Kluge (OMS): Populaţia a făcut „sacrificii imense” în ultimele opt luni, de la primele cazuri de COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) din Europa a făcut apel la guverne să combată „oboseala” tot mai mare a populaţiei în faţa pandemiei de coronavirus şi a restricţiilor introduse, relatează AFP, potrivit presei internaționale.

„Pe baza unor date obţinute prin sondaje realizate în ţări din regiune, putem constata, fără surpriză, că oboseala persoanelor intervievate este tot mai mare (…) Se estimează în prezent că ea a ajuns la peste 60% în unele cazuri”, a precizat într-un comunicat directorul filialei din Europa a OMS, Hans Kluge, care a mai spus că populaţia a făcut „sacrificii imense” în ultimele opt luni, de la primele cazuri de COVID-19 depistate.

„Costul a fost extraordinar şi ne-a epuizat pe toţi, indiferent unde trăim şi ce facem. În astfel de circumstanţe, este uşor şi firesc să te simţi apatic şi demotivat”, a scris el.

Pentru a contracara această „oboseală”, autorităţile trebuie să asculte populaţia şi să conceapă împreună cu ea reacţiile pentru a continua lupta împotriva pandemiei de coronavirus, ale cărei niveluri de transmitere rămân ridicate în Europa.

„Trebuie să răspundem la nevoile noastre prin mijloace noi şi inovatoare. Să fim creativi şi curajoşi pentru a reuşi”, a spus Kluge, potrivit Agerpres.

El a invocat ca exemplu o municipalitate daneză care i-a atras pe studenţi în introducerea unui nou protocol de primire care să respecte exigenţele sanitare la reluarea anului universitar.

Zona Europa a OMS, care cuprinde 53 de ţări, între care şi Rusia, numără peste 6,2 milioane de cazuri oficiale şi aproape 241.000 de decese legate de coronavirus, conform sistemului de monitorizare al organizaţiei.

Dr. Virgil Musta: Suntem foarte aproape de momentul în care medicii vor trebui să decidă pe cine tratează

Şeful Secţiei Infecţioase 2 de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, dr. Virgil Musta, a declarat referitor la creșterea numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus că suntem undeva la capătul luptei eficiente și “dacă nu se iau măsuri, vom deveni complet ineficienți și vom pierde bătălia cu virusul”.

Acesta avertizează că sistemul de sănătate este aproape de momentul în care spitalele sunt pline și medicii vor trebui să decidă pe cine tratează.

„Încă nu am fost puși în situație, dar suntem foarte aproape. Eu știu, această situație o cunoasc doar înainte de revoluție când pacienții cu hemodializă cronică, datorită faptului că nu existau suficiente aparate, nu puteau beneficia toți și se făcea un triaj în funcție de vârstă, de riscuri, era ceva îngrozitor, niciodată nu am vrut să fiu în situația medicilor care făceau acest triaj și suntem foarte apoape de a fi în această situație”, a spus Musta.

Medicul a spus că sunt necesare unele restricții, acolo unde numărul de cazuri este mare, pentru a limita răspândirea virusului.

„O consecință firească a cazurilor care cresc permanent în ultimele săptămâni și această creștere duce și la creșterea cazurilor din terapie intensivă și consecutiv a deceselor. Din păcate, datorită numărului foarte mare de pacienți infectați, boala ajunge și la cei cu comorbidități importante. Comorbidități care evoluează sever și necesită intervenție în secțiile de terapie intensivă. Este motivul pentru care aceste secții sunt pline, pentru care un pacient internat în ATI nu poate fi externat la o săptămână, două, ci aici data medie e de peste 3-4 săptămâni, ocupând locurile și iată că suntem undeva la capătul locurilor disponibile. Cum am spus, paharul s-a umplut. Nu știm ce facem în continuare, se încearcă să se găsească soluții, dar este un moment dificil pentru sistemul nostru de sănătate și pentru populație pentru că, vedeți, consecințele sunt foarte tragice, un număr foarte mare de decese”, a spus dr. Virgil Musta, la un post de televiziune.

 

 

Studiu: Un tratament împotriva HIV, cu Lopinavir şi Ritonavir, ineficient pentru COVID-19

Asocierea medicamentelor antivirale Lopinavir şi Ritonavir, folosită împotriva HIV, virusul care declanşează SIDA, nu este eficientă în cazul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19, au arătat coordonatorii unui vast studiu clinic britanic, Recovery, citaţi de AFP.

Această concluzie nu este nouă, întrucât cercetătorii au anunţat-o public încă din 29 iunie. De această dată, ei au publicat însă şi rezultatele detaliate ale studiului în revista medicală The Lancet.

„Tratarea COVID-19 prin combinaţia Lopinavir-Ritonavir a fost recomandată în numeroase ţări. Totuşi, rezultatele studiului nostru arată că acesta nu este un tratament eficient pentru pacienţii internaţi cu COVID-19”, a declarat unul dintre coordonatorii studiului Recovery, Martin Landray, profesor la Universitatea Oxford şi citat într-un comunicat publicat în revista The Lancet.

Pentru a putea să se pronunţe în privinţa combinaţiei Lopinavir-Ritonavir (comercializată sub numele Kaletra), cercetătorii britanici au administrat-o unui grup de 1.616 pacienţi şi au comparat datele obţinute cu cele prelevate de la alţi 3.424 pacienţi, în perioada 19 martie-29 iunie.

Rezultatul: nu a existat o diferenţă semnificativă a mortalităţii după 28 de zile (23% pentru pacienţii care au primit tratamentul şi 22% pentru cei care nu l-au primit).

Combinaţia Lopinavir-Ritonavir nu permite nici reducerea riscurilor de conectare a pacienţilor la dispozitivele de ventilare artificială, nici scurtarea perioadei de spitalizare.

La începutul lunii iulie, imediat după anunţul făcut de coordonatorii studiului Recovery despre ineficienţa acestui tratament, coordonatorii studiului european Solidarity (supravegheat de OMS) şi cei ai partenerului său francez, studiul Discovery, au abandonat la rândul lor acest tratament.

Studiul Recovery, care a inclus 13.000 de pacienţi din 176 de spitale britanice, a permis îmbunătăţirea considerabilă a cunoştinţelor despre tratamentele administrate împotriva COVID-19, potrivit Agerpres.

El a arătat mai întâi, la începutul lunii iunie, că hidroxiclorochina nu are un efect benefic. Apoi, la jumătatea lunii iunie, a evidenţiat faptul că dexametazona (un corticoid) reduce mortalitatea bolnavilor suferind de forme grave ale bolii. Acest tratament este unul dintre cele două care i-au fost administrate preşedintelui american Donald Trump în ultimele zile.

Deşi zeci de tratamente împotriva COVID-19 sunt evaluate în lumea întreagă, dexametazona este pentru momentul singurul care a dovedit o eficienţă în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii.

Un antiviral, Remdesivir (şi el administrat preşedintelui Trump) reduce uşor durata de convalescenţă a bolnavilor de COVID-19 spitalizaţi, dar nu a dovedit beneficii în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii.

Coordonatorii studiului Recovery sunt pe cale să evalueze mai multe alte tratamente: cocktailul experimental de anticorpi de sinteză, dezvoltat de compania Regeneron (administrat şi el preşedintelui Trump), Tocilizumab, şi plasma prelevată de la persoane care s-au vindecat de această boală.

Studenți: Majorarea taxei de participare la concursul de rezidențiat nu este motivată

Reprezentanții Alianței Studenților din Domeniul Sănătății atenționează că majorarea cu 25% a taxei de participare la concursul de rezidențiat din acest an nu este motivată, intenția de modificare nefiind anunțată anterior și apare într-un context nefavorabil, lipsit de transparență privind factorii care au dus la această decizie.

Reacția vine în contextul în care taxa de participare la concursul de rezidențiat pe post şi pe loc în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 15 noiembrie 2020 a fost stabilită la 500 lei/participant, față de 400 de lei, cât era până acum.

Potrivit reprezentanților Alianței Studenților din Domeniul Sănătății, schimbarea vine într-un context pandemic, pe un fond de instabilitate financiară și lipsă de predictibilitate, context în care ar trebui încurajați și susținuți viitorii profesioniști din domeniul sănătății.

“Modificarea taxei de participare cu numai 40 de zile înainte de susținerea examenului de rezidențiat, duce la accentuarea instabilității prezente și de asemenea, la demotivarea viitorilor specialiști. În același timp, diferența este una considerabilă pentru un absolvent, fără venituri proprii, ce dorește să devină un specialist necesar în sistemul românesc de sănătate. Ne arătăm îngrijorați de prezentul Ordin și de lipsa de transparență care, având în vedere situația pandemică din acest moment, duce la accentuarea instabilității și demotivarea viitorilor specialiști din domeniul sănătății. Solicităm respectuos Ministerului Sănătății explicații suplimentare cu privire la Ordinul nr. 1697 emis în data de 5.10.2020. Subliniem faptul că Alianța Studenților din Domeniul Sănătății are cele mai bune intenții pentru a asigura o desfășurare optimă a examenului de rezidențiat”, se arată într-un comunicat al Alianței.

Ministerul Sănătăţii organizează pe 15 noiembrie concursul de intrare în rezidenţiat pe post şi rezidenţiat pe loc în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie, se arată într-un ordin al ministrului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial.

Examenul de intrare în rezidenţiat se desfăşoară în centrele universitare Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara, potrivit aceleiași surse.

Totodată, s-au stabilit specialităţile deficitare pentru care se organizează rezidenţiat pe post în spitale clinice cu secţii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice în sesiunea din 15 noiembrie:
• anestezie şi terapie intensivă,
• boli infecţioase,
• cardiologie pediatrică,
• chirurgie cardiovasculară,
• chirurgie pediatrică,
• chirurgie toracică,
• chirurgie vasculară,
• epidemiologie,
• expertiză medicală a capacităţii de muncă,
• gastroenterologie pediatrică,
• hematologie,
• igienă,
• medicină nucleară,
• medicină de urgenţă,
• medicină de laborator,
• microbiologie medicală,
• nefrologie pediatrică,
• neonatologie,
• neurologie pediatrică,
• oncologie medicală,
• ortopedie pediatrică,
• oncologie și hematologie pediatrică,
• pediatrie,
• pneumologie,
• pneumologie pediatrică,
• radiologie-imagistică medicală,
• radioterapie şi sănătate publică şi management.

Cuantumul taxei de participare la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, medicină dentară şi farmacie este de 500 lei/participant, se precizează într-un alt ordin publicat în Monitorul Oficial.

Cum se va desfășura concursul 

Ministerul Sănătăţii a stabilit şi metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului, astfel:

*** Concursul se desfăşoară sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, identice pentru toate centrele universitare în care se organizează concursul, pe o durată de 4 ore.

Alegerea unui loc sau post este condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 60% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu.

Ocuparea locurilor/ posturilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor/ posturilor publicate la concurs, alcătuindu-se o singură clasificare naţională pentru fiecare domeniu.

Medicii, medicii dentişti/ medicii stomatologi şi farmaciştii care devin rezidenţi pe locuri încheie un contract individual de muncă pe perioada determinată, egală cu durata rezidenţiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat, iar cei care devin rezidenţi pe post încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică ce a publicat postul respectiv.

GCS: București, Prahova și Iași, zonele cu cele mai multe cazuri noi de coronavirus

Municipiul Bucureşti – 403 şi judeţele Prahova – 96, Iaşi – 92, Cluj – 85, Bacău – 84 şi Timiş – 82 sunt zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de coronavirus faţă de ultima raportare, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS).

Cele mai puţine cazuri s-au înregistrat în judeţele Mehedinţi – 6, Giurgiu – 10 şi Vrancea – 11.

Distribuţia pe judeţe a cazurilor noi, înregistrate în ultimele 24 de ore, este următoarea:

* Alba – 53
* Arad – 40
* Argeş – 20
* Bacău – 84
* Bihor – 48
* Bistriţa-Năsăud – 37
* Botoşani – 13
* Braşov – 48
* Brăila – 20
* Buzău – 22
* Caraş-Severin – 62
* Călăraşi – 25
* Cluj – 85
* Constanţa – 76
* Covasna – 27
* Dâmboviţa – 23
* Dolj – 34
* Galaţi – 16
* Giurgiu – 10
* Gorj – 12
* Harghita – 32
* Hunedoara – 69
* Ialomiţa – 36
* Iaşi – 92
* Ilfov – 43
* Maramureş – 51
* Mehedinţi – 6
* Mureş – 25
* Neamţ – 66
* Olt – 27
* Prahova – 96
* Satu Mare – 12
* Sălaj – 46
* Sibiu – 55
* Suceava – 71
* Teleorman – 71
* Timiş – 82
* Tulcea – 17
* Vaslui – 34
* Vâlcea – 15
* Vrancea – 11
* Bucureşti – 403

Un număr de 2.121 de cazuri noi persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, faţă de ultima raportare, în urma testelor efectuate la nivel naţional.

GCS: Alte 2.121 de cazuri zilnice de persoane infectate. Record de pacienți la ATI

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.121 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. De asemenea, de la ultima raportare au fost înregistrate 73 de decese, iar 608 sunt internate la ATI.

Astfel, până marți, pe teritoriul României, au fost confirmate 139.612 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 109.898 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 518 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 5.121 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 05.10.2020 (10:00) – 06.10.2020 (10:00) au fost raportate 73 de decese (44 bărbați și 29 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 10 decese la categoria 50-59 de ani, 15 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 de decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 22 decese la categoria de peste 80 de ani.

69 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.097. Dintre acestea, 608 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.540.222 de teste.  Dintre acestea 23.476 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.771 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.705 la cerere.

Pe teritoriul României, 11.433 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.834 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 23.695 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 9 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.858 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.312 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 1.808 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 246.400 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 2 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.766 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.999 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 120 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 7 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Salariații SCJU Cluj-Napoca, obligați să se testeze dacă lipsesc cel puțin șapte zile de la serviciu

Angajații Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca care lipsesc de la locul de muncă cel puțin șapte zile calendaristice consecutive sunt obligați să se testeze la reîntoarcerea la lucru cu 24/48 de ore înainte, costul testului fiind suportat de salariați.

„Având în vedere contextul epidemiologic actual, s-a stabilit ca regulă obligatorie pentru personalul care lipsește de la locul de muncă cel puțin șapte zile calendaristice consecutive, să se testeze la reîntoarcerea la muncă cu 24/48 ore înainte de a reveni și să comunice rezultatul testului medicului șef/asistenta șefă/șeful de serviciu și la SPIAAM pentru a primi avizul de reîntoarcere. Costul testului pentru personalul contractual este de 150 de lei”, se arată în comunicatul conducerii spitalului, către angajați.

 

INSP: Bucureştiul, o rată de incidenţă cumulată peste 100 de cazuri de infectări la 100.000 locuitori

Raportului săptămânal al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că aproape 40% din numărul total de cazuri de COVID-19 s-au înregistrat săptămâna trecută în Bucureşti, Iaşi, Bacău, Neamţ şi Cluj, în 22 judeţe şi municipiul Bucureşti fiind o rată de incidenţă cumulată peste 100 de cazuri la 100.000 locuitori.

Astfel, raportul săptămânal de supraveghere bazat pe datele raportate până la 4 octombrie, în săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie, arată că 36,8% din totalul cazurilor s-au înregistrat în Bucureşti, Iaşi, Bacău, Neamţ şi Cluj.

De asemenea, 30,4% din totalul deceselor cauzate de noul coronavirus au fost înregistrate în Bucureşti, Prahova, Sibiu, Bacău şi Caraş Severin.

În 22 judeţe şi municipiul Bucureşti se înregistrează o rată de incidenţă cumulată peste 100 de cazuri /100.000 locuitori, arată INSP.

Un trend ascendent s-a înregistrat în Alba, Arad, Bacău, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Bucureşti.

Săptămâna trecută au fost raportate 276 de focare de îmbolnăvire cu COVID-19, astfel: centru rezidenţial pentru copii sau vârstnici – 49 focare; unităţi medico-sanitare – 46; unităţi de producţie – 45; familiale – 40; instituţii publice – 28; învăţământ – 26; operator economic – 22; club sportiv – 16; comunitar – 3; horeca – 1.

Totodată, 1 din 25 de cazuri de infectare cu noul coronavirus a fost înregistrat la personal medical.

Conform sursei citate, 81,4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 60,1% s-au înregistrat la
bărbaţi.

În ceea ce priveşte rata de vindecare, aceasta este de 78,9%.

Peste 95% dintre persoanele decedate – 95,3% – aveau cel puţin o comorbiditate asociată, respectiv afecţiuni cardiovasculare (68,9%), diabet (33,6%), afecţiuni neurologice (22,7%), afecţiuni renale (19,3%), obezitate (19%), afecţiuni pulmonare (14,1%), neoplasm (11,9%), alte boli (18,8%).

SUA au adăugat oficial calea aerului pe lista modurilor posibile de răspândire a noului coronavirus

Specialiştii de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite au adăugat în mod oficial calea aerului pe lista modurilor posibile de răspândire a noului coronavirus, confirmând astfel opiniile mai multor oameni de ştiinţă, care pledează de mai multe luni pentru o mai bună conştientizare a acestui risc, informează AFP, potrivit presei internaționale.

CDC şi-a actualizat luni recomandările sanitare pe site-ul său. „Anumite infecţii pot fi transmise printr-o expunere la virusul prezent în micile picături şi particule care pot să rămână suspendate în aer tip de minute sau de ore. Aceste virusuri pot fi capabile să îi infecteze pe oamenii care se află la o distanţă mai mică de aproximativ doi metri în raport cu persoana infectată sau după plecarea din zonă a acelei persoane”, au explicat specialiştii americani.

Rujeola, varicela şi tuberculoza se transmit la rândul lor pe calea aerului.

Potrivit experţilor de la CDC, picăturile respiratorii de diverse mărimi expulzate în proximitatea unei persoane infectate, atunci când aceasta tuşeşte, strănută, cântă, vorbeşte şi respiră, rămân principala cale de contaminare.

Însă noua actualizare, realizată la 10 luni după debutul pandemiei, consacră validitatea mai multor studii care demonstrează că noul coronavirus, deşi nu este la fel de contagios ca rujeola, poate fi într-adevăr transmis la o distanţă de peste doi metri – o ipoteză care era neglijată de CDC şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în momentul apariţiei acestui virus, denumit SARS-CoV-2.

CDC notează importanţa ventilaţiei în spaţiile închise pentru a preveni contaminările.

În schimb, infectarea prin intermediul unei suprafeţe contaminate „nu este considerată o formă comună de răspândire a maladiei COVID-19”, au precizat experţii de la CDC.

Conform acestei organizaţii sanitare americane, precauţiile care trebuie luate rămân neschimbate: distanţare fizică, purtarea măştii sanitare, spălatul mâinilor, evitarea spaţiilor închise aglomerate şi izolarea persoanelor bolnave.

Mai mulţi oameni de ştiinţă americani au făcut presiune pentru actualizarea acestor dispoziţii sanitare oficiale, bazate pe o distincţie învechită între picăturile respiratorii şi aerosoli, ce datează din anii 1930.

„Virusurile din aerosoli pot să rămână suspendate în aer timp de multe secunde şi chiar ore, precum fumul, şi pot fi inhalate”, au scris luni câţiva experţi de la Universitatea California din Maryland şi de la Virginia Tech într-o declaraţie comună.

Rezidenţiatul pe post şi pe loc va avea loc pe 15 noiembrie, pentru medicină, medicină dentară şi farmacie

Ministerul Sănătăţii organizează pe 15 noiembrie concursul de intrare în rezidenţiat pe post şi rezidenţiat pe loc în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie, se arată într-un ordin al ministrului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial.

Examenul de intrare în rezidenţiat se desfăşoară în centrele universitare Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara, se precizează în ordinul ministrului, publicat în Monitorul Oficial.

Totodată, s-au stabilit specialităţile deficitare pentru care se organizează rezidenţiat pe post în spitale clinice cu secţii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice în sesiunea din 15 noiembrie:
• anestezie şi terapie intensivă,
• boli infecţioase,
• cardiologie pediatrică,
• chirurgie cardiovasculară,
• chirurgie pediatrică,
• chirurgie toracică,
• chirurgie vasculară,
• epidemiologie,
• expertiză medicală a capacităţii de muncă,
• gastroenterologie pediatrică,
• hematologie,
• igienă,
• medicină nucleară,
• medicină de urgenţă,
• medicină de laborator,
• microbiologie medicală,
• nefrologie pediatrică,
• neonatologie,
• neurologie pediatrică,
• oncologie medicală,
• ortopedie pediatrică,
• oncologie și hematologie pediatrică,
• pediatrie,
• pneumologie,
• pneumologie pediatrică,
• radiologie-imagistică medicală,
• radioterapie şi sănătate publică şi management.

Cuantumul taxei de participare la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, medicină dentară şi farmacie este de 500 lei/participant, se precizează într-un alt ordin publicat în Monitorul Oficial.

Cum se va desfășura concursul 

Ministerul Sănătăţii a stabilit şi metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului, astfel:

*** Concursul se desfăşoară sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, identice pentru toate centrele universitare în care se organizează concursul, pe o durată de 4 ore.

Alegerea unui loc sau post este condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 60% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu.

Ocuparea locurilor/ posturilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor/ posturilor publicate la concurs, alcătuindu-se o singură clasificare naţională pentru fiecare domeniu.

Medicii, medicii dentişti/ medicii stomatologi şi farmaciştii care devin rezidenţi pe locuri încheie un contract individual de muncă pe perioada determinată, egală cu durata rezidenţiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat, iar cei care devin rezidenţi pe post încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică ce a publicat postul respectiv.

Unde se fac înscrierile

Înscrierile pentru concurs se fac prin direcţiile de sănătate publică, respectiv prin ministerele cu reţea sanitară proprie.

Dosarele de concurs vor fi depuse exclusiv prin poştă sau servicii de curierat, cu confirmare de primire, în perioada 8 – 20 octombrie, inclusiv data poştei.

*** În ceea ce priveşte desfăşurarea concursului, vor fi respectate reguli sanitare şi de protecţie în contextul prevenirii şi combaterii infectării cu SARS-CoV-2.

Organizatorii asigură materialele de igienă şi de protecţie sanitară necesare atât pentru candidaţi, cât şi pentru personalul implicat în organizarea concursului, precum şi respectarea măsurilor igienico-sanitare. Totodată, asigură aerisirea sălilor de concurs înainte de a permite intrarea candidaţilor.

La intrarea în clădirea de concurs, candidaţilor le va fi măsurată temperatura (care nu trebuie să depăşească 37,3 grade C) de către cadrul medical care va asigura asistenţa medicală pe întreaga durată a desfăşurării activităţilor. Candidaţii a căror temperatură depăşeşte 37,3 grade C vor fi conduşi de şeful de clădire pe un traseu separat în sala de rezervă special destinată acestor candidaţi. Pentru fiecare corp de clădire se va stabili minimum o sală de rezervă pentru fiecare domeniu de concurs din clădirea respectivă.

Intrările/ ieşirile, precum şi sensul de deplasare pe coridoare către sălile de concurs şi toalete sunt stabilite de organizator şi sunt semnalizate corespunzător, urmând a fi dezinfectate în mod regulat.

Începând cu ora 8,30, candidaţii pot intra în sala în care au fost repartizaţi. La intrare candidaţii au obligaţia de a purta mască medicală; în cazul în care nu deţin acest dispozitiv, vor primi din partea organizatorilor o mască medicală la intrarea în clădirea de concurs şi se legitimează în faţa şefului de sală cu buletinul/ cartea de identitate sau paşaportul, documente ce trebuie să fie în termen de valabilitate. Cei fără un astfel de document valabil nu sunt primiţi în sala de concurs.

Masca va fi purtată de candidaţi şi supraveghetori/ şeful de sală pe toată durata concursului până la părăsirea clădirii unde au fost repartizaţi. Supraveghetorii şi şefii de sală vor purta şi mănuşi chirurgicale.

Din motive de securitate epidemiologică, candidaţii nu se pot strânge în grupuri mai mari de 3 persoane.

Candidaţii sunt aşezaţi în sală în ordine alfabetică, cu excepţia perechilor soţ-soţie, fraţi-surori, care au obligaţia, sub sancţiunea anulării lucrării şi eliminării din concurs, să semnaleze şefului de sală aceste situaţii, pentru a putea fi aşezaţi separat.

Candidaţii sunt aşezaţi în sală în aşa fel încât să rămână cel puţin un loc liber între 2 candidaţi, respectând distanţa de securitate epidemiologică (minimum un metru).

În timpul concursului candidaţii nu au voie să consulte niciun fel de materiale, să discute cu ceilalţi candidaţi, să copieze sau să aibă asupra lor aparatură electronică de comunicare.

”Candidaţii îşi vor strânge părul astfel încât urechile să fie vizibile, iar cei ce poartă proteze auditive sunt rugaţi să le scoată pe perioada celor 4 ore de concurs, pentru a se evita suspiciunea de transmitere a informaţiilor prin radiorecepţie. Orice abatere (comunicare între candidaţi, copiere, păstrarea asupra candidatului în timpul concursului a oricărei aparaturi de transmisie, înşelăciune asupra identităţii) este socotită fraudă şi se sancţionează cu eliminarea din concurs.

Din motive de securitate cibernetică, în ziua concursului, în intervalul orar 10,00 – 14,00, site-urile oficiale ale universităţilor de medicină şi farmacie îşi pot suspenda activitatea.

*** Grilele cu răspunsurile corecte sunt transmise din sediul securizat către comisiile locale de rezidenţiat, după ora 13,00, în ziua concursului, în format electronic securizat. Comisiile locale de rezidenţiat multiplică grilele cu răspunsurile corecte, le sigilează în plicuri corespunzătoare fiecărei săli de concurs şi le distribuie în sălile de concurs prin delegaţi însoţiţi de personal de pază (2 – 3 persoane pentru fiecare corp de clădire). Plicul este înmânat şefului de sală de către delegaţi după minimum 15 minute de la expirarea celor 4 ore de concurs şi după predarea de către toţi candidaţii din sala respectivă a grilelor pentru corectat.

Eventualele contestaţii privind răspunsurile corecte sunt depuse de candidaţi până la ora 16,00 în data de 16 noiembrie, se menţionează în metodologie. Acestea se depun la sediul comisiei locale de concurs anunţat pe site-ul universităţii de medicină şi farmacie unde a fost susţinut concursul, numai prin poştă electronică sau fax. Nu se pot depune contestaţii privind corectarea manuală a grilelor de concurs.

Grupurile de specialişti analizează contestaţiile depuse şi comunică răspunsurile corecte rămase definitive, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere.

*** Alegerea locurilor/ posturilor în specialitate şi a centrelor de pregătire se face prin teleconferinţă, pe baza punctajului şi a clasificărilor anunţate, în 3 zile consecutive, stabilite de comun acord între Ministerul Sănătăţii şi instituţiile de învăţământ superior cu profil medical acreditate, în intervalul orar 9,00 – 19,00.

Candidaţii se vor putea prezenta în unul dintre centrele universitare: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Sibiu, Târgu Mureş sau Timişoara. Dacă repartiţia nu se finalizează în prima zi, respectiv în cea de a doua zi, va continua în ziua următoare, în acelaşi interval orar, sau, după caz, până la epuizarea locurilor/ posturilor publicate la concurs sau a candidaţilor care au drept de a alege loc/ post.