Tătaru: Într-o astfel de perioadă este nevoie de echilibru și păstrarea sănătății mintale

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că în perioada următoare va fi nevoie de măsuri noi concretizate în programe și investiții pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de îngrijire a sănătății mintale.

Ministrul a spus că pandemia provocată de noul coronavirus a produs multe schimbări în viața noastră din punct de vedere medical, dar și social și economic, iar într-o astfel de perioadă cu numeroase provocări este nevoie, mai mult ca oricând, de echilibru și păstrarea sănătății mintale.

Afirmațiile sale vin în contextul Zilei mondială a sănătăţii mintale, care este marcată în fiecare an la data de 10 octombrie, prilej de a crește gradul de conștientizare și educare a populației cu  privire la sănătatea mintală.

 

10 octombrie – Ziua mondială a sănătăţii mintale

Ziua mondială a sănătăţii mintale este marcată în fiecare an la 10 octombrie. Această zi a fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu consecinţele şi impactul fără precedent al sănătăţii mintale şi impactul pandemiei de COVID-19 asupra a miliarde de oameni, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) lansează campania Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, tema din acest an fiind „Sănătate mintală pentru toţi. Investiţii mai mari – Acces mai mare”, scrie site-ul wfmh.global.

„Acum este nevoie mai mult decât oricând de investiţii mai mari în sănătatea mintală pentru a ne asigura că toată lumea are pretutindeni acces la îngrijirea sănătăţii mintale. Investiţiile insuficiente în sănătatea mintală au lăsat mari lacune de tratament la nivel global. Sănătatea mintală este o investiţie şi nu o cheltuială şi ar trebui acordată prioritate pentru a evita o nouă catastrofă”, afirmă dr. Daniels, preşedintele WFMH, conform site-ului amintit.

Potrivit paginii dedicate evenimentului, decalajul de tratament rămâne mare – 50% dintre persoanele cu tulburări mintale din ţările cu venituri ridicate şi 85% dintre persoanele din ţările cu venituri mici şi medii nu au acces la tratament. „Sistemele fragile de sănătate nu au reuşit să soluţioneze sau să facă faţă lacunelor mari de tratament şi necesităţii îngrijirii sănătăţii mintale”, precizează aceeași sursă.

„Ziua mondială a sănătăţii mintale nu este doar un eveniment de o zi, ci ne oferă ocazia şi avantajul de a atrage atenţia guvernelor, donatorilor, factorilor de decizie politică şi tuturor părţilor interesate, pentru a asigura acţiuni pentru investiţii mai mari în sănătatea mintală. Să unim forţele şi vocile pentru impulsionarea agendei de investiţii în sănătate mintală, pentru concentrarea sporită şi accesul la sănătatea mintală”, se arată în mesajul citat.

Liga Română pentru Sănătate Mintală atrage atenţia că tulburările mintale pot lovi pe oricine, neţinând cont de vârstă, statut economic, rasă, crez sau culoarea pielii.

„În ultimul secol, medicina a făcut progrese incredibile în a înţelege, a vindeca şi a elimina cauzele multor suferinţe, incluzând tulburările mintale. În timp ce doctorii încearcă să descifreze unele din misterele creierului uman, multe dintre funcţiile sale rămân o adevărată enigmă. Totuşi, cercetătorii au descoperit că multe dintre bolile mintale apar ca rezultat al unor dezechilibre chimice la nivelul creierului. Aceste dezechilibre pot fi moştenite sau se pot dezvolta ca urmare a stresului excesiv sau abuzului de substanţe. Un lucru uşor trecut cu vederea – ca şi celelalte organe ale corpului, creierul este vulnerabil în faţa bolilor. Oamenii care suferă de tulburări mintale se comportă deseori diferit: de la tristeţe extremă şi nervozitate, până la, în cazuri mai severe, halucinaţii şi izolare totală. În loc să fie acceptaţi şi trataţi cu compasiune, cei care suferă de boli mintale pot avea parte de ostilitate, discriminare şi stigmatizare”, scrie site-ul Ligii Române pentru Sănătate Mintală.

Totodată, LRSM aminteşte că recuperarea este posibilă, simptomele pot fi reduse sau eliminate, dacă bolnavul beneficiază de asistenţă şi tratament. „Mobilizându-ne, învăţând să avem grijă de noi şi beneficiind de servicii profesionale, oamenii pot depăşi afecţiunile cauzate de bolile mintale”.

FDA a primit solicitarea Regeneron de autorizare rapidă în SUA a anticorpilor monoclonali

Compania biotehnologică americană Regeneron Pharmaceuticals, proprietara tratamentului experimental cu anticorpi monoclonali care i-a fost administrat preşedintelui Donald Trump în timpul spitalizării după ce s-a infectat cu noul coronavirus, a cerut organismului american de reglementare autorizaţia ca acest tratament să fie disponibil pentru întreaga populaţie.

Regeneron a solicitat Agenţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) ca anticorpul REGN-COV2 să primească autorizaţia prin procedura rapidă, până când vor exista suficiente date care să permită obţinerea autorizaţiei permanente.

Compania biotehnologică a asigurat că, odată ce va primi autorizaţia cerută, conform unui angajament al guvernului american dozele disponibile pentru pacienţii din SUA vor fi gratuite. Regeneron afirmă că la ora actuală dispune de doze pentru circa 50.000 de pacienţi, dar speră ca ”în câteva luni” să producă doze suficiente pentru circa 300.000 de pacienţi, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Preşedintelui Trump i-a fost administrată o doză de 8 grame din acest cocktail de anticorpi la puţin timp după ce a fost testat pozitiv pentru COVID-19 şi în pofida faptului că tratamentul nu este autorizat de FDA, fiind încă în stadiu experimental. Medicii i-au mai administrat preşedintelui cinci doze din antiviralul Remdesivir (autorizat de către FDA în regim de urgenţă) şi dexametazonă.

Donald Trump a fost internat vineri după ce a avut febră şi saturaţia de oxigen îi scăzuse. Dar el pare să fi răspuns favorabil tratamentului şi luni a fost externat.

Durata anticorpilor generați de bolnavii de COVID-19 este de cel puțin 3 lunii, susțin studiile

Durata anticorpilor generaţi de bolnavii de COVID-19 continuă să fie o întrebare deschisă, dar aceasta pare să fie de cel puţin trei luni de la apariţia simptomelor, fiind perioada în care anticorpii au fost detectaţi în sânge şi salivă în cadrul a două studii publicate joi de revista Science.

Aceste noi cercetări le completează pe cele care au evaluat deja durata imunităţii după infectarea cu virusul SARS-CoV-2, unele semnalând că anticorpii neutralizanţi ar putea rezista până la şase luni.

Noile studii semnalează că imunoglobina G (IgG) sunt anticorpii cei mai durabili detectabili în sângele şi saliva pacienţilor, pentru un interval de timp de cel puţin trei luni. De asemenea, faptul că aceşti anticorpi pot fi detectaţi la niveluri similare atât în sânge cât şi în salivă sugerează că aceasta din urmă poate fi folosită ca fluid alternativ pentru probele de anticorpi, relatează EFE, citată de Agerpres.

Primul studiu, condus de Anita Iyer, de la Universitatea din Boston, a măsurat răspunsul de anticorpi în sângele a 343 de pacienţi cu COVID-19 într-o perioadă de cel mult 122 de zile după apariţia simptomelor şi l-au comparat cu cel al grupului de control de 1.548 de persoane dintr-un eşantion de dinainte de pandemie.

Rezultatele au semnalat că anticorpii IgM şi IgA au fost ”de scurtă durată”, scăzând sub nivelul detectabil într-o perioadă cuprinsă între 49 şi 71 de zile de la apariţia simptomelor.

În schimb, răspunsul în anticorpi IgG – direcţionaţi împotriva proteinei Spike, prin intermediul căreia noul coronavirus pătrunde în celulele umane – a scăzut lent într-o perioadă de 90 de zile şi numai trei persoane au pierdut aceşti anticorpi în respectivul interval de timp.

Cel de-al doilea studiu, realizat asupra a 402 pacienţi şi condus de Baweleta Isho, de la Universitatea din Toronto, semnalează că anticorpii IgG rămân ”relativ stabili” până la 105 zile după apariţia simptomelor.

Datele indică faptul că nivelurile maxime de IgG sunt produse între 16 şi 30 de zile după apariţia simptomelor.

”Studiul nostru demonstrează că anticorpii IgG împotriva proteinei Spike a virusului sunt relativ durabili atât în sânge cât şi în salivă”, potrivit lui Jennifer Gommerman, una dintre autoarele cercetării şi profesoară la Universitatea din Toronto.

Peste 100.000 de cazuri zilnice înregistrate pentru prima oară în Europa

În Europa s-au înregistrat pentru prima dată joi peste 100.000 de cazuri zilnice de COVID-19, după ce ţări precum Rusia şi Marea Britanie au cunoscut în ultimele cinci zile o creştere a numărului de infecţii cu coronavirus.

Epicentrul focarului din regiunea Europei s-a mutat în Regatul Unit, Rusia, Spania şi Franţa care au raportat cel puţin peste 10.000 de cazuri fiecare în ultimele trei zile.

Rusia a raportat vineri cele mai multe cazuri zilnice de coronavirus după luna mai, determinând autorităţile de la Moscova să ia în considerare închiderea barurilor şi a cluburilor de noapte.

Regatul Unit a înregistrat joi peste 17.000 de cazuri de COVID-19, ministrul britanic al sănătăţii Matt Hancock avertizând că Marea Britanie se află într-un „moment periculos”. Multe regiuni din nordul Angliei, Ţara Galilor şi Scoţia au introdus restricţii mai severe privind interacţiunea socială pentru a încerca să împiedice răspândirea bolii.

Marea Britanie are o rată de deces de 7% în urma îmbolnăvirilor cu COVID-19, printre cele mai mari din lume. Mai mult de şase la fiecare 10.000 de persoane au murit din cauza virusului în ţară.

În prezent, Europa a înregistrat peste 16% din totalul cazurilor de coronavirus la nivel global şi aproape 22% din decesele provocate de COVID-19. Joi, când numărul cazurilor raportate zilnic a depăşit pragul de 100.000, Europa de Est a fost cea mai afectată regiune, cu peste 33.600 de cazuri raportate zilnic, relatează Reuters, citată de Agerpres.

În Europa de Nord, Marea Britanie a fost singura ţară cu un număr extrem de mare de cazuri. Noile infecţii în ţară au crescut de peste 2,5 ori de la începutul lunii octombrie fără semne de încetinire a răspândirii bolii.

Italia, în sudul Europei, a înregistrat peste 4.000 de cazuri pentru prima dată din aprilie, când ţara era devastată de virus. Numărul zilnic de cazuri din ţară a crescut constant în ultimele trei luni. Ţara se află pe locul al doilea ca număr de decese pe continent, cu 36.083 de morţi de la izbucnirea epidemiei, în februarie.

Guvernul spaniol a declarat vineri stare de alertă în regiunea capitalei Madrid, ca măsură de combatere a extinderii epidemiei de COVID-19. Cu 850 de cazuri de coronavirus la 100.000 de locuitori, zona Madridului are cea mai mare rată de infectare din Europa.

În Europa de Vest, Franţa a înregistrat joi un nou număr zilnic record de cazuri de COVID-19 pentru două zile consecutiv, spitalele funcţionând în sistem de urgenţă.

La rândul său, Belgia a impus controale mai stricte asupra adunărilor după apariţia de noi infecţii în ţară. Noile cazuri de coronavirus au crescut de peste 2,6 ori de la începutul lunii octombrie. Infecţiile cu COVID-19 au făcut deja peste 10.000 de decese în ţară, care are o populaţie de 11 milioane de locuitori.

Ungaria a început să producă Remdesivir pe plan intern; în curând va produce și Favipiravir

Ungaria a început să producă pe plan intern medicamentul antiviral Remdesivir, folosit pentru tratarea COVID-19, compania farmaceutică ungară Richter producând până în prezent în etapa iniţială doze suficiente pentru circa 250 de pacienţi, a declarat vineri ministrul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, Jozsef Bodis.

Potrivit acestuia, până la sfârşitul lunii octombrie vor fi produse doze pentru tratamentul a mai mult de 800 de pacienţi. Guvernul de la Budapesta a contribuit cu 400 de milioane de forinţi (1,1 milioane de euro) la producţia acestui medicament de către compania Richter.

Este de asemenea în curs în Ungaria producţia antiviralului Favipiravir, conform aceluiaşi ministru, relatează agenţia MTI, citată de Agerpres.

Comisia Europeană a anunţat miercuri că a convenit cu societatea farmaceutică americană Gilead achiziţia a 20.300 de doze suplimentare de Remdesivir, suficiente pentru circa 3.400 de pacienţi, încercând astfel să acopere deficitul în aprovizionarea cu acest medicament antiviral cu care se confruntă statele Uniunii Europene.

Comisia Europeană achiziţionează acest medicament de la compania Gilead în mod centralizat şi gestionează distribuirea lui către statele membre ale UE. În luna iulie a fost achiziţionată o cantitate suficientă pentru tratarea a 30.000 de pacienţi COVID-19, dar mai multe state europene au anunţat recent că au nevoie de doze suplimentare.

Suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, în dezbatere publică

Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre privind suplimentarea bugetului ministerului din rezerva la dispoziţia Guvernului cu sume care vor fi destinate vaccinării copiilor, conform Calendarului naţional, vaccinării antigripale pentru persoanele la risc, testării persoanelor suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2, dar şi achiziţionării medicamentului Veklury (Remdesivir) necesar pentru tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.

„Prin acest proiect de act normativ se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, la cap. 66.01 ‘Sănătate’ cu suma de 400.000 mii lei, din care la titlul 20 ‘Bunuri şi servicii’ 340.000 mii lei şi la titlul 51 ‘Transferuri între unităţile administraţiei publice 60.000 mii lei, destinată Programelor naţionale de sănătate publică derulate de Ministerul Sănătăţii”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Potrivit sursei citate, din sumele alocate suplimentar Ministerul Sănătăţii va asigura continuitatea derulării unor activităţi „prioritare” din cadrul Programelor naţionale de sănătate, după cum urmează:

* vaccinarea copiilor eligibili, conform Calendarului naţional de vaccinare;

* vaccinarea antigripală a persoanelor din grupele la risc de a contracta gripa sau de a dezvolta complicaţii ale acesteia;

* asigurarea testării de laborator prin metoda RT-PCR a persoanelor suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2;

* realizarea activităţilor de limitare a răspândirii infecţiei SARS – CoV2 la nivelul direcţiilor de sănătate publică;

* acordarea tratamentului antiretroviral pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA.

„Totodată, prin prezentul proiect de act normativ se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, la cap. 66.01 ‘Sănătate’ titlul 20 ‘Bunuri şi servicii’ cu suma de 108.600 mii lei, destinată Rezervei Ministerului Sănătăţii, în vederea asigurării achiziţionării medicamentului Veklury (Remdesivir) necesar pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie COVID”, afirmă aceeaşi sursă, citată de Agerpres.

Raportări record de cazuri noi de COVID-19 în Ucraina, Rusia, Polonia, Bulgaria

Ucraina va deschide mai multe spitale pentru a accepta pacienţii cu COVID-19 pe fondul unei creşteri recente a numărului de infectări, a anunţat vineri guvernul.

Ucraina a înregistrat un număr record de 5.804 cazuri de COVID-19 în 24 de ore, a declarat vineri Consiliul naţional de securitate, în creştere de la un număr record de 5.397 de cazuri noi raportate joi, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Numărul zilnic de infectări a urcat la un nivel record pentru a treia zi consecutiv în Ucraina, numărul total de cazuri de COVID-19 ajungând la 250.538, dintre care 4.779 de decese, inclusiv 89 în ultimele 24 de ore. Numărul total de pacienţi care s-au însănătoşit de la începutul pandemiei a fost de 110.650.

Rusia a anunţat vineri o creştere record a cazurilor de COVID-19 – peste 12.000 -, cel mai mare număr zilnic după izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Cazurile înregistrate în ţară au crescut cu 12.126 faţă de ziua precedentă, numărul total al infectărilor ajungând la 1.272.238, a declarat un serviciu federal de monitorizare într-un comunicat.

Rusia se află pe locul patru la nivel mondial în ceea ce priveşte numărul de cazuri de coronavirus, după Statele Unite, India şi Brazilia, relatează dpa.

Autorităţile ruse au sfătuit persoanele în vârstă şi alte grupuri aflate în categoria de risc să rămână acasă.

Rusia dispune de un vaccin împotriva coronavirusului care poate fi administrat pe bază de voluntariat. Vaccinul rămâne însă unul controversat în condiţiile în care reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice internaţionale susţin că acesta nu a fost testat suficient.

Polonia a raportat vineri, pentru a patra zi la rând, un număr record de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, 4.739, potrivit anunţului făcut de Ministerul Sănătăţii, în timp ce ţara se pregăteşte pentru reimpunerea unor restricţii, informează Reuters.

Masca va deveni obligatorie în toată ţara începând de sâmbătă, când se aşteaptă să fie anunţată o înăsprire a măsurilor antiepidemice în şcoli. Joi, prim-ministrul Mateusz Morawiecki nu a exclus impunerea stării de urgenţă dacă numărul de cazuri va continua să crească.

În total, Polonia, ţară cu 38 milioane de locuitori, a raportat până acum 116.338 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 şi 2.919 decese.

Bulgaria a raportat vineri un număr de 516 noi cazuri de coronavirus, depăşind pentru a treia zi consecutiv recordul de infectări pentru 24 ore de la începutul pandemiei în martie, relevă datele oficiale, preluate de Reuters.

Numărul total de cazuri de COVID-19 a ajuns la 23.279, dintre care 880 de decese. Un număr total de 1.063 de persoane sunt spitalizate, iar 56 se află la terapie intensivă, conform datelor de la platforma de informare privind coronavirusul.

În ciuda înmulţirii cazurilor de infectare în ultimele zile, ministrul sănătăţii susţine că Bulgaria este într-o situaţie relativ mai bună comparativ cu celelalte state din UE lovite de al doilea val de COVID-19 şi a exclus introducerea de noi restricţii pentru moment.

Studenții UMFST Tg. Mureș care fac practică în spitale au la dispoziție containere mobile cu vestiare

Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) ‘George Emil Palade’ din Târgu Mureş a anunţat, vineri, că a amplasat, în curtea Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş şi a Clinicii Medicină Internă II din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş, şase containere mobile cu vestiare pentru studenţi, pe fondul creşterii numărului de infectări cu SARS-COV-2.

„Această soluţie temporară, până la identificarea unor soluţii definitive, a fost necesară pentru a rezolva o problemă veche a vestiarelor studenţilor care fac stagii în aceste clinici, dar şi pentru a oferi un grad mai ridicat de siguranţă studenţilor care desfăşoară activităţi didactice on-site. La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş problema vestiarelor pentru studenţi a fost rezolvată definitiv în 2018, prin construirea de către UMFST a unui vestiar separat, structurat pe două nivele, cu o capacitate de 812 locuri”, a precizat conducerea UMFST Târgu Mureş, într-un comunicat de presă.

Conducerea universităţii a reamintit studenţilor că, pentru participarea la activităţile didactice on-site, este obligatorie completarea chestionarului pentru triaj epidemiologic, care se regăseşte inclusiv în carnetul online de student şi se poate transmite online.

„Completarea chestionarului se face anterior începerii activităţilor didactice on-site, o dată pe zi, indiferent de numărul activităţilor didactice la care participă studentul”, a precizat UMFST Târgu Mureş.

Guvernul spaniol declară stare de alertă în regiunea capitalei Madrid

Guvernul spaniol a declarat vineri stare de alertă în regiunea capitalei Madrid, ca măsură de combatere a extinderii epidemiei de COVID-19, dar executivul central şi cel regional îşi continuă disputa asupra măsurilor antiepidemice concrete, după ce, în urma unei plângeri a guvernului regional, justiţia a invalidat joi ”lockdown-ul” parţial decis de Ministerul Sănătăţii.

Premierul socialist spaniol Pedro Sanchez a avut vineri o întâlnire pe această temă cu şefa guvernului regiunii Madrid, Isabel Díaz Ayuso. Conform unor surse guvernamentale, Ayuso i-a cerut lui Sanchez mai mult timp pentru a decide asupra opţiunilor pe care le va avansa executivul regional, în timp ce premierul a insistat asupra necesităţii protejării sănătăţii populaţiei.

Tribunalul Superior de Justiţie din Madrid (TSJM) a respins joi restricţiile antiepidemice împotriva COVID-19 prin care începând de vinerea trecută locuitorii capitalei spaniole şi din nouă oraşe limitrofe nu mai pot părăsi aceste localităţi, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.

Instanţa şi-a motivat hotărârea de respingere a restricţiilor de deplasare prin faptul că ele ”îngrădesc drepturile şi libertăţile fundamentale” şi ”constituie o ingerinţă a puterilor publice în drepturile fundamentale ale cetăţenilor fără o autorizaţie legală”, întrucât regiunile spaniole iau propriile decizii în materie de sănătate şi prevenire a răspândirii bolilor, în virtutea statutului lor de comunităţi autonome.

Guvernul regional al Madridului, condus de Partidul Popular (PP), deşi a respins restricţiile de intrare şi ieşire din localităţi invalidate joi de justiţie, a instituit pe 21 septembrie pentru două săptămâni măsuri de limitare a deplasărilor în cartierele Madridului şi în împrejurimi, acolo unde numărul noilor cazuri de COVID-19 este mai ridicat.