Am deschis Spitalul Modular COVID din Pipera, anunță Gabriela Firea

Spitalul Modular COVID din Pipera, cu o capacitate de 400 de locuri, a fost deschis, a anunţat Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, într-o postare pe Facebook.

„Am deschis Spitalul Modular COVID din Pipera, cu 400 de locuri, care poate fi extins la 700 de locuri. Să nu aveţi nevoie de spital, dar, dacă se întâmplă ceva, suntem aici! Pregătiţi să venim în ajutor! Unitatea medicală este destinată pacienţilor COVID-19 cu forme uşoare şi va funcţiona ca secţie externă a Spitalului de Boli infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş”, a scris Gabriela Firea.

Ea a precizat că Primăria Capitalei, prin ASSMB, a asigurat tot ceea era necesar, de la construirea spaţiilor, la dotarea lor, asigurarea serviciilor şi a personalului, achiziţia medicamentelor şi a materialelor sanitare.

„Spitalul are aviz de funcţionare eliberat de DSP, acordat la două luni de la solicitare în scris. Nu mai comentăm, este o bătaie de joc, ne-am obişnuit cu întârzierile acestei instituţii”, a mai spus primarul general.

https://www.facebook.com/gabifirea/posts/3434015489994567?__xts__%5B0%5D=68.ARCRHNWp2I4Iq42KTO-D1you6ucIM1baQY97O3vn4HvT8PyxexK5HV3be6KHCGEfq2RQ8h3euFJHNFC9gKLLhEjOwtwJNpexsoKDkhfmbh8zv5L5pet4jvOT22H1gjMdFGTGZ_nRYsNJlIDrRtLjbYfG9q5re4aoRvw0p__78iCnrdDcU4RCQdq5yXOe9ByIAPPotQIafZ4JmP4K1Lp_DAmp7avxg3FojWiOdgEttY8I300NFULiqMTLHrngUQx8atfgi4eZfjVFvju2srOATNFC3hOoUqudVKzhrCo6TdGBkEH_KvSp0IdsqL3uK5iXascNDhhMuheWDkSH_ATsoHhn2Q&__tn__=-R

Gabriela Firea a afirmat că începând de vineri au fost detaşate cadrele medicale care şi-au dat acordul de a lucra în spitalul modular – 61 de medici, asistenţi medicali şi infirmieri, dintre care 36 din spitalele Primăriei Capitalei şi 25 din reţeaua de medicină şcolară a ASSMB.

„Admiterea pacienţilor la Secţia Modulară Externă Pipera se va face după evaluarea lor iniţială, clinică şi radiologică, la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale ‘Dr. Victor Babeş’, care tratează în continuare cel mai mare număr de pacienţi infectaţi dintre toate spitalele COVID. Pacienţii care vor ajunge aici vor beneficia de condiţii deosebite, fiecare salon având cel mult două paturi şi fiind prevăzut cu aparat de aer condiţionat, lavoar, grup sanitar cu duş, vas de toaletă şi boiler pentru asigurarea necesarului de apă caldă”, a mai scris Firea.

Ea a anunţat că saloanele dispun de televizoare şi au asigurat accesul la internet, spitalul dispunând, totodată, de un număr de camere destinate personalului medical, dotate cu tot ceea ce trebuie pentru asigurarea nivelului necesar de confort.

„Spitalul modular a fost construit în timp record de Primăria Capitalei, prin Trustul de Clădiri Metropolitane şi Compania pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Sunt asigurate toate serviciile necesare bunei funcţionări, prin încheierea contractelor de: mentenanţă şi curăţenie, colectarea şi neutralizarea deşeurilor biologice, pază, catering, telefonie, internet, precum şi utilităţile uzuale – apă, curent electric etc. Au fost achiziţionate medicamente, materiale sanitare, dezinfectanţi, consumabile, uniforme şi echipamente de protecţie pentru personalul medical, pijamale pentru pacienţi etc. Spaţiile sunt dotate cu mobilier şi echipamentele strict necesare (combine frigorifice, paturi, scaune, mese, noptiere, pubele, vestiare etc.), ASSMB beneficiind şi de sprijinul DGASMB şi al spitalelor aflate în administrare”, a anunţat primarul general.

Valoarea aproximativă a achiziţiilor realizate de ASSMB pentru spitalul modular se ridică la 90.000 de lei, potrivit sursei citate.

Masca a devenit obligatorie în spațiile publice deschise din județul Cluj

Clujul este un alt judeţ în care purtarea măştii de protecţie a devenit obligatorie începând de sâmbătă, 8 august.

Printr-o decizie a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), masca de protecţie devine obligatorie în spaţiile publice deschise, în județul Cluj, de sâmbătă, 8 august, ora 00.00.

De asemenea, se specifică faptul că masca trebuie purtată astfel încât să acopere nasul și gura şi este obligatorie pentru toate persoanele cu vârsta de peste 5 ani.

Aceasta se va purta la întruniri culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment, organizate în spaţii publice deschise, în zone în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje și adunări cu caracter religios.

Masca se va purta toată ziua, indiferent de oră, pe toată durata stării de alertă, potrivit CJSU Cluj.

Calprotectina, o proteină care ar putea fi vinovată de formele grave de COVID-19, potrivit unui studiu

O proteină sintetizată de organismul uman într-un context inflamator ar putea juca un rol important în formele grave ale maladiei COVID-19, iar monitorizarea ei de către medici s-ar putea dovedi utilă pentru a se evita agravarea bolii, potrivit unui studiu realizat de cercetători francezi.

Conform acestui studiu, publicat în revista Cell, a fost detectată „o concentraţie foarte ridicată” – de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât cea normală – a acestei proteine, calprotectină, la pacienţii afectaţi de o formă severă de COVID-19.

„Rezultatele noastre sugerează că proteina calprotectină ar putea fi vinovată de agravarea COVID-19”, a declarat într-un comunicat autorul principal al studiului, cercetătorul în imunologie Aymeric Silvin.

Numeroase studii realizate în lumea întreagă încearcă să înţeleagă mai bine mecanismele aflate la baza „furtunii de citokine”, o reacţie inflamatorie necontrolată şi excesivă, observată în cazul formelor grave de COVID-19.

„Creşterea puternică a concentraţiei de calprotectină în sânge ar putea să se producă înainte de furtuna de citokine asociată cu evoluţia inflamatorie a pacienţilor care dezvoltă o formă severă”, a continuat Aymeric Silvin.

În teorie, ar putea fi astfel identificaţi pacienţii care riscă să dezvolte o formă severă a bolii prin testarea concentraţiei de calprotectină din sângele lor, potrivit unui comunicat publicat de organizaţiile franceze aflate la originea acestui studiu (Gustave Roussy, AP-HP, Inserm), realizat în colaborare cu echipe din străinătate (Singapore, China, Israel), relatează AFP, citată de Agerpres.

În plus, această pistă de cercetare ar putea oferi „o abordare terapeutică inedită”, deoarece blocarea receptorului calprotectinei ar putea stimula combaterea fenomenului de agravare a bolii.

„Aceste strategii urmează să fie evaluate prin studii clinice”, precizează acelaşi comunicat.

Studiul se bazează pe analizarea unor eşantioane sangvine prelevate de la 158 de pacienţi internaţi în serviciile de urgenţe medicale sub suspiciunea infectării lor cu SARS-CoV-2.

La pacienţii cei mai afectaţi, pe lângă concentraţii ridicate de calprotectină, analizele au relevat şi o funcţionare anormală a anumitor globule albe, care par să slăbească reacţia imunitară.

Realizarea de analize care să vizeze aceşti doi markeri în etapa de internare a unui pacient ar putea contribui la identificarea, în amonte, a persoanelor ce prezintă riscul de a dezvolta forme grave de COVID-19.

„Diagnosticarea precoce a unei forme grave de COVID-19 poate fi realizată dintr-un singur flacon de sânge”, a adăugat o altă cercetătoare care a participat la acest studiu, Michaela Fontenay, care conduce secţia de hematologie biologică de la Spitalul Cochin din Paris.

Ministrul Sănătății: Directorul DSP Bucureşti rămâne în funcţie până la finalizarea evaluării

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat că directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti, Oana Nicolescu, rămâne în funcţie până la finalizarea evaluării demarate în instituţie, când vor fi luate noi decizii.

Întrebat de ce directorul DSP Bucureşti se află încă în funcţie şi după preluarea coordonării acesteia de către secretarul de stat general maior medic Ionel Paul Oprea, ministrul Tătaru a explicat că evaluarea desfăşurată în instituţia din Bucureşti este încă în desfăşurare.

„Am considerat că generalul Oprea, cu pregătirea militară, poate da rigoarea necesară. (…) Încă nu am terminat evaluarea. Am vrut ca evaluarea să fie continuată de secretarul de stat Oprea pentru a vedea toate aspectele. Acolo sunt câteva probleme vizavi de decontarea serviciilor de testare la care a apelat DSP la diverse laboratoare. Când va fi gata această evaluare, vom lua şi alte decizii. Laboratoare care au efectuat servicii în programul naţional de testare primeau pentru fiecare test lucrat 200 de lei. Acest cost trebuia să fie cuantificat de DSP care făcea un decont către Ministerul se Sănătăţii şi se elibera acea filă de buget pentru a se putea face plata către laboratoare. Noi am alocat DSP Bucureşti încă din februarie suma de 51 de milioane de lei pentru a putea face aceste deconturi. (…) Când am început evaluarea la DSP Bucureşti în urmă cu două săptămâni, a fost în urma sesizării (n.r. de neplată) a unui laborator privat”, a explicat vineri ministrul Tătaru la Digi 24.

El a precizat că DSP Bucureşti, cu 250 de lucrători, „poate fi funcţional”, fiind necesară „doar o coordonare”.

Tătaru a explicat că la nivelul Ministerului Sănătăţii există o comisie, formată din şefi ai unor direcţii, care are „misiunea ca în următoarea lună să reorganizeze Direcţiile de Sănătate Publică, pe aceeaşi structură liniară, de sus până jos, cu toate direcţiile din minister şi să existe o colaborare şi un control permanent asupra activităţii din teritoriu”.

Secretarul de stat general maior medic Ionel Paul Oprea va coordona Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti, în urma unei decizii a ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, anunţată vineri.

AFP: Cea mai afectată regiune din lume de COVID-19 este America Latină-Caraibe

America Latină şi Caraibe au devenit vineri regiunea din lume cel mai grav afectată în ceea ce priveşte numărul de decese cauzate de noul coronavirus, potrivit unui bilanţ AFP stabilit din date oficiale.

Cu cel puţin 213.120 de decese, această regiune depăşeşte Europa, care are 212.660 de morţi, potrivit unui bilanţ stabilit, vineri, la 17:00 GMT, relatează AFP, citată de Agerpres.

Care este starea pacienților după vindecare de COVID-19

Infecția cu noul coronavirus, SARS-CoV-2, continuă să prezinte multe necunoscute. Cu toate acestea, cercetările făcute în cele aproape șase luni de la instalarea pandemiei au relevat unele modificări la nivelul diferitelor organe, cu precădere la nivelul plămânilor, sechele cu care pacienții vindecați de COVID-19 rămân și pentru care este nevoie de o perioadă de recuperare.

”Infecția cu virus SARS-CoV-2 are două etape distincte de evoluție. Faza acută, în care testele de laborator dovedesc prezența virusului în organism și o fază cronică specifică perioadei post infecție SARS-CoV-2, moment în care pacientul este vindecat însă organismul trece printr-o perioadă de recuperare. Este încă devreme pentru a creiona exact care sunt efectele pe termen lung ale COVID-19. Un studiu din China indică că peste 40% din cei afectați au simptome neurologice diverse, iar 5% au dezvoltat AVC chiar și la pacienți tineri”, a declarat asist. univ. dr. Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Există trei sindroame specifice perioadei cronice

Conform literaturii de specialitate și specialiștilor din domeniu, specifice perioadei cronice sunt trei sindroame post COVID.

  1. Sindromul de oboseală cronică

Acest tip de sindrom este cunoscut și ca sindromul de encefalomielită mialgică sau sindrom de oboseală cronică prin disfuncție imună. Poate dura săptămâni și poate avea caracter recidivant și remitent. Pacienții acuză oboseală severă, tulburări de concentrare, neuropatie, dureri musculare, intoleranță la exerciții, anxietate și depresie. În ceea ce privește mecanismele implicate, acestea se realizează fie prin intermediul receptorilor ACE2 fie prin mecanism imun.

  1. Sindromul Guillain –Barre

Este o asociere rară și apare ca prin leziuni secundare produse de Ac anti-COVID care se atașează de teaca de mielină a axonilor. Se manifestă variat în funcție de gradul de afectare. Cel mai frecvent pacientii acuză astenie marcată, parestezii ale membrelor superioare și inferioare, simptomele putând varia de la manifestări secundare afectării nervilor motori până la manifestări vegetative secundare afectării sistemului nervos vegetativ.

  1. Fibroza pulmonară secundară post-COVID

Vindecarea infecției cu SARS-CoV-2 nu înseamnă și remiterea toată a simptomelor. Astfel tot mai multe cazuri necesită transferul într-o secție de pneumologie după vindecarea infecției virale. La admisie pacienții au astenie marcată, dispnee la efort mic, hipoxemie severă care se corectează cu oxigen în doză mare.

”Pacienții cu forme severe sau forme critice admiși din ATI în secție au o lungă perioadă de timp un necesar crescut de oxigen pentru a asigura o saturație normală, tuse, dispnee, astenie marcată. Evaluarea imagistică relevă afectare pulmonară bilaterală, predominant bazală cu tendință la fibrozare, retracții subpleurale și bronșiectazii secundare, retractile. Probele funcționale respiratorii evidențiază o disfuncție ventilatorie restrictivă, specifică afectării interstițiale. La pacienții evaluați până în acest moment afectarea membranei alveolo-capilară pare mult mai importantă, investigația care evidențiază această problemă indicând o scădere severă a factorului de transfer gazos. Această afectare la nivelul membranei alveolo–capilare este extrem de invalidantă pentru pacient, leziunea fiind responsabilă de concentrația scăzută a oxigenului în sânge. Și atunci se ridică multe semne de întrebare, precum: Cine determină scăderea factorului de transfer? Existe cytokine care persistă mai mult timp? Există un impact al complexelor imune circulante care sunt responsabile și de afectarea neurologică și psihică? Există evoluție spre resorbție a acestor cytokine și/ sau modificările sunt ireversibile?”, a mai adăugat managerul Institutului Marius Nasta.

Ca o comparație cu bolile pulmonare obstructive, mai ales cu BPOC, boală cu evoluție cronică, este de precizat că afectarea funcțională la nivelul membranei alveolo-capilare post COVID o întâlnim și în BPOC în stadiile finale ale bolii, la peste 20 de ani de evoluție, leziunile fiind responsabile de o afectare profundă a celor mai fine structuri pulmonare unde, practic, se realizează schimbul de gaze atât de necesar supraviețuirii.

Tratament

”Abordarea terapeutică a acestor pacienți este extrem de importantă și trebuie făcută din mai multe perspective. Mai exact, evaluarea pneumologică care trebuie să stabilească gradul afectării pulmonare prin teste funcționale complexe, impactul afectării asupra schimburilor gazoase prin gazometrie, evaluare periodică imagistică prin examinare CT cu doze mici de radiații; includerea în programe de reabilitare respiratorie care să cuprindă exerciții de antrenament al membrelor inferioare, antrenamentul membrelor superioare, antrenamentul musculaturii inspiratorii și tehnici de relaxare; evaluare psihologică și evaluare neurologică care sunt obligatorii la acești pacienți”, a subliniat asist. univ. dr. Beatrice Mahler.

Imagine CT torace la pacient admis în secția de pneumologie, imediat după negativarea infecției SARS-CoV-2. Se observă leziuni cu tendință evolutivă spre fibrozare mai ales la baza dreaptă, cu tendință de retracție și dezvoltare de bronșiectazii.

Examinare CT la o lună după internarea în secția de pneumologie post COVID. Leziunile pulmonare au caracter evolutiv spre fibrozare, cu bronsiectazii retractile prin fibroze pleurale, cu aspect de figure de miere în zonele subpleurale (aspect lezional imagistic similar fibrozei pulmonare).

Asimptomaticii au aceeaşi cantitate de coronavirus ca persoanele simptomatice, potrivit unui studiu

Un studiu detaliat realizat în rândul a 303 persoane în Coreea de Sud a arătat că 29% dintre persoanele infectate cu coronavirus nu au prezentat niciodată simptome, dar au avut aceeaşi cantitate de virus ca persoanele simptomatice.

Studiul, condus de Seungjae Lee de la Universitatea Soonchunhyang şi publicat în revista americană Jama Internal Medicine, s-a concentrat pe un focar de cazuri de contaminare în cadrul unui grup religios din Daegu, în Coreea de Sud, în februarie. Autorităţile au decis să plaseze în izolare cazurile pozitive cu puţine sau fără simptome într-o clădire guvernamentală, unde medicii şi asistentele le-au monitorizat atent evoluţia simptomelor şi le-au testat încărcătura virală în mod regulat.

Grupul era format din tineri, cu o vârstă medie de 25 de ani.

Din 303 persoane, 89 nu au prezentat niciodată simptome, o proporţie de 29%.

În condiţiile în care persoanele în cauză au fost ţinute în izolare până când au fost testate negativ, personalul medical a putut distinge între cazurile pre-simptomatice şi cazurile asimptomatice. De fapt, 21 de persoane s-au prezentat iniţial ca fiind pozitive pentru coronavirus şi fără simptome, dar au avut în cele din urmă simptome. Numeroase studii în care pacienţii sunt testaţi o singura dată pot confunda cazurile pre şi asimptomatice, relatează AFP, citată de Agerpres.

Concluzia studiului este că concentraţiile de virus la pacienţii asimptomatici au fost „similare cu cele de la pacienţii simptomatici”, au afirmat autorii.

Însă găsirea de particule virale reziduale în nas, gât sau plămâni nu înseamnă neapărat că aceste persoane au fost contagioase. Aceasta este una dintre marile întrebări ale pandemiei: în ce proporţie cazurile asimptomatice sunt vectori ai virusului? Pe de o parte, nu tuşesc, însă pe de altă parte, nu stau în izolare şi, prin urmare, intră în contact cu alte persoane.

„Este important să subliniem că detectarea ARN-ului viral nu este sinonim cu prezenţa unui virus infecţios şi transmisibil”, au avertizat autorii studiului, care au subliniat că studii epidemiologice şi experimentale mai ample sunt necesare pentru a înţelege acest lucru.

Lista țărilor pentru care Consiliul UE recomandă ridicarea restricțiilor de călătorie

În urma unei revizuiri efectuate în temeiul recomandării privind eliminarea treptată a restricțiilor temporare asupra călătoriilor neesențiale către UE, Consiliul a actualizat lista țărilor în privința cărora restricțiile de călătorie ar trebui să fie eliminate. Astfel cum se prevede în recomandarea Consiliului, această listă va continua să fie revizuită periodic și, după caz, actualizată, informează un comunicat de presă al Consiliului UE.

Pe baza criteriilor și a condițiilor stabilite în recomandare, începând cu 8 august statele membre ar trebui să elimine treptat restricțiile de călătorie la frontierele externe pentru rezidenții următoarelor țări terțe:

  • Australia
  • Canada
  • Georgia
  • Japonia
  • Noua Zeelandă
  • Rwanda
  • Coreea de Sud
  • Thailanda
  • Tunisia
  • Uruguay
  • China, sub rezerva confirmării reciprocității

Rezidenții din Andorra, Monaco, San Marino și Vatican trebuie considerați rezidenți ai UE în sensul acestei recomandări.

Criteriile de stabilire a țărilor terțe pentru care ar trebui eliminată restricția actuală privind călătoriile se referă în special la situația epidemiologică și la măsurile de limitare a răspândirii virusului, inclusiv la distanțarea fizică, precum și la considerații economice și sociale. Acestea se aplică cumulativ.

În ceea ce privește situația epidemiologică, țările terțe care figurează pe listă ar trebui să îndeplinească următoarele criterii, în special:

  • număr de cazuri noi de COVID-19 din ultimele 14 zile la 100.000 de locuitori apropiat sau mai mic decât media UE (înregistrată la 15 iunie 2020)
  • tendință stabilă sau în scădere a cazurilor noi în aceeași perioadă în comparație cu cele 14 zile anterioare
  • răspunsul general la pandemia de COVID-19, ținând seama de informațiile disponibile, inclusiv cu privire la aspecte precum testarea, supravegherea, urmărirea contacților, limitarea răspândirii virusului, tratarea și raportarea, precum și fiabilitatea informațiilor și, dacă este necesar, scorul mediu global raportat la Regulamentul sanitar internațional (RSI). Ar trebui să se țină cont și de informațiile furnizate de delegațiile UE cu privire la aceste aspecte.

Reciprocitatea ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare cu regularitate și de la caz la caz.

În cazul țărilor pentru care continuă să se aplice restricții de călătorie, următoarele categorii de persoane ar trebui să fie exceptate de la restricții:

  • cetățenii UE și membrii familiilor acestora
  • rezidenții UE pe termen lung și membrii familiilor acestora
  • călătorii care au o funcție esențială sau îndeplinesc o necesitate esențială, astfel cum sunt menționate în recomandare.

La această recomandare participă și țările asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția).

Numărul cazurilor de COVID-19 este în creștere în Franța și Europa, potrivit ministrului francez al Sănătății

Ministrul francez al sănătăţii Jerome Salomon a lansat vineri un nou apel la vigilenţă, atenţionând că se remarcă o creştere semnificativă a numărului de infecţii cu SARS-CoV-2 atât în Franţa, cât şi în Europa.

‘Virusul continuă să circule foarte activ în întreaga lume. Există o tendinţă ascendentă în Franţa şi în Europa’, a spus Salomon în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în departamentul Mayenne (în vestul Franţei), unde situaţia tinde să se amelioreze datorită testării masive şi respectării distanţării sociale stricte, a spus el.

Franţa a înregistrat joi peste 1.600 de noi cazuri de contaminări cu noul coronavirus în 24 de ore, pentru a doua zi consecutiv, ceea ce o plasează la un nivel pe care nu l-a mai cunoscut de la sfârşitul lunii mai, în timp ce numărul pacienţilor bolnavi de COVID-19 în unităţile de terapie intensivă a crescut de asemenea, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Masca de protecție, obligatorie de marți în spațiile publice deschise din Harghita

Purtarea măştii de protecţie devine obligatorie, începând de marţi, în toate zonele aglomerate din judeţul Harghita, măsura fiind adoptată vineri de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) în vederea limitării extinderii noului coronavirus.

Potrivit hotărârii CJSU, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie pentru toate persoanele prezente în pieţele agroalimentare permanente sau temporare, închise sau deschise, în târgurile de animale sau de produse tradiţionale, bâlciuri, zone adiacente instituţiilor publice şi agenţilor economici unde se pot crea aglomerări de persoane, zone pietonale intens frecventate, începând cu data de 11 august, ora 06.00.

De asemenea, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie la toate evenimentele, de orice natură, unde sunt create condiţii de aglomerare de persoane, desfăşurate atât în interior, cât şi în exterior, începând cu aceeaşi dată.

„Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă vor stabili prin hotărâri proprii, adoptate până pe 10 august, zonele de pe raza fiecărei unităţi administrativ teritoriale pentru care va fi instituită obligativitatea purtării măşti de protecţie. Se va avea în vedere delimitarea clară a perimetrelor pentru care se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie. Zonele pietonale şi celelalte zone frecventate de către populaţie, unde va fi instituită obligativitatea purtării măşti de protecţie, vor fi semnalizate corespunzător şi aduse la cunoştinţa populaţiei prin orice mijloace de informare, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale”, se arată în hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Harghita.

Sunt exceptaţi de la obligativitatea purtării măştii de protecţie copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.