Ministrul propus la conducerea Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat luni, potrivit Agerpres, că veniturile pacienților nu vor fi diminuate ca urmare a eliminării scutirii de CASS aplicate concediilor medicale, conform Agerpres.

„Venitul (pacienţilor – n.r.) nu va scădea, pentru că atunci când un pacient era în concediu, venitul era mai mare. Odată cu taxarea concediilor medicale, venitul de zi cu zi, de lună de lună nu va scădea. Nu vor primi mai puţin decât primesc într-o lună normală de lucru. Venitul lunar nu va scădea. În momentul de faţă, atunci când un pacient este în concediu de boală, venitul este mai mare tocmai că venitul nu se impozitează cu CASS”, a explicat Rogobete după ce a fost audiat în comisiile de specialitate din Parlament.

El a precizat că această măsură urmărește să descurajeze acordarea concediilor medicale fictive, atât din partea pacienților, cât și din partea medicilor.

„Avem milioane de concedii fictive. Aceasta este una din măsurile care va descuraja pacienţii şi pe medici să mai elibereze acest tip de concedii medicale fictive. Vor fi verificate fişele medicale ale medicilor şi modul în care acestea au fost acordate din punct de vedere medical. Nu va merge acasă nimeni la nimeni să verifice unde este pacientul. Există elemente medicale de control să poată demonstra dacă a minţit sau nu. Această măsură nu poate reduce cu sută la sută concediile fictive, dar este o măsură de a descuraja acest lucru”, a arătat ministrul propus la Sănătate.

sursa foto: Alexandru Rogobete/FAcebook

Comisiile reunite de sănătate ale Camerei Deputaților și Senatului l-au avizat favorabil, luni, pe Alexandru Rogobete, propus pentru funcția de ministru al Sănătății.

În cadrul audierilor, Rogobete a spus că cel mai important obiectiv îl reprezintă creșterea încrederii cetățenilor în sistemul de sănătate, conform Agepres.

Potrivit acestuia, un alt obiectiv important, prevăzut în programul de guvernare, este dat de atragerea de noi surse de finanțare în domeniul sănătății prin lărgirea semnificativă a bazei de contribuție a CASS, dezvoltarea asigurărilor private și complementare de sănătate, restructurarea anumitor programe și optimizarea lor pentru o eficientizare cât mai bună.

Totodată, susține ministrul propus, dezvoltarea asistenței prespitalicești dată de asistența medicală primară, medicina de familie și asistența comunitară reprezintă priorități ale Guvernului în sensul de a crește cât se poate de mult accesul tuturor cetățenilor la servicii medicale primare indiferent de locul în care aceștia se află.

„Există o serie de alte sub-măsuri, cum ar fi revizuirea pachetelor de servicii minimale de bază, și încurajarea și dezvoltarea pe cât se poate de mult a serviciilor de prevenție”, a arătat Alexandru Rogobete.

Acesta a subliniat că un alt obiectiv important în ceea ce privește ambulatoriul de specialitate este dat de creșterea programului de lucru în două ture în spitalele publice și stabilirea unui parteneriat mai corect sau mai transparent între mediul public și cel privat.

De asemenea, a susținut ministrul propus, continuarea investițiilor în domeniul sănătății atât cu bani din PNRR cât și din fonduri de la Banca Mondială sau alte resurse existente la momentul de față reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătății.

Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030, plata în funcție de performanță pentru medici, precum și reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii sunt câteva dintre măsurile propuse în programul de guvernare pentru o „performanță mai bună în Sănătate”.

Astfel, pentru o performanță mai bună în Sănătate, sunt propuse următoarele măsuri:

1. Creșterea performanței spitalelor
   1. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
   2. Plata funcție de performanță pentru medici;
   3. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
   4. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;
   5. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
2. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
   1. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
   2. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
   3. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
3. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
4. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
   1. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;
   2. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.
   3. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
   4. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
   5. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

Vă prezentăm măsurile propuse in programul de guvernare:

Obiective generale

Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistentei medicale primare și comunitare. Rețea națională de centre medicale comunitare. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești și a medicinii de urgență.  Acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului. Prevenția și programele de sănătate. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare. Dezvoltarea infrastructurii de prevenție și asistență medicală în domeniul drogurilor.

Reforme /reorganizări /comasări

1. Creșterea performanței spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcție de performanță pentru medici; Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcție de numărul de servicii medicale acordate; Creșterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare și introducerea de criterii de performanță pentru șefii de secție; Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare la nivel județean/regional/național;
2. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanență din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă; Rezidenții în sistem privat plătiți parțial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare; Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;
4. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
5. Eficientizarea instituțiilor subordonate Ministerului Sănătății – direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică;
6. Reorganizarea și eficientizarea Institutuli Național de Transfuzie Sanguină și a centrelor județene;

Măsuri de dezvoltare

1. Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul rural si orașe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie si de farmacie comunitară.
2. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Definirea si finanțarea unui pachet de instalare si de retenție pentru medici, farmaciști si asistenți medicali în mediul rural; Posibilitatea angajării in sistemul public a medicilor de medicina de familie în centrele comunitare integrate, unitățile spitalicești, ambulatoriile de specialitate, compartimentele de primiri urgențe/unități de primiri urgențe; Revizuirea pachetelor de servicii minimale și de bază, implementarea de măsuri pentru stimularea serviciilor de prevenție și pentru evitarea spitalizărilor nenecesare; Acordarea unei bonificații, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale; Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorității locale.
3. Dezvoltarea asistentei ambulatorii de specialitate. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Modernizarea/extinderea, susținerea și dotarea ambulatoriilor de specialitate. Cresterea finantarii serviciilor medicale ambulatorii de specialitate și a cabinetelor cu practică independentă; Extinderea programului de lucru al ambulatoriilor de specialitate.
4. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești. Continuarea si finalizarea investițiilor in spitale si clădiri noi din PNRR si spitalele regionale Iași, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilității extinderii rețelei de spitale regionale. Investiții în alte spitale si clădiri noi, din împrumuturi externe sau alte surse, inclusiv în parteneriat public-privat. Programare, evidență, și gestionare digitalizată al parcursului pacienților; Optimizarea (reducerea) numărului de paturi contractabile la nivel  național. Normativ nou de personal în spitale. Introducerea de indicatori de performanta la nivel de secție/compartiment și individual. Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC, poli-traumă, arși etc), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie și terapie intensivă și dezvoltarea unui program de chirurgie robotică.
5. Dezvoltarea medicinii de urgență. Înnoirea parcului auto de transport si asistenta medicala de urgenta. Cresterea capacitatii operative a structurilor sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat
6. Politica in domeniul medicamentului: modificarea modului de evaluare si prioritizare a introducerii la compensare a medicamentelor (HTA); o noua politică de preț a medicamentelor; Încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone prin implementarea unor stimulente de natura economica, mai ales pentru producerea de materii prime si medicamentele critice
7. Prevenția și programele de sănătate. Accelerarea derulării programelor naționale de screening. Dezvoltarea rețelei județene de centre de prevenire, consiliere (ambulatorii) si combatere a adicțiilor (spitalizare), cu prioritate pentru copii și adolescenți. Cresterea accesului la contraceptia de urgenta;
8. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Încurajarea serviciilor de diagnostic și tratament al persoanelor vârstnice, inclusiv a serviciilor de telemedicină; Implementarea Planului național de îngrijiri paliative, creșterea finanțării pentru minim 4000 de paturi de paliație, dezvoltarea de centre publice de paliație pentru copii.
9. Resursele umane din sănătate. Finalizarea Registrului Profesioniștilor din Sănătate; Simplificarea accesului în rezidențiat pentru specialitățile deficitare; Încurajarea revenirii profesioniștilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoașterii profesionale, inclusiv a calificărilor profesionale suplimentare;
10. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare.
11. Dezvoltarea industriei farmaceutice, ca sector strategic al economiei României, prin lansarea unui program de stimulare a investițiilor în acest domeniu care să contribuie la creşterea competitivității economice a țării şi modernizarea sistemului de sănătate.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare 

Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Strategii Naționale de Digitalizare și e-Sănătate. Aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate (SNDS – finalizata) și a planurilor de acțiune regionale, realizarea Registrelor Naționale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; Realizarea unei noi Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) pentru facilitarea accesului pacienților, debirocratizare si eliminarea fraudelor; Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea uni protecții maximale ale datelor cu caracter personal; Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar; Realizarea unui sistem național de securitate cibernetică și protecției datelor din sanatate.

Mai este doar o săptămână până la deschiderea Congresului Național al Societății Române de Endocrinologie. Manifestarea științifică se va desfășura în perioada 29 iunie-2 iulie, la Timișoara.

Ajuns la cea de-a 33-a ediție, Congresul Național al Societății Române de Endocrinologie reprezintă manifestarea științifică de tradție a endocrinologiei românești.

Astfel, de-a lungul anilor, Congresul s-a consolidat ca un punct de referință pentru medicii endocrinologi, oferind o platformă unică pentru schimbul de cunoștințe, experiențe și cele mai recente descoperiri științifice, contribunind, de asemenea, la dezvoltarea și consoliderea unei comunități puternice a endocrinologiei românești.

Congresul Național al Societății Române de Endocrinologie reunește speakeri, lideri de opinie de la nivel național și international, reprezentând o platformă importantă pentru dialog interdisciplinar și schimb de experiență. Manifestarea reprezintă, astfel, cadrul optim pentru consolidarea spiritului de echipă, dar și pentru unirea eforturilor în vederea îmbunătățirii calității vieții pacienților cu afecțiuni endocrine.

Programul științific al Congresului este unul complex, acoperind o gamă largă de teme, de la cele mai recente descoperiri în cercetare, până la aspecte practice ale diagnosticului și tratamentului afecțiunilor endocrine.

Sesiunile plenare, workshop-urile interactive și prezentările de cazuri vor oferi oportunități pentru actualizarea cunoștințelor, dezvoltarea de noi competențe, precum și dezvoltarea punților de legătură între specialiști din întreaga țară și de șa nivel internațional.

Totodată, în deschiderea celei de-a 33-a ediții a Congresului Național al Societății Române de Endocrinologieva fi organizat un curs pre-congres inovator, dedicat ecografiei multiparametrice, o tehnică imagistică ce redefinește standardele în diagnosticarea afecțiunilor endocrine.

Cursul „Diagnosticul prin ecografie multiparametrică pentru endocrinologi” se va desfășura duminică, 29 iunie, începând cu ora 9:30, la Timișoara, în Sala Experience a Centrului de Conferințe Timișoara.

Ecografia multiparametrică reprezintă o tehnică imagistică avansată și presupune combinarea tehnicilor convenționale cu tehnici inovatoare (Doppler, elastografie și ecografie cu contrast) pentru diagnosticarea și diferențierea leziunilor tumorale în sfera endocrină, precum patologia mamară, tiroidiană, paratiroidiană, testiculară și adrenală.

Cursul pre-congres va reuni experți de la nivel internațional și național, specialiști în domeniul ecografiei multiparametrice, care vor împărtăși cunoștințe și experiențe practice.

Lucrările celui de-al 33-lea Congres Național al Societății Române de Endocrinologie se vor desfășura în două săli, în paralel.

Coordonatori locali ai Congresului din acest an sunt prof. univ. dr. Dana Stoian și prof. univ. dr. Mihaela Vlad.

Managementul evenimentului este asigurat de Sănătatea Press Group.

Spitalul Universitar de Urgență București lansează cursurile de formare dedicate oncologiei musculo-scheletale, o premieră în medicina românească.

„Spitalul Universitar de Urgență București anunță demararea cursurilor de formare în cadrul proiectului „Inovare și Excelență în dezvoltarea resurselor umane din domeniul Oncologiei Musculo-Scheletale: INEX-OMS”, cod SMIS 328215. Cursul intitulat „Abordare multidisciplinară și management integrat în Oncologia Musculo-Scheletală: de la biopsie la tratament personalizat” reprezintă o inițiativă în peisajul medical românesc, având ca obiectiv formarea specialiștilor în abordarea complexă a sarcoamelor musculo-scheletale”, a transmis unitatea medicală.

Astfel, vineri și sâmbătă, în Amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență București are loc prima sesiune de formare, susținută de specialiști din cadrul SUUB, medici, cadre didactice, experți în domeniu.

„Cursul se bucură de interesul și participarea personalului medical din spitale ale Capitalei, implicat în diagnosticul, tratamentul și urmărirea pacienților afectați de patologia oncologică musculo-scheletală: Ortopedie și Traumatologie; Oncologie medicală; Radiologie-imagistică medicală; Reumatologie; Anatomie patologică”, arată sursa citată.

În total, în cadrul proiectului vor fi pregătiți 800 de specialiști.

Următoarele sesiuni de formare profesională se vor organiza în principalele centre universitare din țară: București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Iași, Constanța, Oradea, Sibiu, Brașov.

„Programul de formare urmărește consolidarea cunoștințelor esențiale privind patologia oncologică musculo-scheletală, precum și promovarea managementului complex al cazurilor, printr-o abordare multidisciplinară care include: realizarea corectă a biopsiei, aplicarea strategiilor chirurgicale moderne, interpretarea histopatologică avansată și integrarea eficientă a chimioterapiei și radioterapiei. Scopul final este îmbunătățirea rezultatelor terapeutice și creșterea calității vieții pacienților, potrivit SUUB.

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a oferit informații oficiale privind starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în această unitate. Conform comunicatului, pacientul este „conștient, stabil cardiac, cu asistare minimă respiratorie și necesar de oxigen”.

În continuare, pacientul rămâne internat în secția de terapie intensivă, unde „beneficiază de supravegherea și tratamentul recomandat de echipa medicală multidisciplinară”.

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, a fost președinte al României între 1990–1996 și 2000–2004.

Consiliul Județean Covasna a aprobat joi participarea Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyan Kristof” din Sfântu Gheorghe la un apel de proiecte pentru finanțare europeană. Obiectivul este dotarea structurilor medicale care tratează pacienți criticați de accident vascular cerebral (AVC), relatează Agerpres.

Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 7 milioane de lei și vizează modernizarea și echiparea secțiilor de Neurologie, Anestezie și Terapie Intensivă, precum și a Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală și a Unității de Primiri Urgențe. Finanțarea va fi asigurată din mai multe surse:

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

• Buget guvernamental

• Fonduri locale

„Termenul de depunere a documentației este marți, 24 iunie. (…) Este un proiect de șapte milioane de lei, din care aproape 51% este susținut de Uniunea Europeană, 2% de Consiliul Județean Covasna și 47% de Guvernul României”, a declarat președintele CJ Covasna, Tamas Sandor.

Proiectul are ca scop îmbunătățirea accesului la servicii medicale de calitate, prin achiziționarea de:

• angiograf biplan

• RMN cu softuri dedicate AVC

• CT cu module specifice AVC

• echipamente de monitorizare și tratament pentru pacienți critici cu AVC acut

• soluții IT hardware și software pentru gestionarea eficientă a acestor cazuri

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vâlcea are întârzieri de aproape un an în decontarea concediilor medicale pentru angajatori, a declarat joi, într-o conferință de presă, directorul instituției, Alin Voiculeț, potrivit Agerpres. Datoria actuală către firme se ridică la aproximativ 47 de milioane de lei.

„Am plătit luna aceasta cererile depuse de angajatori din luna iunie 2024. Suntem la un an diferenţă în condiţiile în care ar trebui să plătim la 60 de zile. Deci, avem restanţe la restanţa aceasta şi sperăm să primim bani mai mulţi pentru a ne onora obligaţiile faţă de angajatori”, a precizat managerul CJAS Vâlcea.

În același context, Alin Voiculeț a anunțat că numărul concediilor medicale acordate în județ este în ușoară scădere față de anul precedent. „Căutăm să ţinem cât de cât în echilibru acest aspect şi avem foarte multe controale în semestrul I la angajatori şi la furnizorii de servicii medicale, la cei care au prescris aceste concedii medicale. În luna aprilie 2025, de exemplu, avem 3.850 de concedii medicale eliberate de medicii în contract cu Casa, iar în aprilie 2024 avem 4.087. Deci, sunt mai puţine anul acesta şi numărul acestora este constant, pentru că nu avem o creştere foarte mare în lunile pe care le-am comparat”, a adăugat directorul.

Cu privire la bugetul pe anul în curs, Voiculeț a explicat că actualele fonduri asigură doar decontarea serviciilor medicale până în luna octombrie. Pentru a menține contractele cu furnizorii până la sfârșitul anului și a garanta accesul pacienților la același volum și calitate de servicii ca în 2024, CJAS Vâlcea are nevoie suplimentar de 34 milioane euro, alocate în cadrul rectificării bugetare.

„În acest moment, semestrul I, suntem la jumătatea bugetului de anul trecut (de 137 de milioane de euro – n.r.), respectiv 69 de milioane de euro. Deci, practic, calitatea serviciilor şi numărul serviciilor şi decontate şi prestate de furnizori acoperă jumătate din acest an. În prezent, în fila de buget avem, pentru cele şase luni câte au mai rămas din acest an, doar 35 de milioane de euro. Deci, ne-ar mai trebui 34 de milioane de euro pentru a ne respecta contractele cu furnizorii de servicii medicale, pentru ca pacienţii să aibă măcar acelaşi număr de servicii ca anul trecut şi la aceeaşi calitate”, a mai spus managerul CJAS Vâlcea.

Pe de altă parte, directorul a precizat că investigarea paraclinică (laborator și imagistică) beneficiază în 2025 de o creștere de 25% a finanțării față de anul anterior. Până acum, s-au decontat 470.000 de astfel de analize, cu 100.000 mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Totuși, spitalele din județ au înregistrat servicii neefectuate în valoare de circa 5 milioane lei în trimestrul al doilea, fonduri contractate de 36 milioane lei nefiind utilizate.