Câte persoane din sistemul sanitar au primit stimulentul de risc aferent lunii mai

Ministerul Sănătăţii a anunţat că un număr de 46.565 persoane din sistemul sanitar au primit stimulentul de risc aferent lunii mai, conform prevederilor OUG 43/2020.

Astfel, 13.969 de persoane din cadrul unităților de primiri urgențe, serviciilor de ambulanță, direcțiilor de sănătate publică, IML, asistenți comunitari, dar și rezidenți implicați direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID- 19 au beneficiat de o suplimentare a veniturilor cu 2.500 lei brut. Pentru aceștia, Ministerul Sănătății a alocat, de la bugetul de stat, fonduri în valoare de aproximativ 35 milioane lei. Sumele vor fi recuperate, mai apoi, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene, se arată într-un comunicat al Ministerului.

De asemenea, în cadrul sistemului sanitar, alte 32.596 de persoane din spitale, centre de dializă, laboratoare, unități sanitare de urgență și de transport sanitar aflate în contract direct cu casele de asigurări de sănătate au beneficiat de stimulentul de risc aferent lunii mai din Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Sumele alocate de către CNAS sunt în valoare de peste aproximativ 81,5 milioane de lei și vor fi, de asemenea, recuperate în cadrul proiectului cu finanțare europeană.

Ministerul Sănătăţii precizează că listele cu personalul din linia întâi care beneficiază de acest stimulent sunt întocmite și asumate de managementul unităților și instituțiilor sanitare, conform legislației în vigoare.

Stimulent de risc şi pentru personalul din domeniul asistenţei sociale. Iohannis a promulgat legea

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului, pe perioada stării de urgenţă.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului, pe perioada stării de urgenţă, „se aprobă decontarea din fonduri europene aferente Programului operaţional „Infrastructură mare”, conform regulilor de eligibilitate, a cheltuielilor cu echipamente medicale, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare şi suport triaj, containere de logistică medicală, capabilităţi/ formaţiuni medicale mobile de diagnostic şi tratament utilizate în combaterea răspândirii coronavirusului”.

Legea stipulează că sumele cheltuite astfel şi destinaţia acestora vor fi publicate pe site-ul instituţiei de către conducătorul acesteia de la începutul stării de urgenţă până la finalul stării de alertă.

De asemenea, actul normativ stipulează ca stimulentul de risc în cuantum de 2.500 de lei brut, pe lună, să fie acordat şi pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea şi/ sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgenţă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stat, de la titlul VI – „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene.

Stimulentul de risc acordat nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

Pentru furnizorii de servicii sociale privaţi, decontarea stimulentului de risc se face la cerere, prin agenţiile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială, prin transferuri de la bugetul de stat, de la titlul VI – „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite sau din fonduri europene, conform unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului Muncii.

De acest stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună va beneficia şi personalul medical, medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cabinetele medicilor de familie, laboratoarele de analize medicale, laboratoarele de imagistică medicală, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice, furnizorii de servicii medicale aflaţi în contract cu Casele de asigurări de sănătate, care au activat în timpul stării de urgenţă şi care au avut în evidenţă sau sub tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19, ori dacă personalul respectiv a fost confirmat cu COVID-19 în urma activităţii desfăşurate, medicii şi asistenţii medicali din unităţile şcolare care şi-au desfăşurat activitatea prin furnizarea unor servicii de îngrijire, de aprovizionare, de îngrijire medicală şi monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Stimulentul de risc în cuantum de 2.500 de lei, prevăzut de prezenta lege, se acordă pentru toată perioada stării de urgenţă, instituită prin decret potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată.

Trei medici români au contribuit la un studiu internaţional despre boala MCT8

Centrul de Referinţă de Boli Rare Obregia, parte din Reţeaua Europeană de Centre de referinţă EndoERN, a participat la un studiu internaţional despre boala MCT8, boală metabolică determinată genetic.

Studiul a fost iniţiat de Universitatea din Rotterdam, care se ocupă de cercetare pe boala MCT8, iar din România au participat dr. Dana Craiu (foto),  as. univ. drd. Alice Dica şi as. univ. dr. Diana Barca.

“Am aflat că acolo se face cercetare genetică şi am trimis probe de sânge pentru patru pacienţi la care suspicionam existenţa acestei boli pe datele clinice, iar surpriza a fost că toate cele patru probe trimise au fost pozitive. În felul acesta, doctorii de la Rotterdam ne-au invitat să facem parte din Reţeaua europeană de boli neuroendocrine rare şi să participăm la studiul de cercetare cu tratament specific. A fost destul de greu pentru că de obicei, studiile clinice cu medicamente care nu sunt înregistrate au un sponsor, au o firmă care organizează cercetare, noi am făcut absolut totul fără sponsori şi fără firmă care să ne organizeze şi să ne conducă cercetarea şi am reuşit. Am trecut prin comisia de etică naţională, locală, şi am urmat toate rigorile unui studiu clinic”, a declarat dr. Dana Craiu, neurolog pediatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Prof. dr. Alexandru Obregia”, specializată în epilepsia pediatrică, pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview.

Potrivit Danei Craiu, cele patru persoane din România participante la studiu sunt copii cu probleme neurologice care s-au prezentat la internare pentru semnele clinice specifice ale bolii, semne neurologice.

Studiu internațional multicentric a analizat datele retrospective de la 1 ianuarie 2003 până la 31 decembrie 2019, de la pacienții cu deficiență de MCT8, de la 47 de spitale din 22 de țări.  Criteriul cheie de incluziune a fost deficitul de MCT8 confirmat genetic. Obiectivul principal a fost analizarea supraviețuirii generale a pacienților cu deficit de MCT8 și documentarea cauzelor decesului.

Un set de măsuri sau recomandări pentru unităţile de învăţământ nu a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică nu au aprobat un set de măsuri sau de recomandări care trebuie aplicate în unităţile de învăţământ la reluarea activităţii, în contextul epidemiologic al COVID-19, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii-

„Având în vedere dezbaterile din spaţiul public privind recomandările care vor fi aplicate la reluarea procesului de învăţământ în toamnă, Ministerul Sănătăţii precizează următoarele: în prezent, Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică nu au aprobat un set de măsuri sau de recomandări care trebuie aplicate în unităţile de învăţământ la reluarea activităţii, în contextul epidemiologic al COVID-19”, informează MS.

Reprezentanţii MS afirmă că pentru o perioadă a existat conturat „în linii generale un document vechi de lucru”, care nu mai este de actualitate în faza epidemiologică actuală.

Totodată, Ministerul Sănătăţii precizează că, în funcţie de evoluţia epidemiologică din lunile de vară, Institutul Naţional de Sănătate Publică poate elabora sau nu un set de măsuri care să fie aplicate în unităţile de învăţământ după reluarea activităţii educaţionale.

Prof. univ. dr. Ancăr Virgiliu a încetat din viaţă

Profesorul universitar dr. Ancăr Virgiliu, şef al Clinicii de obstetrică-ginecologie a Spitalului Clinic de Urgenţă Sfântul Pantelimon, a încetat din viaţă, marţi.

Născut în 1944, prof. univ. dr Ancăr Virgiliu a fost distins cu premiul Academiei Române (1980, 2003) şi Premiul Marie Curie (2006).

De asemenea, a fost membru al Academiei de Ştiinţe din New York şi preşedintele Asociaţiei Naţionale de Obstetrică Ginecologie din România.

Prof. dr. Ştefan Cristea, coleg cu dr. Ancăr Virgiliu la Spitalul Sfântul Pantelimon, a afirmat pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview, că în urmă cu zece ani, când a venit în unitatea medicală, profesorul Ancăr era o figură emblematică a spitalului.

“Dr. Ancăr Virgiliu a condus cu mare profesionalism clinica de obstetrică-ginecologie şi este un stâlp important al chirurgiei ginecologice din România. Pentru noi, ca spital de urgenţă, pierderea acestui coleg, ce era retras la pensie de mai mulţi ani, este o pierdere grea. Suntem alături de familie, de clinicile de obstetrică-ginecologie care cred că resimt cu greutate această pierdere”, a declarat prof. dr. Ştefan Cristea.

VIDEO Marea Britanie a început administrarea dexametazonei ca tratament pentru COVID-19

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sistemul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie va utiliza de marţi dexametazona, un medicament din familia steroizilor ce permite, potrivit unui studiu major, reducerea mortalităţii din cauza bolii COVID-19, a anunţat ministrul Sănătăţii, Matt Hancock, citat de AFP.

„Lucrăm cu NHS pentru a include dexametazona în tratamentul standard contra COVID-19 începând din această după-amiază”, a declarat Hancock într-un mesaj video publicat pe contul său de Twitter, precizând că Regatul Unit dispune de 200.000 de tratamente gata de utilizare, stocate din martie.

Reducerea mortalităţii cu o treime la pacienţii grav bolnavi de COVID-19

Dexametazona reduce mortalitatea cu o treime la pacienţii cei mai grav bolnavi de COVID-19, potrivit primelor rezultate ale unui studiu clinic de amploare, calificat marţi drept ”un pas important înainte”, notează AFP şi Reuters.

„Dexametazona este primul medicament despre care se constată că îmbunătăţeşte supravieţuirea în cazurile de COVID-19″, au indicat într-un comunicat responsabili din cadrului studiului britanic Recovery.

Potrivit acestora, ”un deces din opt ar putea fi evitat datorită acestui tratament la pacienţii ventilaţi artificial”.

„Acesta este un pas important înainte în căutarea de noi modalităţi de tratare a pacienţilor cu COVID”, a declarat într-un alt comunicat profesorul Stephen Powis, directorul medical al NHS.

„Beneficiul în ceea ce priveşte supravieţuirea este semnificativ la pacienţii care sunt îndeajuns de bolnavi pentru a necesita oxigen, pentru care dexametazona ar trebui să devină de acum înainte tratamentul de bază”, a precizat unul dintre autorii studiului Recovery, profesorul Peter Horby de la Universitatea Oxford.

„Dexametazona nu este scumpă, este deja comercializată şi poate fi folosită imediat pentru a salva vieţi în întreaga lume”, a adăugat el.

Acest medicament este deja utilizat în numeroase afecţiuni pentru efectul său puternic antiinflamator.

În cadrul studiului Recovery, 2.104 pacienţi au primit acest tratament (pe cale orală sau intravenoasă), timp de 10 zile.

Prin comparaţie cu 4.321 de alţi pacienţi cărora nu le-a fost administrat, cercetătorii au concluzionat că tratamentul a redus cu o treime mortalitatea la pacienţii ventilaţi mecanic.

În plus, mortalitatea a fost redusă cu o cincime la pacienţii cu simptome mai uşoare, cărora le-a fost administrat oxigen printr-o mască, fără intubare.

Pe de altă parte, tratamentul nu a demonstrat niciun beneficiu în cazul pacienţilor care nu necesitau asistenţă respiratorie.

Martin Landray de la Universitatea Oxford, unul dintre autorii studiului clinic, a declarat că dexametazona, un medicament utilizat încă din anii ’60, s-ar putea dovedi un mijloc ”remarcabil de ieftin” pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Nu există niciun vaccin contra noului coronavirus, care a infectat peste 8 milioane de persoane la nivel mondial – potrivit cifrelor oficiale – de la răspândirea sa din centrul Chinei, la sfârşitul anului 2019. Peste 430.000 de decese au fost confirmate în rândul persoanelor testate pozitiv cu acest virus.

Studiul clinic Recovery a fost lansat în aprilie pentru testarea unei game de tratamente potenţiale contra COVID-19, printre acestea numărându-se dexametazona şi hidroxiclorochina, notează Reuters. Testele cu hidroxiclorochină au fost sistate la începutul acestei luni după ce Horby şi Landray au declarat că rezultatele au demonstrat că substanţa este ”inutilă” în tratarea pacienţilor cu COVID-19.

În cadrul studiului au fost incluşi peste 11.500 de pacienți, randomizați la următoarele tratamente, ori niciun tratament suplimentar:

– Lopinavir-Ritonavir (utilizat frecvent pentru tratarea HIV)
– Dexametazona cu doze mici (un tip de steroizi, care de obicei este folosit pentru a reduce inflamația)
– Hidroxiclorochina (care a fost oprită din cauza lipsei de eficacitate)
– Azitromicină (un antibiotic frecvent utilizat)
– Tocilizumab (un tratament antiinflamator administrat prin injectare)
– Plasma convalescentă (colectată de la donatorii care și-au revenit din COVID-19 și conține anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2).

Arafat, despre cum a fost decisă prelungirea stării de alertă

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a afirmat, marţi, că aprobarea de către Guvern a prelungirii stării de alertă pe o perioadă de 30 de zile, începând din data de 17 iunie, a fost decisă în urma unei analize „amănunţite” a situaţiei actuale privind pandemia COVID-19.

„După o analiză amănunţită a situaţiei actuale, în pofida faptului că avem o curbă descendentă, totuşi, există semne că situaţia poate oricând să se deterioreze şi să avem cel puţin focare serioase sau să avem o situaţie mai grea în următoarea perioadă, dacă nu se respectă măsurile compensatorii care au fost deja menţionate şi anume purtatul măştilor, distanţarea fizică, triajul la intrare în spaţii în închise, purtatul măştilor în transportul în comun. Toate astea sunt extrem de necesare ca să păstrăm un control al situaţiei la acest moment şi să păstrăm o curbă descendentă”, a declarat Arafat, la finalul şedinţei de Guvern.

Şeful DSU a subliniat că, în ultima perioadă, au existat creşteri care au depăşit 300 de cazuri noi de COVID-19 în 24 de ore şi un procent de testări pozitive care a ajuns până la 5% din totalul celor efectuate.

„Analiza care a fost făcută împreună cu INSP-ul şi împreună cu colegii de la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi împreună cu alţi specialişti a arătat că conducerea şi comanda unică, luarea unor măsuri rapide vor fi necesare pe mai departe. Există o creştere, faţă de cum a fost acum două săptămâni, acum câteva zile, la numărul pacienţilor în terapiile intensive, există focare care au apărut în instituţii medicale, care necesită detaşare de personal, care necesită mişcare de personal pentru acoperirea nevoilor unităţilor sanitare unde personalul este în izolare sau este chiar bolnav şi internat în spital. Acestea sunt unele dintre motivele pentru care s-a optat pentru propunerea prelungirii stării de alertă”, a explicat Raed Arafat.

Potrivit acestuia, se păstrează obligativitatea purtării măştilor, a triajului epidemiologic la intrare în instituţii şi în spaţiile închise şi purtatul măştilor în transportul în comun.

El a mai anunţat că mai multe puncte de frontieră urmează să fie deschise.

„S-a luat această decizie şi aici menţionez: Negru Vodă, judeţul Constanţa, Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, Rădăuţi-Prut, judeţul Botoşani, Oancea, judeţul Galaţi, precum şi Jimbolia-feroviar, judeţul Timiş, cu excepţia traficului de marfă. Deci, acestea urmează să fie redeschise la acest moment şi să fie funcţionale”, a spus Arafat, potrivit Agerpres.

Referitor la călătoriile aeriene, şeful DSU a precizat că Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu aprobarea CNSU, va emite periodic lista ţărilor unde urmează să fie reluate zborurile sau, eventual, întrerupte dacă situaţia dintr-o ţară se deteriorează pe o durată de 14 zile.

„INSP va stabili lista noilor ţări care vor fi introduse pentru eliminarea măsurii de izolare şi carantinare la întoarcere din ţările respective şi automat pentru reluarea zborurilor cu ţările respective. Următoarea evaluare va fi la sfârşitul acestei săptămâni pentru a intra în vigoare în cursul zilei de luni”, a menţionat Raed Arafat.

El a precizat că, în cadrul prelungirii stării de alertă, nu se mai găsesc propunerile privind „achiziţiile directe” sau alte propuneri „care nu sunt necesare în această fază”.

„Deci, veţi vedea o diferenţă între propunerile de acum şi situaţiile care au fost înainte în timpul stării de urgenţă şi în timpul în care am avut până acum, în care s-au permis anumite aspecte care nu mai sunt necesare”, a declarat Arafat.

Tătaru, despre testarea bucureștenilor de tip anticorpi pe Arena Naţională: Nu se întrunesc condițiile

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat marţi seara că testarea bucureştenilor de tip anticorpi la SARS-CoV-2 pe care Primăria Capitalei voia să o desfăşoare pe Arena Naţională nu se mai desfăşoară pentru că nu sunt întrunite condiţiile.

„Am fost informat de DSP Bucureşti că nu se pot desfăşura acele testări în acel loc. Nu întrunesc condiţiile. (…) Atunci, sunt nişte discuţii care cred că se întind un pic cam mult. Orice testare este un act medical care trebuie să se desfăşoare în anumite condiţii”, a spus Nelu Tătaru.

El a afirmat că nu există niciun ordin de ministru al Sănătăţii care să interzică acea testare.

„Nu există niciun un ordin de ministru (n.r. – ca testarea să nu mai aibă loc). S-au făcut evaluări acolo. Eu am primit ambele evaluări de la DSP, care au arătat că în acel loc nu se pot face acele testări”, a precizat Tătaru, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, testarea Primăriei Capitalei ar putea fi realizată în „colaborare cu un spital”.

„Ar putea să facă în colaborare cu un spital astfel de testări”, a mai arătat ministrul, adăugând că nu a vorbit cu primarul general al Capitalei despre aceste intenţii.

COVID-19: Persoanele de până în 20 de ani sunt cu 50% mai puţin susceptibile să se îmbolnăvească (studiu)

Persoanele de până în 20 de ani se confruntă cu un risc cu aproape 50% mai mic decât cele peste 20 de ani de a se îmbolnăvi de COVID-19, conform concluziilor unui nou studiu, iar simptomele clinice ale acestei boli se manifestă doar la aproximativ 1/5 din totalul de infecţii în cazul copiilor şi adolescenţilor.

Studiul, bazat pe o simulare computerizată ce a folosit date demografice obţinute din 32 de locaţii din China, Italia, Japonia, Singapore, Canada şi Coreea de Sud, a mai descoperit că prin contrast, simptomele COVID-19 se manifestă în proporţie de 69% în cazul persoanelor infectate cu vârsta de peste 70 de ani, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Concluziile acestui studiu sugerează că măsurile de închidere a şcolilor – introduse în multe ţări în cadrul restricţiilor pentru stoparea răspândirii noului coronavirus – au cel mai probabil un impact limitat asupra transmiterii bolii.

Publicat în ultimul număr al jurnalului Nature Medicine, studiul compară efectele închiderii şcolilor în cazul unor focare simulate de gripă – boală despre care se ştie că se răspândeşte rapid în rândul copiilor şi adolescenţilor – şi de COVID-19, boala provocată de noul coronavirus.

„Pentru COVID-19 s-a constat un efect mult mai mic în urma închiderii şcolilor”, a declarat Rosalind Eggo, expert în modelarea bolilor infecţioase de la The London School of Hygiene and Tropical Medicine, coordonatoare a noului studiu.

Ea a adăugat însă că aceste concluzii sunt bazate pe focare epidemiologice simulate şi că este nevoie să fie reconfirmate şi prin alte studii.

Folosind date demografice din cele şase state, precum şi de la şase studii cu privire la rata estimată a infecţiilor cu COVID-19 şi severitatea acestor infecţii în funcţie de diferite grupuri de vârstă, modelul a indicat că persoanele cu vârsta mai mică de 20 de ani sunt cu aproximativ 50% mai puţin susceptibile să se îmbolnăvească de COVID-19 prin comparaţie cu persoanele peste 20 de ani, iar dintre copiii şi adolescenţii cu vârsta între 10 şi 19 ani infectaţi, doar 21% ajung să dezvolte simptome clinice.

Cercetătorii au simulat, de asemenea, epidemii cu COVID-19 în 146 de capitale din diferite locuri ale lumii şi au ajuns la concluzia că numărul total de cazuri clinice variază în funcţie de vârsta medie a populaţiei din respectivele oraşe.

„Structura de vârstă a populaţiei poate avea un impact semnificativ. Ţările cu populaţia mai tânără se pot confrunta cu mai puţine cazuri de COVID-19”, a subliniat şi Nicholas Davies, celălalt coordonator al studiului publicat de Nature Medicine.

Consultare publică online cu privire la strategia farmaceutică pentru Europa lansată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a lansat marți o consultare publică online cu privire la Strategia farmaceutică pentru Europa, relatează The Pharma Letter.

Consultarea va dura trei luni și constă în întrebări care se vor concentra pe teme cheie: autonomia strategică și fabricarea medicamentelor, accesul la medicamente accesibile, inovația și sustenabilitatea mediului și provocările de sănătate. Rezultatele consultării publice vor contribui la pregătirea, în toamna acestui an, a Strategiei farmaceutice pentru Europa, care este de așteptat să fie adoptată până la sfârșitul anului.

Strategia își propune să creeze un sistem care să reziste testului timpului, care să profite de beneficiile digitalizării și să promoveze inovarea, în special în domenii cu nevoi nesatisfăcute, precum antimicrobiene, medicamente pentru copii și medicamente pentru boli rare. De asemenea, intenționează să reducă dependența Uniunii Europene de importurile din țări terțe.

Acest sistem va reduce impactul medicamentelor asupra mediului și va combate rezistența antimicrobiană. Actuala criză COVID-19 a arătat că UE trebuie să se asigure că medicamentele, inclusiv vaccinurile, pot fi disponibile în orice circumstanțe.

„Strategia farmaceutică pentru Europa este o piatră de temelie a politicii noastre în domeniul sănătății pentru următorii cinci ani, iar aceasta este șansa pentru toți actorii să ne ajute să o modelăm. Solicit asociațiilor de pacienți, industriei, autorităților publice, mediului academic și publicului larg să contribuie. Cu această strategie, pe care o voi prezenta până la sfârșitul anului, vom răspunde provocărilor amplificate de pandemia COVID-19 și toate problemele structurale privind accesul, accesibilitatea și autonomia strategică a Uniunii noastre în privința medicamentelor. Trebuie să ne asigurăm că toți pacienții au acces la îngrijiri optime și la medicamente la prețuri accesibile”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.