Nou bilanț cu peste 2.000 de cazuri noi de COVID-19; au fost înregistrate 32 de decese

Până astăzi, 3 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 134.065 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 107.058 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.064  cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 533 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.947 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 02.10.2020 (10:00) – 03.10.2020 (10:00) au fost înregistrate 32 de decese (18 bărbați și 14 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Bacău, Bihor, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 7 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.734. Dintre acestea, 583 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.496.439 de teste. Dintre acestea 24.847 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.455 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.392 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 93 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 3 octombrie.

Pe teritoriul României, 10.817 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.516  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 23.237 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 28 de persoane.

Comisarul european pentru Sănătate: „Întoarcerea la vechea normalitate nu mai reprezintă o opţiune”

Comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Stella Kyriakides, a declarat, vineri, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Forumului European pentru Sănătate Gastein că actuala criză sanitară reprezintă „o oportunitate de a evolua” şi de a crea o „Uniune Europeană a Sănătăţii”.

Invitată în cadrul sesiunii din încheierea Forumului European pentru Sănătate Gastein, desfăşurat în acest an online în contextul pandemiei de COVID-19, comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Stella Kyriakides, a declarat că provocările importante, precum pandemia COVID-19, pot fi depăşite „prin parteneriate, solidaritate şi multilateralism” şi a susţinut înfiinţarea Uniunii Europene a Sănătăţii „pentru ca în viitor să fim mai bine pregătiţi, pentru a avea instrumentele corespunzătoare şi pentru a răspunde în mod eficient la ameninţări”.

„COVID-19 ne-a reamintit că marile provocări cu care ne confruntăm în prezent, de la schimbările climatice, la coronavirus sau rezistenţa microbiană la antibiotice, au devenit obişnuite şi le putem învinge prin parteneriate, solidaritate şi multilateralism”, a spus comisarul european.

„Cetăţenii europeni se aşteaptă ca UE să coordoneze şi să ofere răspunsul la această criză. Mai mult, se aşteaptă de la noi să ne întărim pregătirea în situaţii de criză şi gestionarea ameninţărilor la adresa sănătăţii. Suntem hotărâţi să ne ridicăm la nivelul acestor aşteptări şi, pentru aceasta, trebuie să începem să construim acordurile pentru o Uniune Europeană a Sănătăţii mai puternică şi mai eficientă”, a adăugat Kyriakides.

„Acum avem o şansă de a merge mai departe împreună, prin multilateralism şi solidaritate. Haideţi să profităm de această oportunitate de a evolua şi de a crea o Uniune Europeană mai sănătoasă şi mai rezistentă deoarece întoarcerea la vechea normalitate este evident că nu mai reprezintă o opţiune”, a încheiat Stella Kyriakides, citată de Agerpres.

Ediţia din 2020 a Forumului European pentru Sănătate Gastein s-a desfăşurat în perioada 30 septembrie – 2 octombrie, reunind virtual reprezentanţi guvernamentali, miniştri, experţi, oameni de ştiinţă, directori de organizaţii şi centre medicale.

Nelu Tătaru se află în vizită la Iași unde va avea discuții cu reprezentanții Prefecturii

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, efectuează sâmbătă o vizită la Iaşi, unde va avea o serie de discuţii cu reprezentanţii Prefecturii.

Iaşiul se numără printre judeţele în care se înregistrează o creştere semnificativă a cazurilor de infectări cu COVID-19.

Potrivit ultimei raportări, de vineri, 2 octombrie, în judeţul Iaşi au fost confirmate 107 noi cazuri de infectare cu COVID-19. Până vineri în judeţul Iaşi au fost înregistrate 5.258 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, efectuează sâmbătă o vizită la Iaşi, unde va avea o serie de discuţii cu reprezentanţii Prefecturii.

Iaşiul se numără printre judeţele în care se înregistrează o creştere semnificativă a cazurilor de infectări cu COVID-19.

Potrivit ultimei raportări, de vineri, 2 octombrie, în judeţul Iaşi au fost confirmate 107 noi cazuri de infectare cu COVID-19. Până vineri în judeţul Iaşi au fost înregistrate 5.258 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Prefectul judeţului Iaşi, Marian Grigoraş, a anunţat, vineri, că doreşte să fie accelerate procedurile de avizare şi autorizare a spitalului mobil de la Leţcani pentru cazuri de COVID-19, astfel încât acesta să devină funcţional.

Potrivit prefectului Marian Grigoraş, spitalul mobil de la Leţcani, care pe timpul pandemiei de COVID-19 va funcţiona ca secţie exterioară a Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, are nevoie de obţinerea cât mai rapidă a aprobărilor necesare în ceea ce priveşte gospodărirea apelor, mediului, siguranţei la incendii şi avizare a structurii medicale.

„Am spus în repetate rânduri că suntem interesaţi să avem la dispoziţie o astfel de unitate care să ne ajute în lupta pentru limitarea răspândirii COVID-19. Am solicitat şi instituţiilor cu care colaborăm şi au atribuţii în acordarea avizelor şi autorizaţiilor să găsească metode şi soluţii de a gestiona cu prioritate solicitările pentru avize care privesc acest spital modular. Am constatat că nu există documentaţii tehnice făcute, în baza cărora proprietarul şi finanţatorul acestui proiect să fi solicitat aceste avize. În ciuda deschiderii pe care am arătat-o constant, Maricel Popa (preşedintele încă în funcţie al Consiliului Judeţean Iaşi-n.r) a continuat să se victimizeze, refuzând dialogul instituţional. Instituţiile nu pot emite aceste documente decât dacă sunt îndeplinite anumite cerinţe legale. Nu putem accepta, de pildă, ca apa evacuată de la spital să fie deversată într-un canal de desecare, aşa cum se propunea iniţial”, spune prefectul judeţului Iaşi, Marian Grigoraş.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu susţine că în ciuda criticilor aduse instituţiilor statului de preşedintele Consiliului Judeţean şi liderul PSD Iaşi, Maricel Popa, acesta a depus cererile necesare autorizării sau avizare a spitalului mobil abia în cursul zilei de vineri.

„Proprietarul spitalului mobil a depus astăzi la Agenţia pentru Protecţia Mediului completări la memoriul tehnic. Totodată, şi-a asumat că va transmite tot astăzi o serie de documente necesare emiterii avizului de gospodărire a apelor. Tot astăzi, ISU a transmis către Euronest rezultatul analizei privind cadrul de reglementare. Următoarea întâlnire a factorilor de decizie va fi luni, urmând a fi prezentat prefectului stadiul procedurilor. În acest moment suntem în postura de a găsi soluţii viabile şi de a pune pe picioare această structură pentru că numărul de cazuri pozitive COVID-19 la nivelul judeţului Iaşi este în creştere. Principala noastră preocupare acum este să vedem această unitate funcţională în cât mai scurt timp, pentru a lua presiunea de pe spitale”, a declarat prefectul.

Spitalul mobil are o capacitate de 256 de paturi, din care 103 la terapie intensivă. Unitatea medicală este construită din peste 100 de containere de diferite dimensiuni care sunt amplasate în apropiere de Iaşi, pe DE 585, unde se află Parcul Industrial TransAgropolis din comuna Leţcani. Locaţia a fost aleasă pentru a facilita accesul transportului medical din celelalte judeţe ale Moldovei.

Spitalul mobil de la Leţcani are triaj, Unitate de Primire a Urgenţelor şi terapie intensivă, policlinică şi zonă administrativă, depozit şi zonă de suport tehnic, radiologie, unitate de sterilizare, laboratoare de analize medicale şi bancă de sânge, depozit pentru medicamente, farmacie, saloane pentru pacienţii cu forme uşoare sau medii, saloane pentru terapie intensivă, sală de operaţie, zonă postoperatorie, spaţii pentru personalul medical, spălătorie, bucătărie, sală de mese, morgă, toalete, rezervor de apă, generator de curent, sală pentru gestionarea infrastructurii IT, staţii pentru oxigen, zonă de cazare pentru personalul medical.

Spitalul mobil trebuia pus în funcţiune la 27 de zile de la achiziţionarea sa, respectiv de la sfârşitul lunii mai.

Pe 18 mai, preşedintele CJ Iaşi a anunţat că spitalul mobil va ajunge cu întârziere, deşi toate containerele care formează unitatea medicală sunt gata pentru livrare. Motivul invocat a fost cel al restricţiilor impuse de guvernul din Turcia din cauza pandemiei. Invocând forţa majoră, societatea contractantă solicitat o extindere a termenelor de livrare, montare şi instalare a spitalului mobil modular.

Pe 7 septembrie, spitalul mobil de la Leţcani a fost predat de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi spre folosinţă Spitalului de Boli Infecţioase „Sf Parascheva” din Iaşi.

Pe 22 septembrie, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi declara că deşi a primit avizul DSP, spitalul modular de la Leţcani nu poate fi utilizat ca secţie exterioară a Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi din cauza piedicilor puse de liberali, fără a menţiona că este necesară obţinerea altor avize pentru a primi pacienţi, două dintre acestea fiind de la ISU şi Mediu.

Plasma recoltată de la cai, testată ca tratament contra infecției cu noul coronavirus

Cercetători din Costa Rica testează de mai multe săptămâni pe un grup de 27 de pacienţi un tratament împotriva noului coronavirus pe bază de plasmă recoltată de la cai.

Oamenii de ştiinţă de la Institutul Clodomiro Picado, din cadrul Universităţii din Costa Rica, au inoculat 6 cai cu proteine ale noului coronavirus, obţinute de la laboratoare din China şi din Marea Britanie, şi au colectat apoi anticorpii dezvoltaţi de animale, din plasma sanguină.

Testele in vitro au fost realizate în cadrul unui laborator american, la Universitatea George Mason (Virginia). „Am expus anticorpii produşi de cai la diferite diluţii ale virusului Sars-Cov2 în culturi celulare şi am pus în evidenţă faptul că virusul a fost neutralizat”, a declarat cercetătorul american Charles Bailey, coordonatorul acestor teste.

Apoi a fost produs un lot iniţial de 1.000 de flacoane de 10 ml. soluţie purificată, soluţie aflată în prezent în faza a doua a testelor, pe 26 de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, transmite AFP, citată de Agerpres.

Rezultatele preliminare au arătat că acest tratament este „foarte sigur, ceea ce sugerează faptul că este tolerat bine de către pacienţi”, subliniază Dr. Willem Bujan, coordonatorul noului studiu.

Dacă acest tratament va fi validat, după ce-a de-a treia fază a testelor, ce se va desfăşura pe câteva sute de bolnavi, el va fi oferit bolnavilor aflaţi la începutul bolii „atunci când simptomele nu sunt atât de severe şi când încărcătura virală nu este încă foarte mare”, a explicat pentru AFP Andres Hernandez, farmacistul care conduce Institutul Clodomiro Pico.

Obiectivul este ca anticorpii proveniţi de la cai să neutralizeze virusul, ducând la diminuarea simptomelor în 4 zile, permiţându-i bolnavului să respire fără dificultăţi şi fără să aibă febră, a adăugat el.

Micuţa ţară din America Centrală, cu o populaţie de aproximativ 5 milioane de locuitori, a contabilizat de la începutul pandemiei 77.000 de cazuri de infectare şi peste 900 de decese au fost puse de autorităţi pe seama noului coronavirus.

Institutul Clodomiro Picado beneficiază de o mare experienţă în producţia de seruri anivenin, pe care le exportă în numeroase ţări din America Latină şi Africa.

Pentru a produce acest ser anticoronavirus, institutul recurge la caii pe care îi deţine pe o proprietate situată în munţi, la nord-vest de capitala San Jose.

„Lucrăm de mult timp cu cai pentru că sunt animale blânde, foarte inteligente, iar volumul lor sanguin mare ne permite să recoltăm o mare cantitate de plasmă”, a explicat Hernandez.

Această procedură de tratament va fi pusă la dispoziţia altor ţări şi organisme cu susţinerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), conform preşedintelui costarican Carlos Alvarado.

Campanie de recrutare pentru 25.000 de voluntari pentru testarea vaccinurilor contra COVID, lansată în Franța

Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală (INSERM) din Franţa a lansat o campanie de recrutare pentru a reuni 25.000 de voluntari care să participe la testarea diferitelor proiecte de vaccin împotriva noului coronavirus.

„Toate persoanele cu vârsta de peste 18 ani, inclusiv persoane mai în vârstă” pot participa la teste, a explicat pentru postul France Info Odile Launay, responsabila cu coordonarea acestei campanii de recrutare de voluntari în Franţa.

Chiar şi cei care au anumite probleme de sănătate (de tip cardiac, pulmonar sau diabet) – boli dovedite că favorizează complicaţiile infecţiei cu COVID-19 – se pot prezenta ca voluntari.

Sunt excluse doar persoanele grav bolnave sau care urmează tratamente imunosupresoare, au explicat organizatorii platformei online care a fost activată pe internet pentru a facilita înscrierile.

Pe site-ul covireivac.fr se arată că testele se vor desfăşura într-un cadru sigur şi „sub control medical”. Voluntarii selectaţi vor primi fie vaccinul, fie un placebo şi vor fi monitorizaţi personal după testare pentru a studia, evalua şi a preveni efectele secundare care ar putea apărea ulterior, relatează EFE, citată de Agerpres.

Se asigură, în acest sens, că efectele indezirabile precum înroşirea, umflarea, întărirea sau durere în zona injecţiei „sunt benigne în marea majoritate a cazurilor şi dispar spontan în câteva zile”.

Efectele grave „sunt foarte rare”. Reacţiile alergice la antigeni şi alţi componenţi ai vaccinului se estimează că apar la 1 din 1,3 milioane de vaccinări şi intervin la mai puţin de o oră după administrarea injecţiei.

Odile Launay a precizat că este vorba despre un proiect în favoarea populaţiei colective şi, mai ales, a persoanelor cele mai fragile şi susceptibile să fie afectate de pandemie.

Responsabilii platformei au subliniat că nu va fi testat unul, ci mai multe proiecte de vaccinuri, fără să precizeze care sunt acestea.

DSP București, precizări despre obținerea rezultatului testului COVID-19

Rezultatul testului COVID-19 se obţine de la unitatea medicală care a prelevat probele şi le-a prelucrat, a precizat vineri Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

„Conform Legii nr. 46/2003 privind drepturilor pacientului, acesta are dreptul să obţină buletinul de testare în formă hard sau pe email, la cererea sa expresă”, afirmă sursa citată.

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti subliniază că „nu este unitate sanitară şi nici laborator de analize, astfel că nu efectuează teste şi nici nu eliberează buletine de analize”.

Parisul și suburbiile sale ar putea intra în alertă maximă de luni

Parisul şi suburbiile sale ar putea intra de luni în stare de alertă maximă pentru epidemia de coronavirus, dacă se confirmă avansarea epidemiei în regiune, a declarat ministrul francez al Sănătăţii, Olivier Véran.

Capitala franceză şi suburbiile sale au ”depăşit cele trei praguri care pot corespunde zonei de alertă maximă”, a declarat ministrul Véran, în cadrul unei conferinţe de presă. „Dacă acest lucru se confirmă, nu am avea altă opţiune decât să plasăm Parisul şi suburbiile sale în alertă maximă şi aceasta de luni”, a precizat ministrul francez, indicând că situaţia va fi revizuită duminică.

Numărul total al deceselor provocate de COVID-19 în Franţa a depăşit pragul de 32.000 de la începutul crizei sanitare în martie, potrivit cifrelor publicate joi seara de Departamentul pentru Sănătate Publică, relatează AFP, citată de Agerpres.

Astfel, 63 de persoane au murit în ultimele 24 de ore, în timp ce numărul de cazuri confirmate a ajuns la 577.505, dintre care 13.970 raportate în ultimele 24 de ore (faţă de 12.845 miercuri). În total, 32.019 persoane au murit în urma infectării cu COVID-19 în Franţa.

Rata de pozitivitate a testelor rămâne la 7,6%, faţă de aproximativ 4% la începutul lunii septembrie, iar 1.234 de cazuri de contaminare în cadrul unor grupuri sunt în curs de investigare, dintre care 239 în cămine de bătrâni.

În prezent, 1.259 de pacienţi cu COVID-19 se află la terapie intensivă, inclusiv 142 în ultimele 24 de ore, o cifră cu mult sub nivelurile atinse în momentul de vârf al epidemiei, când 7.000 de pacienţi cu coronavirus primeau îngrijiri medicale la terapie intensivă.

Nelu Tătaru a declarat că nu se impune starea de urgență, ci respectarea regulilor

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat vineri că, în acest moment, nu se impune instituirea stării de urgenţă, ci respectarea regulilor de protecţie sanitară pentru a limita creşterea progresivă de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

„Starea de urgenţă, în acest moment, nu se impune. Se impune respectarea acestor reguli pentru a limita această creştere progresivă, deocamdată, pe care o avem pe numărul de cazuri noi. Nu putem limita această creştere decât respectând regulile, scăzând transmiterea în comunitate şi, efectiv, şi numărul de cazuri de la o zi alta”, a precizat Nelu Tătaru, într-o conferinţă de presă la Ministerul Educaţiei.

Întrebat dacă ar trebui să fie îngrijorător faptul că şi vineri au fost raportate peste 2.000 de cazuri de COVID 19, ministrul a spus: „Pe o parte dintre noi care nu credem şi nu înţelegem, ar trebui să ne îngrijoreze, ceilalţi ar trebui să avem o precauţie accentuată”.

„Fiecare activitate, fiecare reglementare care s-a făcut odată cu revenirea la normalitate, începând cu 1 septembrie, are şi norme de aplicare, haideţi să le aşteptăm şi să le vedem că sunt puse în practică”, a spus Tătaru.

Ministrul a precizat că aplicarea normelor privind protecţia sanitară a fost discutată cu inspectorii şcolari în cadrul unei reuniunii la Ministerul Educaţiei, la care a participat şi premierul Ludovic Orban.

„Astăzi am discutat la Ministerul Educaţiei, tocmai acest lucru cu toţi inspectorii şcolari judeţeni, avem un parteneriat, atît noi, părinţii, profesorii, fiecare avem o parte pe care trebuie să o respectăm”, a spus Tătaru.

Japonezii vor primi gratis câte o doză de vaccin

Japonezii vor primi gratis câte o doză de vaccin împotriva coronavirusului, potrivit unei măsuri adoptate vineri de Ministerul Sănătăţii din Japonia, în efortul de a reduce incidenţa COVID-19 în această ţară.

Măsura vizează prima doză de vaccin pentru fiecare persoană, pe fondul incertitudinii în acest stadiu legate de numărul necesar de administrări a unui vaccin.

Un reprezentant al Ministerului Sănătăţii japonez a precizat că urmează să se decidă oficial dacă măsura se va aplica şi cetăţenilor străini rezidenţi în Japonia.

Guvernul japonez încearcă să asigure suficiente doze de vaccin anti-COVID-19 pentru prima jumătate a lui 2021 pentru a fi administrate întregii populaţii. În acest sens vor fi alocaţi 671,4 miliarde yeni (6,4 miliarde dolari americani), transmite agenţia de presă Kyodo, citată de Agerpres.

Japonia a convenit cu producătorul britanic de medicamente AstraZeneca şi cu cel american Pfizer să primească 120 de milioane de doze de vaccin de la fiecare dintre cele două companii atunci când vaccinurile vor fi gata pentru administrare pe scară largă. De asemenea, guvernul japonez negociază cu compania americană Moderna pentru cel puţin 40 de milioane de doze.

Proiecte în valoare de 1,25 miliarde de euro depuse de spitalele din România pentru dotarea cu echipamente

Spitalele româneşti au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale şi de protecţie în lupta anti COVID-19, informează Ministerul Fondurilor Europene.

„Deşi apelul a început timid în luna mai, instituţiile sanitare au înţeles treptat oportunitatea utilizării banilor europeni pentru dotarea cu echipamente medicale şi de protecţie, inclusiv pentru activitatea viitoare. Şi, cel mai important, au căpătat încredere văzând că mecanismul de finanţare funcţionează, este mai suplu decât în mod normal, iar echipele mixte din Ministerul Fondurilor Europene şi din Ministerul Sănătăţii oferă sprijinul promis. Cu alte cuvinte, două sunt câştigurile în urma acestei finanţări care a depăşit cu 363% alocarea iniţială: pe de o parte potenţialii pacienţi au la dispoziţie spitale care încep să fie utilate modern, pe de alta, beneficiarii, adică reprezentanţii unităţilor spitaliceşti, au căpătat încredere în accesarea banilor europeni”, a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanţare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilităţii REACT-EU, se arată în comunicat.

Primele 54 de cereri în valoare de 163 de milioane de euro au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare.

Miercuri, 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităţilor spitaliceşti ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare iniţială de 350 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităţilor spitaliceşti care au înţeles oportunitatea finanţării atât în lupta actuală cu virusul, cât şi în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susţin reprezentanţii MFE.

Pentru viitorul exerciţiu financiar, România are în premieră un Program Operaţional dedicat sănătăţii în valoare de 4,068 miliarde de euro, din care fonduri europene de 2,882 miliarde de euro.

MFE precizează că o altă inovaţie, necesară pentru eficienţa proiectelor europene, o reprezintă faptul că Programul Operaţional Sănătate este un program multifond, banii fiind alocaţi atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât şi din Fondul Social European+ (FSE+). „Programul vine cu o nouă abordare, inovativă, atât prin tipologia investiţiilor propuse, dar şi prin modul de grupare a intervenţiilor care va facilita accesul atât la investiţii în infrastructură şi dotări, cât şi la măsuri soft„, menţionează MFE, citat de Agerpres.

Bugetul total de 4,068 miliarde de euro alocat POS 2021-2027 va fi direcţionat către următoarele priorităţi: investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi, cu impact teritorial major – 1,28 miliarde de euro (FEDR, FSE+); servicii de asistenţă medicală primară, comunitară şi servicii oferite în regim ambulatoriu – 235 milioane de euro (FEDR, FSE+); servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii – 200 milioane de euro (FEDR, FSE+); creşterea eficienţei sectorului medical prin investiţii în infrastructură şi servicii – 1,523 miliarde de euro (FEDR, FSE+); abordări inovative în cercetarea din domeniul medical – 411,7 milioane de euro (FEDR); digitalizarea sistemului medical – 214 milioane de euro (FEDR); măsuri care susţin cercetarea, informatizarea în sănătate şi utilizarea de metode moderne de investigare, intervenţie, tratament – 203,5 milioane de euro (FEDR, FSE+).

În vederea construcţiei acestui Program, Ministerul Fondurilor Europene a organizat în data 21 august 2020 o primă consultare publică la care au participat 115 reprezentanţi ai asociaţiilor, fundaţiilor, dar şi ai organizaţiilor din mediul academic de referinţă în domeniu.

Seria dezbaterilor publice pe baza cărora se va continua discuţia construcţiei Programului va fi reluată la sfârşitul lunii octombrie, după ce vor fi primite comentariile Comisiei Europene, menţionează comunicatul MFE.