Premierul respinge ideea ca în judeţele cu scenariul verde elevii să nu fie obligaţi să poarte mască

Premierul Ludovic Orban a declarat că nu este de acord cu propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita ca în judeţele cu scenariul verde elevii de la ciclul primar şi copiii de la grădiniţă să nu fie obligaţi să poarte masca de protecţie sanitară.

„E o propunere cu care noi nu suntem de acord. Obiectivul nostru fundamental este acela de a respecta dreptul la educaţie al copiilor şi acela de a proteja sănătatea copiilor şi a cadrelor didactice în cadrul şcolii, în cadrul procesului educaţional. Cea mai sigură măsură de împiedicare a răspândirii virusului este portul măştii, alături de celelalte măsuri pe care le-am instituit, dezinfecţia, păstrarea atât cât e posibil a distanţei fizice, igiena personală care să fie asigurată pentru copii”, a explicat Orban, duminică, într-o conferinţă de presă la Iaşi, relatează Agerpres.

Potrivit prim-ministrului, o astfel de propunere nu are niciun fundament.

„Am văzut, copiii sunt ascultători, copiii respectă această regulă la şcoală şi nu văd de ce trebuie să existe unii care să instige la nerespectarea acestei reguli. O să îşi asume ei răspunderea pentru îmbolnăvirea copiilor, pentru faptul că odată îmbolnăviţi copiii pot să ducă boala acasă? Îşi asumă ei răspunderea pentru un asemenea risc major? În ceea ce ne priveşte pe noi, nu putem fi de acord cu o astfel de propunere”, a afirmat Ludovic Orban.

Bilanț îngrijorător pentru o zi de duminică: 1.231 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore

Până astăzi, 20 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 112.781 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 89.771 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.231 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 359 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.435 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 19.09.2020 (10:00) – 20.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 33 de decese (20 bărbați și 13 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Suceava, Timiș, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 ani, 5 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 14 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 12 decese la categoria de peste 80 de ani.

32 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.120. Dintre acestea, 470 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.223.462 de teste. Dintre acestea 13.391 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.937 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.454 la cerere.

Pe teritoriul României, 12.160 de  persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.752  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 39.130 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 7 persoane.

Nelu Tătaru urmărește operaționalizarea mai rapida a Spitalului Regional de Urgență Iași

Dr. Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a declarat că Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi este cel mai avansat dintre cele trei unităţi regionale care urmează să fie construite în România, menţionând că îşi doreşte ca acest spital să fie construit într-un termen cât mai scurt.

„Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi este cel mai avansat în acest moment. Ne aflăm la faza de proiect şi verificator de proiecte. Sperăm ca paşii să se facă într-un ritm alert. Personal, voi urmări să avem un parcurs cât mai rapid, iar acest drum să fie scurt şi să urmărim operaţionalizarea acestui SRU cât mai devreme, să nu aşteptăm acel termen care este dat în contractul cu BEI sau în contractul pe care îl avem pentru toate cele trei spitale regionale. Ne aflăm pe amplasamentul viitorului SRU”, a declarat, duminică, Nelu Tătaru în timpul unei vizite făcute împreună cu premierul Victor Orban la amplasamentul viitorului Spitalului Regional de Urgenţe din Iaşi.

Conform ministrului, spitalul va avea două etaje în subteran, şapte etaje supraterane, un corp orizontal în care vor fi structuri de investigaţii, diagnostic, tratament, şi trei corpuri perpendiculare care vor asigura structura unităţilor sanitare, cea cu paturi.

SRU Iaşi va avea 850 de paturi, plus alte 60 pentru UPU şi 40 de paturi pentru internarea de zi, 70 de cabinete de consultaţii de ambulatoriu şi 19 săli de operaţii. Unitatea medicală regională va deservi populaţia din regiunea Moldovei.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 500.350.000 de euro.

Un atac cibernetic asupra unui spital din Germania ar fi dus la decesul unei paciente

O femeie, programată pentru tratament urgent la clinica universității din Düsseldorf, a decedat după ce un atac de tip ransomware asupra unității medicale i-a întârziat tratamentul.

Acesta ar putea fi primul deces cauzat de un atac cibernetic, potrivit autorităților germane care au lansat o anchetă.

Femeia a trebuit să fie redirecționată către un spital din Wuppertal, la aproximativ 60 de kilometri distanță, însă la scurt timp, în lipsa tratamentului imediat, femeia a murit, scrie dw.com.

Atacul cibernetic a forțat serviciile de urgență să redirecționeze ambulanțele îndreptate spre spitalul din Düsseldorf către alte facilități medicale.

Autoritățile au sugerat că femeia a murit ca urmare a întârzierii tratamentului și ar putea fi primul deces cauzat de un atac cibernetic, însă atacul asupra spitalului a fost probabil neintenționat.

Aproximativ 30 de servere au fost vizate în atac, care a exploatat „un software comercial suplimentar utilizat pe scară largă”.

O nouă zi cu peste 13.000 de cazuri noi în 24 de ore în Franța

Franţa a înregistrat circa 13.500 de noi cazuri de COVID-19 în 24 de ore, un număr echivalent cu cel înregistrat în ajun, dar rata de pozitivare a crescut, pentru prima dată în ultimele zece zile, potrivit datelor publicate sâmbătă de Direcţia de sănătate publică. Numărul noilor cazuri pozitive este de 13.498.

Rata de pozitivare (proporţia persoanelor pozitive în raport cu numărul total de persoane testate) s-a mărit, pentru prima dată după circa 10 zile, la 5,6% (faţă de 5,4% în ajun).

Pe de altă parte, 3.853 de bolnavi de COVID-19 au fost spitalizaţi în ultimele şapte zile – cu 227 mai mulţi decât numărul anunţat în ajun -, dintre care 593 la reanimare, a anunţat serviciul public de sănătate, relatează AFP, citată de Agerpres.

În ultimele 24 de ore, pe întreg teritoriul Franţei, 470 de persoane au fost internate în spital şi 73 la reanimare sau terapie intensivă.

De la începutul pandemiei, cel puţin 31.274 de decese legate de COVID-19 au fost înregistrate în Franţa, cu 26 mai mult decât în ajun, dintre care 20.714 în mediul spitalicesc.

Marea Britanie impune amenzi de până la 10.000 de lire pentru nerespectarea carantinei

Britanicii care nu vor respecta măsurile de autoizolare în cazul contaminării cu noul coronavirus vor fi pedepsiţi cu o amendă de până la 10.000 de lire sterline (11.000 de euro), a anunţat sâmbătă guvernul în cursul unei prezentări a noilor reguli vizând reducerea numărului de cazuri pozitive.

Premierul Boris Johnson, care a declarat în această săptămână că Regatul Unit se confruntă cu al doilea val de COVID-19, a prezentat noile măsuri de restricţie aplicate locuitorilor din regiunile din nordul, nord-vestul şi centrul Angliei, cele mai afectate.

Printre aceste măsuri, guvernul britanic introduce obligaţia legală de autoizolare, cu începere de la 28 septembrie, pentru persoanele testate pozitiv sau cărora National Health Service (NHS) le cere acest lucru.

„Cel mai bun mod de a combate coronavirusul este ca fiecare să respecte regulile şi ca persoanele riscând să transmită boala să se autoizoleze”, a declarat prim-ministrul într-un comunicat.

„Nimeni nu trebuie să subestimeze importanţa acestor măsuri, aceste noi reguli înseamnă că aveţi obligaţia legală să le aplicaţi, imediat ce sunteţi contaminaţi sau dacă NHS vă cere acest lucru”, a adăugat el.

Regatul Unit le cere persoanelor testate pozitiv să se izoleze 10 zile, iar oricine trăieşte cu o persoană testată pozitiv sau prezentând simptomele trebuie să stea în carantină 14 zile, relatează AFP, citată de Agerpres.

În cazul nerespectării regulilor, amenzile vor merge de la 1.000 de lire (1.090 de euro) la 10.000 de lire în cazul încălcării repetate.

Pentru a stimula respectarea acestor reguli, persoanele cu venituri limitate vor putea primi un ajutor forfetar de 500 de lire (545 euro) dacă nu au posibilitatea să lucreze de acasă în timpul carantinei lor.

Regatul Unit este cea mai lovită ţară europeană de pandemia în curs, cu aproape 42.000 de decese înregistrate şi face faţă unei creşteri rapide a numărului de noi cazuri de la sfârşitul vacanţei.

„Vedem o revenire în Franţa, în Spania, în întreaga Europă. Este absolut inevitabil, mă tem, să vedem acest lucru şi ţara noastră”, a insistat Boris Johnson.

Dacă noi restricţii au fost introduse în această săptămână, premierul britanic şi-a exprimat reticenţa să impună o nouă izolare totală a ţării, în timp ce mai mulţi deputaţi conservatori se arată critici faţă de măsurile deja luate.

Sâmbătă, mai mulţi manifestanţi anti-vaccin şi anti-izolare au înfruntat poliţia în Trafalgar Square, în centrul Londrei. Ulterior, 32 de persoane au fost reţinute, mai scrie AFP.

Mutaţiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecinţe notabile, potrivit unei analize AFP

Este normal ca un virus să sufere mutaţii, iar acest fenomen nu este, în principiu, nici de bine, nici de rău. Până în acest moment, mutaţiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecinţe notabile, potrivit unei analize AFP.

De ce un virus suferă mutaţii?

Atunci când pătrunde într-o celulă, un virus se multiplică: se copiază pe sine pentru a se propaga. La fiecare replicare, în copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui ”bug” informatic. Dar această eroare poate avea – sau nu – o incidenţă mai mult sau mai puţin importantă asupra comportamentului virusului.

Mutaţia poate fi ”favorabilă” virusului – îl ajută să supravieţuiască mai bine – sau ”defavorabilă” (îi slăbeşte puterea). Este un proces pe care îl denumim selecţie naturală.

Virusurile ARN (material generic înrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, suferă mai des mutaţii decât virusurile ADN întrucât erorile de codificare sunt mai frecvente.

Totodată, coronavirusurile suferă mutaţii mai lent decât alte virusuri ARN: până în prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutaţii de două ori mai lent decât virusul gripal şi de patru ori mai lent decât HIV, potrivit cercetătoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel (Elveţia), citată recent de revista Nature.

Oamenii de ştiinţă consideră chiar că noul coronavirus este relativ stabil din punct de vedere genetic. Dar ceea ce contează este să ştim că aceste mutaţii au efecte notabile. Şi dacă acestea îl fac oare să fie mai ”periculos”?

Aceste mutaţii îl fac să fie mai contagios? Mai patogen, adică mai susceptibil să declanşeze boala? Mai virulent, capabil adică să declanşeze o formă mai gravă a bolii? Mai puţin vulnerabil în faţa unui vaccin? Mai rezistent la mecanismele noastre de apărare imunitară?

Ce ştim despre efectele mutaţiilor SARS-CoV-2?

Mutaţiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate în lumea întreagă de cercetători, care secvenţionează genomul virusurilor pe care le identifică şi le distribuie într-o bază de date internaţională, GISAID, plină de informaţii preţioase în urma a zeci de mii de secvenţieri, relatează AFP, citată de Agerpres.

Până în acest moment, nimic nu indică în mod clar că noul coronavirus ar fi suferit mutaţii într-un fel care să modifice semnificativ efectele sale asupra oamenilor.

Un lucru e sigur: noul coronavirus nu face excepţie de la regulă şi suferă ”mutaţii continue”, a explicat în această săptămână în faţa senatorilor francezi Marie-Paule Kieny, virolog, directoare de cercetare la INSERM.

”Problema” este de a şti dacă aceste ”mutaţii modifică sau nu virulenţa”, a adăugat colega sa Dominique Costagliola, epidemiolog, audiată de asemenea în Senat. Până în acest moment, ”nu avem nicio informaţie” în acest sens.

”Până în prezent, acest lucru nu înseamnă că nu va fi niciodată cazul, nu pare că aceste mutaţii ar avea o influenţă asupra patogenicităţii acestui virus”, a adăugat Kieny.

Într-un studiu apărut în iulie în revista Cell (după o versiune preliminară publicată în primăvară), oamenii de ştiinţă au afirmat că o mutaţie permite celei mai răspândite suşe a virusului să infecteze mai uşor celulele graţie unei modificări a proteinei S, ”punctul” prin care pătrunde în celulă. Potrivit ipotezei acestora, această mutaţie ar putea face ca virusul să devină mai contagios, ceea ce ar explica propagarea sa exponenţială.

Numeroşi oameni de ştiinţă au evidenţiat limitările acestei ipoteze, precizând că cea mai mare infecţiozitate a fost observată doar în laborator şi că acest studiu nu oferă dovada că o capacitate mai mare de a infecta celulele îl face mai contagios.

Concluzia cea mai strictă este aşadar că, dacă această celulă suşă este fără îndoială mai ”infecţioasă”, nu este obligatoriu mai ”transmisibilă” de la om la om.

Autorii au observat de asemenea, în cazul bolnavilor spitalizaţi, că această suşă nu a determinat forme mai grave ale bolii.

În ceea ce priveşte ipoteza formulată în august de un cercetător din Singapore, potrivit căreia virusul devine mai puţin virulent, nu a fost fundamentată în mod ştiinţific. Din nou, o gravitate mai scăzută a simptomelor poate fi explicată prin alţi factori: mai puţine comorbidităţi, un tratament mai eficient etc.

Dar dacă suferă mutaţii, cum putem spera la un vaccin?

Când mutaţiile modifică în mod substanţial ”antigenicitatea” unui virus, cu alte cuvinte, capacitatea sa de a provoca producţia de anticorpi, vaccinurile îşi pot pierde din eficacitate.

După cum s-a observat însă, SARS-CoV-2 suferă mutaţii relativ lent până în prezent, iar din acest punct de vedere, în orice caz, este o veste bună în ceea ce priveşte vaccinul.

Pentru moment, ”nu pare că (…) aceste mutaţii fac vreo diferenţă în ceea ce denumim antigenicitatea lor”, a precizat Marie-Paule Kieny.

”Cea mai mare parte a vaccinurilor au fost dezvoltate cu virusuri care corespund primelor suşe din Wuhan, dar numeroşi cercetători şi companii au încercat să testeze dacă anticorpii pe care reuşesc să-i producă prin intermediul vaccinului lor candidat neutralizează de asemenea şi virusurile noi”, a mai spus aceasta ”şi au văzut efectiv că virusurile noi sunt neutralizate la fel de bine ca şi cele mai vechi”.

”Aşadar, pentru moment, nu pare că aceste mutaţii, deşi reale, ne duc la concluzia că ar trebui să procedăm ca în cazul gripei, un vaccin diferit în fiecare an”, a încheiat cercetătoarea.

Protest în Piața Universității contra măsurilor de protecție sanitară

Peste 300 de persoane au protestat sâmbătă în Piața Universității din București față de măsurile impuse de autorități pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Protestatarii, printre care și părinți, au criticat inclusiv deciziile privind purtarea măștilor de protecție în incinta școlilor de către elevi. Participanții la protest nu au purtat măști și nici nu au respectat măsurile de distanțare fizică.

Mai multe comunități care susțin nerespectarea măsurilor sanitare au apărut în mediul online, unde anunță organizarea de proteste în țară pentru ca elevii să nu mai poarte masca de protecție în școli, scrie ziare.com.

Nepurtarea măștii de protecție în locurile în care este obligatorie se sancționează cu amenzi cuprinse între 500 și 2.500 de lei.

Dr. Emilian Imbri, avertisment legat de posibile dificultăți în achiziția medicației pentru COVID-19

Dr. Emilian Imbri, managerul spitalului de boli infecțioase „Victor Babeș” din Capitală, trage un semnal de alarmă: pe măsură ce numărul îmbolăvirilor crește în întreaga lume, achiziția de medicamente folosite în tratarea COVID va deveni din ce în ce mai dificilă.

„Ne gândim însă la un moment dat la faptul că vom avea probleme cu medicația”, a declarat dr. Emilian Imbri la Digi24. „Vreau să vă spun că nu le folosim noi, că ni s-a părut nouă că ar fi bune, le folosim pentru că le folosesc toate țările în care se desfășoară această pandemie. Folosindu-le toate țările, cine are acces la aceste medicamente și are și forța financiară să le cumpere le va cumpăra și încet-încet, vor dispărea de pe piața noastră”, a atras atenția managerul de la „Victor Babeș”.

„Este o problemă care deja se acutizează, nu vreau să pronunț nici nume de firmă, nici numele medicamentului, dar există o firmă care a întrerupt producția unuia dintre medicamentele pe care noi le foloseam în schemele terapeutice. A întrerupt pentru COVID, probabil că s-a considerat că nu este atât de eficient, nu că face rău, probabil că nu mai pot să producă într-o cantitate atât de mare, încât să acopere cererea pe plan mondial. A rămas producția acestui medicament pentru ceea ce se folosește el ca medicament în alte afecțiuni, pentru că toate medicamentele care se dau în această afecțiune sunt, de fapt, medicamente care se folosesc în alte zone”, a mai spus dr. Emilian Imbri.

„Această opțiune, să zicem, decizia, acestui producător mare pe piața medicamentului practic oprește aprovizionarea cu acest medicament și suntem nevoiți să ne orientăm spre ceva similar. Din fericire, există ceva similar și sigur că în următoarele zile, săptămâni, ne vom reorienta. Doctorii, clinicienii sunt cei care deja au gândit o alternativă”, a precizat medicul.

La Atena vor fi introduse noi restricții din cauza creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus

Autorităţile greceşti au anunţat înăsprirea restricţiilor antiepidemice în zona capitalei Atena, ca urmare a ”tendinţei constant crescătoare” a epidemiei de COVID-19.

Conform unora dintre noile măsuri, în vigoare începând de luni până pe 4 octombrie, sunt suspendate concertele în spaţiile închise şi deschise, numărul persoanelor care pot participa la nunţi, botezuri şi funeralii va fi limitat la 20 şi la maxim nouă pentru orice altă adunare în spaţiul public.

De asemenea, persoanele în vârstă de peste 68 de ani sunt îndemnate să-şi limiteze deplasările, să evite transportul public şi să poarte mască.

Angajatorii, atât din sectorul public cât şi din cel privat, sunt obligaţi să asigure 40% din activitate prin telemuncă şi să apeleze la lucrul în ture, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Vineri au fost raportate pentru ultimele 24 de ore în Grecia 339 de noi cazuri de COVID-19, dintre care aproximativ jumătate în Attica, zona metropolitană a capitalei Atena. ”Creşterea infectărilor coincide cu revenirea din vacanţe” şi epicentrul epidemiei este Atena, remarcă expertul grec în boli infecţioase Gikas Magiorkinis.

Anterior, premierul grec Kyriakos Mitsotakis declarase că guvernul său este pregătit să impună noi restricţii ca urmare a accelerării epidemiei.