronunțe asupra cererii de liberare condiționată înaintate de aceasta.

Starea de sănătate a fostului ministru este în continuare atent supravegheată, urmând ca deciziile privind evoluția tratamentului să fie luate în funcție de răspunsul postoperator.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri că săptămâna viitoare vor avea loc la sediul Ministerului Sănătății întâlniri cu reprezentanții sindicatelor din domeniul sănătății, pentru a găsi o soluție de comunicare legată de eventualele modificări privind sporurile salariale, conform Agerpres.

„Săptămâna viitoare la Ministerul Sănătăţii avem programate întâlniri cu toate sindicatele pentru a găsi o soluţie de comunicare în acest sens”, a afirmat ministrul înaintea ședinței de Guvern, răspunzând unei întrebări referitoare la posibila grevă a personalului TESA în cazul reducerii sporurilor.

Alexandru Rogobete a subliniat că, în opinia sa, sporurile ar trebui acordate în sumă fixă, nu procentual.

„Din punctul meu de vedere, sporurile ar trebui să fie în sumă fixă şi nu procentual, tocmai pentru că ele au fost calculate procentual s-a ajuns în acest punct în care anumite persoane din administraţie au un venit mult mai mare decât cel al demnitarului, dar nu asta este problema. (…) Conform ordonanţei pe care aţi văzut-o pe surse, sporurile devin sumă fixă”, a explicat ministrul.

De asemenea, Rogobete a precizat că nu a fost prezent la ședințele tehnice privind fiscalitatea.

„Pentru domeniul sănătăţii nu a existat această discuţie în momentul de faţă, pentru personalul medical, medici rezidenţi, medici, asistenţi medicali şi aşa mai departe”, a adăugat ministrul.

„În contextul verificărilor anunţate în spaţiul public pe tema eliberării certificatelor de concediu medical, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) subliniază faptul că decizia de acordare a concediului medical aparţine exclusiv medicului curant, fundamentată de starea de sănătate obiectivă a asiguratului. Este esenţial de reţinut că solicitările pacienţilor, indiferent de insistenţa acestora, nu pot constitui un criteriu valid pentru eliberarea certificatului de concediu medical”, afirmă CNAS într-un comunicat de presă transmis vineri.

Potrivit aceleiași surse, certificatul de concediu medical este completat și eliberat în ziua în care are loc consultația, iar durata concediului este stabilită în funcție de necesitatea medicală, cu excepțiile reglementate prin legislație.

De asemenea, pentru a beneficia de concediu medical, pacienții trebuie să prezinte adeverința eliberată de angajator, care atestă calitatea de asigurat și conține numărul de zile de concediu medical acordate în ultimele 12 sau 24 de luni, după caz.

„Pentru a beneficia de concediu medical, pacientul trebuie să prezinte adeverinţa care certifică calitatea de asigurat pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, din care să reiasă şi numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12/24 luni, după caz, eliberată de angajator (plătitorul de indemnizaţii)”, susţine CNAS.

În același timp, instituția reamintește că angajatorii au obligația de a verifica și gestiona corect certificatele medicale, și pot refuza plata în cazul celor completate incorect.

„Eliberarea certificatelor de concediu medical de către medicii prescriptori cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi neîntocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii conform reglementărilor legale constituie contravenţii sancţionabile cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 11.000 lei”, se mai precizează în comunicat.

Declarațiile vin în contextul în care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat trimiterea Corpului de control al ministerului, precum și al CNAS, pentru a investiga situația concediilor medicale, după ce, potrivit datelor preliminare, în anul 2023 ar fi fost eliberate aproximativ un milion de certificate, în condiții „care par suspecte”.