A fost publicată lista actualizată a țărilor cu risc epidemiologic ridicat

Georgiana Dicu
-
0
A fost publicată lista actualizată a țărilor cu risc epidemiologic ridicat

A fost actualizată lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, state din care toate persoanele care sosesc în România trebuie să intre într-o perioadă de carantină de 14 zile, anunță Grupul de Comunicarea Strategică (GCS).

Potrivit sursei citate, lista intră în vigoare de la data de 27.07.2020 ora 0:00 și poate fi consultată pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică.

Carantina se instituie la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau, după caz, într-un spațiu special desemnat de autorități, mai precizează GCS.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.120 de noi cazuri de COVID-19 și 22 de decese

Georgiana Dicu
-
0
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.120 de noi cazuri de COVID-19 și 22 de decese

Până astăzi, 26 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 44.798 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 25.643 de pacienți au fost declarați vindecați și 3.572 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.120 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS–CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 379 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2.187 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 25.07.2020 (10:00) – 26.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 22 de decese (17 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Bihor, Brăila, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vrancea și București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 8 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 3 decese la categoria de peste 80 de ani.

20 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru altul nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.662. Dintre aceștia, la ATI sunt internați 351 de pacienți.

Stare de urgență în Coreea de Nord din cauza unui caz suspect de COVID-19

Georgiana Dicu
-
0
Stare de urgență în Coreea de Nord din cauza unui caz suspect de COVID-19

Coreea de Nord a declarat starea de urgență duminică, după ce o persoană este suspectată de a fi pozitivă pentru COVID-19.

Agenția de știri KCNA a raportat că liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a convocat o întâlnire de urgență a biroului politic, după ce o persoană care ar fi fugit în Coreea de Sud în urmă cu trei ani era „suspectată că ar fi fost infectată cu virusul vicios”. Persoana ar fi revenit în orașul Kaesong de la frontiera cu Coreea de Nord, relatează Reuters.

Kim Jong Un a declarat o stare de urgență și a impus carantina în Kaesong, considerând-o „o situație critică în care se poate spune că virusul vicios a intrat în țară”.

„Un eveniment de urgență s-a petrecut în Kaesong City, un transfug care a plecat spre sud în urmă cu trei ani, o persoană care este suspectată că a fost infectată cu virusul vicios, a revenit pe 19 iulie după ce a trecut ilegal linia de demarcație”, a spus KCNA.

Nu este clar dacă persoana a fost testată încă pentru COVID-19. Potrivit KCNA, „rezultatul incert a fost făcut din mai multe verificări medicale ale secreției organului respirator superior și a sângelui persoanei respective”.

Coreea de Nord a impus restricții de frontieră stricte de la începutul pandemiei. Locuitorii țării au fost sub un ordin de carantină în masă, care a fost relaxat recent.

Coreea de Nord susține că nu există cazuri COVID-19 confirmate pe teritoriul său.

Examen de admitere la cele șase Universități tradiționale de Medicină din România

Georgiana Dicu
-
0
Examen de admitere la cele șase Universități tradiționale de Medicină din România

Astăzi se desfășoară examenul de admitere în Universitățile de Medicină din București, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Timișoara și Craiova.

Pentru concursul de admitere în Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, concurs ce are loc duminică, 26 iulie 2020, începând cu ora 09:00, în mai multe locații din Centrul Expozițional Romexpo, în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie, precum şi la Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală (FMAM) s-au înscris 3.326 de candidaţi, dintre care 28 sunt absolvenți de liceu care au obținut media 10 la examenul de bacalaureat, iar 46 sunt olimpici naționali și internaționali.

Aceştia, cu excepția celor 46 de olimpici care sunt declarați deja admiși, vor concura pentru ocuparea celor 1.114 locuri, din totalul de 1.160, finanţate de la bugetul de stat și 292 locuri cu taxă scoase la concurs.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj a scos la concurs 950 de locuri pentru care s-au înscris 1.823 de candidați. Examenul de admitere a început sâmbătă și are loc în peste 30 de amfiteatre, săli de sport şi săli de concerte. În zona de examen, candidaţii trebuie să respecte regulile de igienă şi să aibă asupra lor doar mască şi un pix.

În acest an, la UMF „Grigore T. Popa” din Iaşi s-au încris peste 2.000 de candidați, care vor concura pe 1.350 de locuri. Testul se va ţine în 110 amfiteatre, din 4 universităţi din oraş. 62 la UMF, 15 la Universitatea  A.I Cuza, 24 la Universitatea Tehnică şi 9 la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.

La Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş s-au înscris 1.927 de candidați pentru programele de studii din domeniul Sănătate. Cea mai mare concurență se înregistrează la programul de studii Medicină, limba română, unde s-au înscris 674 de candidați, în creștere față de anul trecut, când s-au înregistrat 531 de candidați. La Medicină Militară s-au înscris 92 de candidați pe cele 15 locuri scoase la concurs. La programul de studii Asistență Medicală Generală s-au înscris 295 de candidați, în creștere față de anul 2019, când s-au înregistrat 150 de candidați.  Aceeași creștere se observă la Balneofiziokinetoterapie și recuperare și la Nutriție și Dietetică. Examenul de admitere la programele Medicină, Medicină Dentară și Farmacie va avea loc on-site, în data de 26 iulie 2020, începând cu ora 10.00, cu respectarea cu strictețe a măsurilor de distanțare fizică și de protecție a candidaților.

Examenul de la la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara se va desfășura și în săli de curs aparținând Universității Politehnica din Timișoara. Sunt 2.219 înscriși care concurează pe 1.047 de locuri.

Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova îi așteaptă astăzi pe candidații pe cele 320 de locuri de la Facultatea de Medicină. Pentru celelalte domenii (Medicină dentară, Farmacie, Moașe și asistență) examenul va fi pe 28 iulie. Pentru aceste specializări sunt scoase la concurs 425 de locuri.

Nu mai sunt posibile vacanțele în Cipru după ce România a fost inclusă pe lista statelor din categoria C

Georgiana Dicu
-
0
Nu mai sunt posibile vacanțele în Cipru după ce România a fost inclusă pe lista statelor din categoria C

Turiștii români nu mai pot merge în Cipru după ce autoritățile cipriote au inclus România pe lista statelor din categoria C, ceea ce înseamnă că va fi permis accesul doar anumitor persoane care vin din România și numai cu rezultatul negativ la testul molecular RT-PCR pentru infecţia cu COVID-19.

„În continuarea comunicării din 23 iulie referitoare la noile condiţii de călătorie în Republica Cipru, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări: România a fost inclusă pe lista statelor din categoria C, alături de Luxemburg, Muntenegru, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Serbia şi Suedia”, se arată într-o informare transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe român.

Conform noilor măsuri, accesul pe teritoriul Republicii Cipru este permis cetăţenilor care vin din statele incluse în categoria C, după cum urmează:

1. cetăţenii ciprioţi şi cetăţenii străini cu rezidenţă legală în Cipru pot intra cu condiţia prezentării documentelor care atestă rezidenţa, a autorizaţiei de călătorie obţinute prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cycu 24 de ore înaintea deplasării şi testului molecular RT-PCR negativ pentru infecţia cu COVID-19. Testul poate fi efectuat fie în România, într-un laborator acreditat, fie în aeroport, la sosire.

2. alte categorii de persoane (posesori de paşapoarte diplomatice aflaţi în misiune, oameni de afaceri sau de ştiinţă care trebuie să călătorească din motive profesionale, sportivi care au contracte încheiate la cluburi din Cipru, specialişti cu contracte de muncă, cazuri umanitare etc.) pot intra doar cu condiţia obţinerii unui permis special eliberat de Ministerul de Interne cipriot. Cererile, însoţite de documente doveditoare, vor fi transmise prin intermediul poştei electronice la e-mail-ul: covid19@crmd.moi.gov.cy. Pe lângă permisul special, la intrarea pe teritoriul Republicii Cipru trebuie prezentată autorizaţia de călătorie obţinută prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cy cu 24 de ore înaintea deplasării şi un test molecular tip RT-PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu COVID-19. Pentru cei cu permise speciale, testul poate fi efectuat doar în România cu maximum 72 de ore anterior momentului intrării pe teritoriul Republicii Cipru şi atestat printr-un certificat redactat în limba engleză.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile cipriote, necompletarea autorizaţiei de călătorie pe portalul www.cyprusflightpass.gov.cy poate conduce la blocarea îmbarcării sau, la aterizarea în Cipru, la o amendă de 300 de euro.

De asemenea, toate persoanele care sosesc în Republica Cipru din state incluse la categoria C trebuie să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile. Cetăţenii proveniţi din statele încadrate la categoria C nu pot călători în scop turistic în Republica Cipru.

Totodată, MAE reaminteşte că, începând cu data de 17 iulie a.c, autorităţile cipriote nu mai permit turiştilor să traverseze în partea de nord a insulei. Cetăţenii români care se află în partea de nord a insulei nu vor primi autorizaţia de trecere decât în cazuri umanitare (deces al unui membru de familie, situaţii medicale de urgenţă), deplasarea urmând a avea loc exclusiv prin punctul de trecere Metehan.

MAE reiterează, de asemenea, că lista statelor din care este permisă intrarea în Republica Cipru este actualizată săptămânal de către Ministerul cipriot al Sănătăţii, în funcţie de datele epidemiologice din fiecare ţară.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte cetăţenilor români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Nicosia: 00357 22495333, 00357 22517333, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al ambasadei: 00357 97812277.

Ministerul Afacerilor Externe mai recomandă şi consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51906, http://nicosia.mae.ro, http://www.mae.ro/, https://www.pio.gov.cy/coronavirus/info.html, https://www.pio.gov.cy/coronavirus/en/press/22072020_2.pdf.

VIDEO – Prof.Dr. Viorel Jinga despre examenul de admitere la UMF Carol Davila desfășurat la Romexpo

Georgiana Dicu
-
0
VIDEO – Prof.Dr. Viorel Jinga despre examenul de admitere la UMF Carol Davila desfășurat la Romexpo

 

[front_live]248451222800477857352390-2020-07-26_10:01[end_live]

Prof.Dr. Viorel Jinga, Rector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București face declarații în ziua examenului de admitere, desfășurat în condiții speciale din cauza pandemiei de COVID-19.

Cercetătorii americani anunță descoperirea unei enzime care ajută SARS-CoV-2 să evite răspunsul sistemului imunitar

Georgiana Dicu
-
0
Cercetătorii americani anunță descoperirea unei enzime care ajută SARS-CoV-2 să evite răspunsul sistemului imunitar

O echipă de cercetători din Statele Unite a anunţat descoperirea unei enzime care ajută coronavirusul să pătrundă în celulele corpului uman, permiţând dezvoltarea infecţiei.

Numită proteină non-structurală 16, sau nsp16, această enzimă este produsă de noul coronavirus şi acţionează precum un ”camuflaj”, păcălind celulele umane să creadă că virusul este o ”parte a propriului său cod şi nu străin”, au explicat oamenii de ştiinţă într-un articol publicat în jurnalul Nature Communications.

Cercetătorii speră că această enzimă va deveni ţinta medicamentelor antivirale concepute pentru vindecarea COVID-19, boala provocată de noul coronavirus, relatează UPI, citat de Agerpres.

”Activitatea noastră îmbunătăţeşte informaţiile de bază despre această cale particulară şi oferă totodată o oportunitate de dezvoltare a unor antivirale noi împotriva COVID-19 şi a unor viitoare afecţiuni coronavirale”, a declarat Yogesh Gupta, coautor al studiului.

Aceste medicamente ar putea ”bloca dezvoltarea” coronavirusului în corpul uman, a precizat Gupta, profesor asistent de biochimie şi biologie structurală la Centrul de Ştiinţe Medicale al Universităţii din Texas.

Coronavirusul utilizează nsp16 pentru a-şi ”camufla” ARN-ul, astfel încât celulele umane nu pot deosebi ARN-ul virusului de cel propriu, permiţând replicarea coronavirusului şi răspândirea sa în corp, a explicat Gupta.

”Virusul foloseşte în mod eficient această cale pentru a trece nedetectat şi pentru a-şi proteja materialul genetic, continuând în acelaşi timp să se dezvolte în corpul gazdă”, a spus cercetătorul.

Pe lângă descrierea rolului nsp16 în dezvoltarea COVID-19, Gupta şi echipa sa au definit şi structura 3D a enzimei. Aceste informaţii pot fi utilizate de oamenii de ştiinţă pentru a concepe medicamente antivirale împotriva bolii, au notat oamenii de ştiinţă.

Aceste noi medicamente ar putea limita capacitatea nsp16 de a ”camufla” ARN-ul coronavirusului, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar uman va detecta virusul ca pe un element străin şi îl va ataca, potrivit cercetătorilor.

Descoperirile făcute de Gupta şi colegii săi vin în completarea constatărilor ştiinţifice publicate în jurnalul Science la data de 17 iulie, potrivit cărora o altă proteină non-structurală creată de noul coronavirus, nsp1, ar putea de asemenea să aibă capacitatea de a bloca răspunsul sistemului imunitar.

”Virusurile trebuie să se sustragă sau să contracareze sistemul imunitar pentru a dezvolta o infecţie”, a explicat pentru UPI coautorul studiului anterior, Konstantin M. J. Sparrer.

”În mod normal, orice infecţie ar declanşa expresia a sute de proteine antivirale”, a spus Sparrer, cercetător la Institutul de Virologie Moleculară din cadrul Centrului Medical al Universităţii Ulm din Germania.

Sparrer a adăugat că, din cauza nsp1, coronavirusul ”îşi manipulează gazda pentru a-şi promova propria replicare, oprind… sistemul imunitar înnăscut în timpul acestui proces”.

Vikingii ar fi fost un vector de răspândire a variolei, potrivit unui studiu

Georgiana Dicu
-
0
Vikingii ar fi fost un vector de răspândire a variolei, potrivit unui studiu

Unii dintre vikingi ar fi murit din cauza tulpinilor dispărute ale unuia dintre cei mai letali agenţi patogeni ai omenirii – variola.

O echipă de oameni de ştiinţă a colectat ADN viral din scheletele unor indivizi care au trăit în nordul Europei în epoca vikingilor – unii dintre aceştia fiind cel mai probabil chiar ei vikingi – şi a descoperit că aceştia au fost infectaţi cu versiuni dispărute, dar înrudite ale virusului variolei, potrivit constatărilor publicate la sfârşitul acestei săptămâni în jurnalul Science News..

Descoperirea antedatează dovezile infectării cu variolă cu aproape 1.000 de ani, ajungând până în anul 603.

Cercetătorii au descoperit anterior urme antice de ADN viral de variolă la o mumie datând de la jumătatea anilor 1.600, ceea ce a stabilit originea comună a tulpinilor moderne în secolul al XVI-lea sau al XVII-lea.

Nu se cunoaşte cu certitudine când au fost infectaţi pentru prima oară oamenii cu virusul care provoacă variola. Se estimează că boala a ucis în total 500 de milioane de oameni şi este singurul agent patogen uman care a fost eradicat la nivel mondial.

Dovezi scrise din urmă cu mai bine de 3.000 de ani au documentat simptome asemănătoare variolei, iar oamenii de ştiinţă au identificat posibile leziuni cutanate asociate bolii la rămăşiţe mumificate. Însă, este dificil de dovedit că virusul variolei s-a aflat la originea acestora.

”Este o lucrare cu adevărat interesantă”, a declarat Ana Duggan, specialistă genetică evolutivă la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada, care nu a fost implicată în acest studiu. ”Informaţiile noastre despre această boală istorică şi devastatoare tocmai au devenit mult mai bogate. Descoperim o diversitate a (virusului variolei) care nu a fost cunoscută şi luată în considerare până acum”, a adăugat ea.

Martin Sikora, specialist în biologie computaţională la Universitatea din Copenhaga şi colegii săi au izolat ADN viral din dinţii şi oasele a 1.867 de oameni care au trăit în urmă cu aproximativ 31.000 până la 150 de ani. Dintre aceşti indivizi, 13 prezentau urme ale virusului variolei. Unsprezece rămăşiţe aparţineau unor oameni – inclusiv indivizi despre care se crede că erau vikingi – care au trăit în nordul Europei, în vestul Rusiei şi în Marea Britanie în timpul epocii vikingilor, cu peste 1.000 de ani în urmă. Alţi doi au trăit în vestul Rusiei în secolul al XIX-lea şi au fost infectaţi cu tulpini ale virusului variolei strâns asociate versiunilor moderne.

Echipa de oameni de ştiinţă a reconstituit tipare genetice aproape complete ale patru dintre cele 11 virusuri antice şi au aflat că tulpinile din perioada vikingilor aparţin unui grup de virusuri ale variolei dispărute. În acea epocă, variola e posibil să fi fost larg răspândită în Europa şi ar fi putut provoca îmbolnăviri grave, a precizat Sikora. De asemenea, este posibil ca vikingii infectaţi să fi răspândit boala în timpul călătoriilor lor.

Deşi virusurile antice ale variolei sunt în prezent dispărute, rămăşiţele ADN-ului lor ajută la descoperirea relaţiilor extinse ale oamenilor cu agenţii patogeni. ”Aceste tipuri de pandemii au făcut parte din istoria noastră”, a notat Sikora. ”Ceea ce vedem astăzi este doar vârful aisbergului a ceea ce era în jur”, a adăugat el, relatează Agerpres.

Studiul a fost condus de Eske Willerslev, profesor la Colegiul St John, Universitatea Cambridge, director al Centrului GeoGenetics al Fundaţiei Lundbeck, Universitatea din Copenhaga. ”Cunoşteam deja că vikingii se deplasau prin Europa şi dincolo de ea, iar acum ştim că au avut variolă. Oamenii care călătoresc în întreaga lume răspândesc rapid COVID-19 şi este probabil ca vikingii să fi răspândit variola. Doar că pe atunci ei călătoreau cu vaporul, nu cu avionul”, a declarat specialistul.

La data de 8 mai 1980, membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) declarau la Geneva că „toate popoarele” au fost „eliberate de variolă”, la aproape două secole după descoperirea unui vaccin împotriva acestei maladii.

La 40 de ani după eradicarea variolei, maladia respiratorie COVID-19 a paralizat în doar câteva luni lumea întreagă, ceea ce variola nu a reuşit niciodată, în contextul în care rata ei de mortalitate era de aproximativ 30%, cauzând peste 300 de milioane de victime doar în secolul al XX-lea.

Vaccinul împotriva variolei a fost descoperit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când un medic britanic (Edward Jenner) a remarcat că inocularea virusului variolei taurinelor îi proteja pe oameni.

Belgienii sunt obligați să poarte mască și pe stradă

Georgiana Dicu
-
0
Belgienii sunt obligați să poarte mască și pe stradă

Noi măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului au intrat în vigoare sâmbătă în Belgia, printre acestea numărându-se obligativitatea purtării măştii de protecţie în pieţe, pe străzile principale şi în clădirile publice.

Măsurile mai dure, impuse pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectare din această ţară, includ, de asemenea, obligativitatea ca proprietarii de restaurante să salveze datele de contact ale clienţilor timp de 14 zile.

De asemenea, măştile sunt obligatorii în restaurante, cu excepţia situaţiei în care oamenii sunt aşezaţi la mese.

Regulile privind obligativitatea purtării măştii au fost deja puse în aplicare în transportul public, precum şi în magazine, lăcaşuri de cult, cinematografe şi muzee, informează DPA, citată de Agerpres.

Între 15 şi 21 iulie, circa 216 cazuri noi de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate zilnic în Belgia, în creştere cu 63% faţă de perioada precedentă de şapte zile.

Numărul total al cazurilor confirmate până în prezent în Belgia este de aproape 65.200. Potrivit celui mai recent bilanţ, numărul de decese este de 9.817.

Îngrijorare la OMS după înmulţirea cazurilor de COVID-19 în unele ţări europene

Georgiana Dicu
-
0
Îngrijorare la OMS după înmulţirea cazurilor de COVID-19 în unele ţări europene

Biroul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi-a exprimat preocuparea faţă de înmulţirea cazurilor de COVID-19 în unele ţări europene, îndemnând la vigilenţă şi la ridicarea „cu atenţie” a restricţiilor, iar dacă este necesar reintroducerea lor.

Cu 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori, Kârgâzstanul este, raportat la populaţie, primul stat din zona acoperită de OMS Europa cu o tendinţă puternică de creştere, conform unui clasament cu ţările din regiune în funcţie de numărul cazurilor noi în ultimele 14 zile.

Pe lista ţărilor care cumulează un număr semnificativ de cazuri noi şi o creştere a acestora urmează Israelul (256 de cazuri noi la 100.000 de locuitori), Muntenegru (207), Luxemburg (196), Bosnia (98), Serbia, (71), România (52), dar şi Bulgaria (46).

Tendinţa este în schimb de scădere în alte ţări cu o incidenţă notabilă: Armenia (197 de cazuri la 100.000 de locuitori), Kazahstan (128), Moldova (82), Rusia (60) sau Suedia (46), transmite AFP, citată de Agerpres.

„Recenta reapariţie a cazurilor de COVID-19 în unele ţări după relaxarea măsurilor de distanţare este cu siguranţă o cauză de preocupare”, a declarat o purtătoare de cuvânt a OMS Europa.

„Trebuie să rămânem vigilenţi şi să ridicăm restricţiile cu atenţie. Acolo unde apar noi focare, acestea trebuie ţinute sub control cu intervenţii rapide şi punctuale, mai ales prin detectarea rapidă a cazurilor, izolare, trasare şi carantină”, a subliniat OMS.

„Dacă situaţia o cere, poate fi necesară reintroducerea de măsuri mai stricte şi punctuale, cu angajarea totală a populaţiilor”, insistă organizaţia, avertizând împotriva revenirii la o situaţie care să împingă din nou „la limită” sistemele de sănătate.

Potrivit datelor OMS Europa, numărul de cazuri rămâne actualmente în general stabil în zona europeană, în jur de 20.000 pe zi, nivel înregistrat începând din jurul datei de 20 de mai şi de două ori mai mic faţă de vârfurile de la începutul lui aprilie.

1...1.7071.7081.709...3.318Pagina 1.708 din 3.318