30 de ani de la înființarea Centrului de Medicină Navală

Centrul de Medicină Navală a fost înființat la data de 1 octombrie 1990, la Constanța, cu misiunile principale de efectuare a controlului medical periodic al personalului militar şi civil din Forţele Navale, în vederea stabilirii aptitudinii de ambarcare și de realizare a expertizei medico-militare pentru personalul care desfășoară activități în mediul hiperbar, potrivit unui comunicat al Statului Major al Forțelor Navale.

De asemenea, specialiștii Centrului de Medicină Navală au contribuit la dezvoltarea activității de cercetare științifică în domeniul hiperbarismului, împreună cu personalul specializat în activitățile de scufundare din cadrul Centrului 39 Scafandri.

Potrivit sursei citate, în prezent, structura Centrului de Medicină Navală este alcătuită din cabinete de medicină internă, chirurgie generală, O.R.L., medicină dentară, oftalmologie, dermatologie, psihiatrie și neurologie, laboratoare de tehnică dentară, ecografie, radiologie, analize medicale și psihologie, o structură de recuperare medicală fizică și balneologie, precum  și o unitate farmaceutică.

„Activitatea de 30 de ani în domeniul medicinei navale a acestei instituții de profil din domeniul sănătății este bazată pe o tradiție de peste un veac și jumătate, primele mențiuni documentare consemnând existența unui subchirurg, ambarcat la bordul bastimentului botezat „România”, în anul 1864, precum și a unui ofițer-medic la bordul primului velier „Mircea”, în anul 1886. La începutul secolului al XX-lea, izvoarele istorice înregistrează, în anul 1912, primul corp de medici militari în compunerea Comandamentului Marinei Militare și a primelor depozite de materiale chirurgicale și farmaceutice, pentru unitățile de nave de la Dunăre și Marea Neagră. Cinci decenii mai târziu, după realizarea unor ample lucrări de reparații, dotare si modernizări la bordul navei-școală „Mircea”, în arhive, sunt menționate câteva aspecte importante ale evoluției sectorului medical naval, prin prezentarea facilităților infirmeriei velierului, care asigurau intervenția chirurgicală și stomatologică, precum și existența unor paturi antiruliu, în salonul adiacent al infirmeriei”, se mai precizează în comunicatul citat.

36 de olimpici vor face parte din generația „Prof.Dr. Eugen Proca” a UMF „Carol Davila” din București

O nouă generaţie de studenţi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti care va purta simbolic, pe tot parcursul anilor de studii, numele ilustrului medic „Prof.Dr. Eugen Proca” va deschide anul universitar 2020-2021, joi, 1 octombrie, potrivit unui comunicat al instituției de învățământ superior.

Fondator al Societății Române de Urologie, membru de onoare al Academiei Române, medicul și profesorul Eugen Proca este cel care, în 1980, a efectuat primul transplant renal, reușit la om, de la un donator în viață, premieră de maximă importanță pentru medicina românească.

Astfel, tânăra generație „ Prof.Dr. Eugen Proca” prin cei 1.885 de boboci mediciniști ai săi, împreună cu alţi 8.723 de studenţi din anii superiori, 1.900 de masteranzi și doctoranzi ai Universităţii, precum şi cadrele didactice ale acesteia vor face să răsune imnul academic Gaudeamus Igitur în fața parcului din incinta Palatului Facultății de Medicină.

“În tot acest context al pandemiei COVID 19, vom începe un an universitar atipic, iar cursurile universității noastre vor demara luni, 5 octombrie și se vor desfășura on-line, în timp ce lucrările practice și laboratoarele se vor desfășura într-un sistem dual, on-line și față în față, după un program adaptat fiecărei discipline de studiu”, a declarat Rectorul Universității de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti , Prof.Dr. Viorel Jinga.

Acesta a ținut să precizeze că “transmit tuturor respectul și admirația mea pentru maturitatea, răbdarea și perseverența dovedite în momente în care ne confruntăm cu numeroase obstacole și restricții și vă asigur că Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” va pune întotdeauna pe primul loc siguranța și sănătatea dumneavoastră, luptând totodată pe toate căile pentru atingerea obiectivelor strategice de învățare și dezvoltare, mai ales în aceste vremuri dificile”.

De asemenea, Rectorul UMF „Carol Davila” a menționat că “urez tuturor un călduros salut de bun venit și în mod special celor 1.885 de boboci mediciniști care, începând de astăzi, formează generația – Prof.Dr. Eugen Proca- nume pe care sunt convins că îl vor purta cu mândrie și totodată vor fi călăuziți de dictonul latin, mult îndrăgit de ilustrul profesor-Labor omnia vincit improbus (Munca stăruitoare învinge totul).”

Printre cei 1.885 de studenţi înscrişi în anul I la studiile de licenţă din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti se numără şi 36 de olimpici naţionali şi internaţionali, dintre care 33 care au ales să urmeze studiile universitare la Facultatea de Medicină, unul la Facultatea de Medicină Dentară și 2 au optat pentru Facultatea de Farmacie.

Instituția de învățământ superior medical numără în prezent un total de 12.500 de studenți, dintre care 10.608 studenți sunt înscriși la studiile de licență, iar anul acesta Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a reușit o nouă performanță academică, urcând în ierarhia unuia dintre cele mai presigioase clasamente internaționale ale universităților – TOP Shanghai, poziționându-se în intervalul 151-200 în domeniul ”Medical Sciences”, pe subiectul ”Clinical Medicine”.

Ceremonia de deschidere a noului an universitar va avea loc joi, 1 octombrie, 2020, începând cu ora 9:00 în fața parcului din incinta Palatului Facultății de Medicină.

Studiu: Celulele cerebrale obosite pot distorsiona modul în care percepem timpul

Modul în care creierul percepe timpul nu are nicio legătură cu modul în care acesta este reprezentat convenţional, prin mecanisme cât mai exacte de ceasornic. Timpul aşa cum este simţit şi trăit pare să zboare la un moment dat sau să rămână nemişcat în anumite ocazii. Acest sentiment distorsionat al timpului are drept una dintre cauze „oboseala” celulelor cerebrale, conform unui nou studiu realizat în Japonia şi publicat de revista JNeurosci, transmite miercuri Live Science.

Atunci când creierul a fost expus la exact acelaşi interval de timp de prea multe ori, neuronii devin suprastimulaţi şi transmit mai puţine impulsuri, conform studiului. Însă, modul în care percepem timpul este complicat, existând numeroşi alţi factori care pot contribui la explicaţia faptului că uneori ni se pare că timpul zboară, iar alteori că a rămas în loc.

Abia recent oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă modul în care creierul percepe timpul. În 2015 cercetătorii au identificat prima dovadă a faptului că activitatea anumitor neuroni fluctuează în funcţie de percepţia noastră asupra timpului. Însă nu era clar dacă aceşti neuroni, aflaţi într-o mică regiune cerebrală denumită girusul supramarginal (SMG), urmăresc în mod obiectiv trecerea timpului sau generează o experienţă subiectivă a timpului.

În noul studiu, cercetătorii au folosit „o iluzie a timpului” într-un experiment desfăşurat cu ajutorul a 18 voluntari. Participanţii au fost testaţi la un aparat de rezonanţă magnetică funcţională (fRMN) care măsoară activitatea cerebrală prin detectarea variaţiilor din fluxul sanguin.

Voluntarii au trecut printr-o perioadă de „adaptare” în care li s-a arătat un cerc gri pe un fundal negru pentru perioade de 250 de milisecunde sau de 750 de milisecunde, în 30 de reprize consecutive, relatează Agerpres.

Apoi, participanţilor li s-a arătat un alt cerc pentru o anumită perioadă de timp, ca „stimul de testare”. Li s-a spus să asculte o sursă de „zgomot alb” (white noise) pentru un interval de timp şi apoi li s-a cerut să spună dacă „stimulul de testare” a durat mai mult sau mai puţin decât perioada în care au ascultat „zgomotul alb” – au folosit zgomotul alb ca sistem de referinţă pentru că un stimul auditiv nu este afectat de procesul de adaptare vizuală aşa cum se întâmplă cu stimulii vizuali.

Cercetătorii au aflat că dacă stimulul de testare era similar ca durată cu stimulul de adaptare (zgomotul alb), activitatea din girusul supramarginal era în scădere. Cu alte cuvinte, neuronii din respectiva regiune cerebrală s-au activat mai puţin decât când au fost expuşi cercului de culoare gri pe fundal negru.

Ideea este că această repetiţie „a obosit neuronii” ce sunt sensibili la durata timpului, conform coordonatorului acestui studiu, Masamichi Hayashi, neurolog cognitiv la Centrul pentru Informaţie şi Reţele Neuronale din cadrul Institutului Naţional pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Japonia. Însă „alţi neuroni care sunt sensibili la alte durate decât cea a timpului au rămas încă activi”.

Diferenţa în nivelul de activitate al neuronilor a dus la distorsionarea modului în care participanţii la experiment au perceput timpul. Cei care au fost expuşi la un stimul mai lung decât durata pentru care creierul a fost adaptat au avut o percepţie subiectivă a unui interval de timp mai mare, iar cei care au fost expuşi la stimul în reprizele mai scurte, au avut o percepţie subiectivă a unui interval de timp mai scurt decât în realitate.

Acest lucru ne poate distorsiona sentimentul timpului în viaţa de zi cu zi. Spre exemplu, publicul unui concert de pian se poate adapta la tempoul muzical. „Publicul poate simţi în mod subiectiv un tempo mai lent decât este el de fapt după ce a fost expus muzicii cu un tempo mai rapid, chiar dacă interpretarea muzicală este făcută la tempoul corect”, susţine Hayashi.

„Nu putem susţine deocamdată că oboseala neuronilor a provocat distorsionarea percepţiei asupra timpului pentru că studiul nostru a indicat doar o corelaţie între oboseala neuronilor …. şi distorsionarea timpului subiectiv. Următorul pas va fi examinarea relaţiei cauzale”, a explicat cercetătorul nipon.

Este de asemenea posibil să existe mai multe mecanisme în creier implicate în generarea percepţiei temporale, a mai susţinut el. Spre exemplu, modul în care percepem timpul ar putea fi corelat în mod intim cu aşteptările noastre, fie ar putea fi legat de anumiţi compuşi chimici prezenţi în creier sau chiar de viteza cu care celulele cerebrale se activează una pe alta şi formează o reţea atunci când realizăm o activitate.

Termenul pentru evaluare managerului spitalului public pentru 2019, prelungit până la 31 decembrie

Evaluarea activităţii managerului spitalului public pentru anul calendaristic 2019 se realizează până la data de 31 decembrie 2020, potrivit Ordinului nr. 1667/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 891 din 30 septembrie 2020.

Potrivit actului normativ, contractul de management încetează înainte de termen pentru managerii spitalelor publice care au obţinut calificativul ”Nesatisfăcător” în situaţia evaluării activităţii acestora pe o perioadă de minimum un an.

Acest act normativ a mai fost modificat în acest an. În aprilie termenul a fost prelungit până la 30 iunie, iar, ulterior, în iunie, până la 30 septembrie.

Legea prevede că evaluarea activităţii managerului spitalului public pentru anul calendaristic precedent se face până la data de 31 martie a anului următor.

Cehia și Slovacia au decis revenirea la starea de urgență din cauza numărului mare de cazuri de COVID-19

Cehia va intra de luni în starea de urgenţă pentru o perioadă de 30 de zile, a anunţat miercuri ministrul sănătăţii, Roman Prymula, ca reacţie la înmulţirea rapidă a cazurilor de infectare cu coronavirus. Odată cu intrarea în vigoare a stării de urgenţă, guvernul va fi abilitat să restrângă libertatea de întrunire a cetăţenilor, iar tribunalele vor putea să dicteze amenzi mai mari pentru încălcarea ordinelor sanitare.

Cehia a mai trecut printr-o situaţie de carantină naţională timp de două luni în acest an. ‘Creşterea exponenţială’ a numărului de infectări trebuie oprită pentru ca sistemul medical să nu sufere sincope, a arătat ministrul Prymula. Opoziţia a acuzat însă guvernul că a reacţionat prea târziu la semnale ce erau evidente de mai multă vreme, relatează dpa, citată de Agerpres.

Faptul că starea de urgenţă va începe de luni va permite desfăşurarea alegerilor regionale şi pentru Senat conform programării, vineri şi sămbătă.

Guvernul nu intenţionează să închidă frontierele în timpul stării de urgenţă. Adunările vor fi limitate la zece persoane în spaţiile închise şi la 20 de participanţi în cele deschise. Majoritatea liceelor vor trece la învăţământul la distanţă, iar evenimentele sportive se vor disputa fără spectatori. Magazinele şi restaurantele nu vor fi afectate de noile măsuri.

După o primă fază a epidemiei cu relativ puţine infectări, Cehia a văzut numărul de cazuri urcând la 67.850, dintre care 1.965 doar marţi. Bilanţul deceselor asociate COVID-19 a ajuns la 630.

Guvernul slovac a aprobat tot miercuri instituirea stării de urgenţă începând de joi, 1 octombrie, ca reacţie la creşterea numărului de infectări cu coronavirus, a anunţat premierul Igor Matovic pe Facebook.

Starea de urgenţă, care va fi în vigoare timp de 45 de zile (legea prevede o durată maximă de 90 de zile), îi acordă guvernului puteri sporite de impunere a unor măsuri mai stricte, dar nu înseamnă în mod automat o revenire la izolarea strictă instituită la începutul epidemiei.

‘Vom vedea ce se va întâmpla în timpul deplasărilor de Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor (1 noiembrie). Vom decide ulterior dacă starea de urgenţă va continua sau vom reveni la normal’, a explicat premierul, citat de Reuters şi agenţia slovacă TASR.

Slovacia a raportat în ultimele 24 de ore 567 de cazuri noi de infectare cu coronavirus.

Premierul anunță reintroducerea restricțiilor pentru cei care vin din țări cu mai multe cazuri de COVID-19

Premierul a anunțat miercuri, după videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții instituțiilor cu responsabilități în gestionarea epidemiei, că în cadrul ședinței Comitetului Național pentru Situații de urgență de luni va fi luată decizia reintroducerii restricțiilor pentru persoanele care vin în România din state cu un număr mai mare de cazuri de COVID-19.

„Am discutat cu colegii. Știți că nu am mai acutualizat stuația din alte țări pentru că am așteptat să fie ceva unitar la nivelul UE. Vom decide luni, în CNSU, să reintroducem restricții pentru țările care au un nivel de îmbolnări mai mare decât cel din România. Nu se va impune carantinarea dacă vin cu un test COVID efectuat cu 48 de ore înainte de intrarea în țară și stau până în 3 zile pe teritoriul României. Pentru ceilalți, care vor să stea mai mult, se va impune carantină pe 14 zile. În cazul în care nu doresc, în a 5-a zi vor putea face un test și vor ieși din carantină”, a declarat Ludovic Orban.

Premierul a mai precizat că a solicitat Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență o implicare mai serioasă în respectarea regulilor.

„Am solicitat Comitetelor pentru Situații de Urgență să instituie carantina acolo unde este nevoie, atât la nivelul unor localități, cât și la nivelul anumitor zone”, a mai spus Orban.

Președintele avertizează că un al doilea val al pandemiei este iminent și face apel la respectarea regulilor

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, potrivit specialiştilor, în Europa este iminent un al doilea val al pandemiei, context în care le-a cerut românilor să respecte cu rigoare regulile, să evite aglomeraţiile şi deplasările inutile.

„Opinia aproape unanimă a specialiştilor este că în Europa un al doilea val al pandemiei este iminent. Deja cele mai multe ţări de pe continent înregistrează zilnic cifre mai mult decât îngrijorătoare. Nici la noi situaţia nu este bună, din păcate chiar astăzi am înregistrat un nou record negativ de infectări. Este imperativ să facem toate eforturile pentru a inversa acest trend ascendent şi a menţine epidemia sub control. De responsabilitatea fiecăruia dintre noi depind viaţa şi sănătatea celorlalţi. În mod evident, acest virus nu va dispărea prea curând şi, în aceste condiţii, până când va fi disponibil vaccinul sau un tratament eficient, trebuie să găsim soluţii care să ne permită să avem o societate şi o economie funcţionale”, a spus şeful statului, într-o conferinţă la Palatul Cotroceni.

El a subliniat că, în acest moment, prioritar este ca sistemul sanitar să nu fie copleşit de un număr semnificativ de bolnavi de COVID-19.

„Dragi români, respectaţi cu rigoare regulile, fiţi prudenţi, evitaţi aglomeraţiile şi deplasările inutile pentru a nu vă expune riscului de infectare”, a transmis Klaus Iohannis.

Stimulentul de risc pentru personalul din centrele rezidenţiale, izolat preventiv la locul de muncă, adoptat de Senat

Personalul din centrele rezidenţiale, izolat preventiv la locul de muncă, ar putea beneficia de stimulentul de risc de 2.500 de lei brut de la bugetul de stat, bani care s-ar recupera din fonduri europene, conform unui proiect adoptat miercuri de Senat. Senatul este prima Cameră sesizată.

Potrivit iniţiatorilor proiectului pentru modificarea şi completarea OUG nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului, pe perioada stării de urgenţă, deputaţii Florin Roman (PNL) şi Alfred Simonis (PSD), ar putea beneficia de stimulentul de risc „aproximativ 37.000 angajaţi, iar efortul bugetar va fi de aproximativ 92,5 milioane lei, sumă ce se va recupera din fonduri europene”.

„Pentru a respecta principiul utilizat şi în cazul domeniului sanitar, pentru acordarea stimulentului de risc, dar şi pentru a se asigura acordarea acestui drept, corespunzător şi unitar la nivelul tuturor furnizorilor de servicii sociale publici şi privaţi, prevederile nou incluse în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.43/2020 este necesar a fi ajustate”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Iniţiatorul propune acordarea stimulentului de risc pentru personalul din centrele rezidenţiale, izolat preventiv la locul de muncă, stabilirea cuantumului la 2.500 lei, brut, pentru toată perioada, asigurarea resurselor financiare necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), implicarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială în centralizarea datelor referitoare la furnizorii de servicii şi transmiterea acestora la MMPS pentru efectuarea plăţii.

Primul pacient declarat vindecat de HIV a decedat din cauza leucemiei

Timothy Ray Brown, primul pacient din lume declarat vindecat de HIV după ce a suferit un tip unic de transplant de măduvă, a murit în California de un cancer al sângelui, conform unui anunţ făcut de partenerul său.

„Cu mare tristeţe vă anunţ că Timothy a murit… în această după amiază, înconjurat de prietenii săi şi de mine, după 5 luni de luptă cu leucemia”, conform mesajului postat pe Facebook de partenerul său, Tim Hoeffgen.

Brown, născut la 11 martie 1966, a devenit cunoscut drept „pacientul din Berlin” după ce infecţia sa cu HIV a fost eliminată prin tratament în 2007. Cazul americanului a fascinat şi a inspirat o întreagă generaţie de medici HIV precum şi de pacienţi infectaţi cu acest virus care provoacă SIDA, oferind o scânteie de speranţă că într-o bună zi va fi găsit tratamentul care va pune capăt pandemiei de SIDA.

Adeeba Kamarulzaman, preşedintele organizaţiei International AIDS Society, a declarat că îl plânge pe Brown „cu inima grea”.

„Îi datorăm lui Timothy şi doctorului său, Gero Huetter, foarte multă recunoştinţă pentru că le-au oferit oamenilor de ştiinţă oportunitatea de a explora conceptul că vindecarea de HIV este posibilă”, a declarat Kamarulzaman, care este şi profesor de medicină şi boli infecţioase la Universitatea Malaya.

Brown a fost diagnosticat cu HIV în 1995, în timp ce trăia la Berlin, iar în 2006 a fost diagnosticat cu un tip de cancer al sângelui denumit leucemie mieloidă acută.

Deşi Brown a rămas HIV-negativ timp de peste un deceniu după ce a fost tratat, el s-a reîmbolnăvit de leucemie anul trecut. Medicii săi au constatat că pacientul a suferit metastaze la nivelul măduvei spinării şi a creierului şi pacientul a fost internat la un centru de îngrijire paliativă din Palm Springs, California, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Pentru Gero Huetter, medicul german care l-a îngrijit pe Brown din 2007, cazul acestuia a fost unul cu totul deosebit. Tratamentul primit de Brown a implicat distrugerea sistemului său imunitar şi transplantul de celule stem cu o mutaţie genetică denumită CCR5, care conferă rezistenţă la infectarea cu HIV.

Doar un mic procent dintre oameni, cei mai mulţi dintre ei de descendenţă nord-europeană, au în mod natural mutaţia CCR5 care îi face rezistenţi la infectarea cu virusul care provoacă SIDA.

Acest lucru, la care se adaugă şi alţi factori, au făcut ca tratamentul suportat de Brown să fie foarte scump, complex şi extrem de riscant. Mulţi experţi sunt de părere că acest tip de tratament nu va putea deveni niciodată o modalitate de a-i vindeca pe toţi pacienţii infectaţi cu HIV pentru că mulţi dintre ei vor risca să moară din cauza procedurilor ce fac parte din tratament.

În prezent, peste 37 de milioane de oameni din întreaga lume sunt infectaţi cu virusul HIV, iar pandemia SIDA a ucis aproximativ 35 de milioane de oameni de la izbucnirea sa în anii ’80.

Progresele medicale din ultimele trei decenii au dus la dezvoltarea unor combinaţii de medicamente cunoscute drept terapii antiretrovirale care pot menţine virusul sub control, permiţându-le multor pacienţi să trăiască cu acest virus timp de mai mulţi ani.

Un al doilea pacient cu HIV, Adam Castillejo, care era cunoscut drept „pacientul de la Londra” până când şi-a dezvăluit identitatea în acest an, este considerat în remisie de HIV după ce a suferit în 2016 un transplant de măduvă similar celui suferit de Brown.

„Deşi cazurile lui Timothy şi Adam nu reprezintă o strategie viabilă la scară largă pentru tratarea HIV, ele reprezintă momente de importanţă maximă în cruciada pentru un tratament care să vindece HIV”, a declarat Sharon Lewin, profesor şi specialist în HIV la Institutul australian Doherty.

Ea a declarat că Brown a fost „un campion şi un susţinător al păstrării cruciadei pentru un tratament care să elimine definitiv HIV pe agenda politică şi ştiinţifică”.

„Este speranţa comunităţii ştiinţifice că într-o zi vom putea onora amintirea sa printr-o strategie sigură, ieftină şi accesibilă pe scară largă pentru a obţine remisia şi vindecarea de HIV”, a mai susţinut ea.

ICUTR Cluj a realizat o prelevare de rinichi pentru transplant folosind laparoscopia tridimensională

Specialiști de la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) Cluj au realizat în premieră o prelevare de rinichi pentru transplant folosind laparoscopia tridimensională de înaltă rezoluție.

“Laparoscopul Olympus Visera Elite, achiziționat cu sprijinul Ministerului Sănătății în cursul acestui an, asigură atât o rezoluție 4k de înaltă fidelitate cât și posibilitatea vederii tridimensionale. Prin aceste caracteristici, detaliile anatomice sunt mult amplificate, crescând precizia operatorie”, se arată într-un comunicat al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca.

Prelevarea a fost realizată de o echipa de medici condusă de Dr. Elec Florin iar operația de transplant a fost realizată de echipa de medici condusă de Dr. Moga Silviu.

Potrivit reprezentanților ICUTR, atât operația de prelevare cât și de transplantare de la mamă la fiu au fost o reușită.