Irlanda impune cele mai dure restricții din Europa pentru a lupta cu pandemia

Irlanda va fi prima ţară din UE care va institui restricţii pentru întreaga populaţie începând din noaptea de miercuri spre joi, măsuri luate în contextul pandemiei de COVID -19, a anunţat premierul Micheal Martin.

Măsurile vor intra în vigoare miercuri la miezul nopţii (23.00 GMT) timp de şase săptămâni, a precizat premierul într-o alocuţiune televizată, subliniind în acelaşi timp că şcolile vor rămâne deschise.

Toate activităţile comerciale neesenţiale se vor închide şi barurile şi restaurantele vor servi doar alimente la pachet, a menţionat şeful guvernului.

”Cerem tuturor celor din ţară să rămână acasă”, a adăugat Micheal Martin. Numai persoanele cu un loc de muncă considerat esenţial vor avea ”permisiunea de a se deplasa la serviciu”, a spus el.

În plus, irlandezii nu îşi vor putea părăsi casele pentru a face mişcare decât pe o rază de cinci kilometri în jurul locuinţei, în caz contrar riscând amenzi, relatează AFP, citată de Agerpres.

Şcolile şi creşele vor rămâne deschise ”deoarece nu ne putem permite şi nu ne vom permite ca viitorul copiilor şi tinerilor noştri să fie o altă victimă a acestei boli”, a spus de asemenea premierul irlandez.

Vizitele între diferite locuinţe şi evenimentele interioare vor fi interzise, deşi sportul profesional va fi permis în spaţiu închis.

Măsurile irlandeze sunt ”fără îndoială cele mai dure din Europa”, dar ”astăzi este nevoie de acţiuni suplimentare”, a admis premierul. „Dacă ne unim eforturile pentru următoarele şase săptămâni, vom putea să sărbătorim Crăciunul în mod corespunzător”, a spus el.

Pandemia de coronavirus a ucis cel puţin 1.852 de persoane în Irlanda, potrivit ultimelor cifre oficiale.

Coronavirus: Picăturile respiratorii, contactul cu mâinile şi aerosolii, modalitățile prin care se transmite coronavirusul

Picăturile respiratorii, contactul cu mâinile şi norii de particule virale (aerosoli) din spaţii închise, slab ventilate, rămân cele mai probabile modalităţi de transmitere a noului coronavirus, care poate supravieţui chiar şi nouă ore pe piele şi până la 28 de zile pe ecranul telefonului.

Picături de salivă

Primul mod de transmitere a coronavirusului identificat este cel al picăturilor de salivă expulzate de o persoană infectată în timp ce tuşeşte sau strănută, dar şi atunci când cântă sau vorbeşte.

Oamenii de ştiinţă cred că pentru aceasta este nevoie de o apropiere, de la un metru la un metru şi jumătate, estimare care se regăseşte în recomandările sanitare oficiale privind distanţarea fizică.

Pe de altă parte, aceste picături sunt relativ ”grele” şi nu rămân suspendate în aer.

Contacte şi suprafeţe

Virusul se poate ataşa, de asemenea, de o suprafaţă contaminată cu picături, precum mâini, şerveţele, ochelari, robinete, clanţe, butoane de lift, balustrade şi altele. Riscul de contaminare apare dacă după intrarea în contact cu acestea este atinsă faţa.

Virusul supravieţuieşte nouă ore pe piele, comparativ cu aproximativ 1,8 ore în cazul gripei, potrivit unui studiu japonez publicat în jurnalul Clinical Infectious Diseases. Însă aplicarea dezinfectantelor pentru mâini pe bază de alcool neutralizează aceste două virusuri ”în 15 secunde”.

Într-un mediu răcoros şi întunecat, coronavirusul SARS-CoV-2 poate supravieţui până la 28 de zile pe ecranul telefonului, pe sticlă, oţel şi bancnote din plastic (care există în special în Australia, Canada sau Marea Britanie), conform unui studiu experimental realizat de Agenţia ştiinţifică naţională australiană (CSIRO), relatează AFP, citată de Agerpres.

De aici recomandările de a evita atingerile, de a spăla frecvent mâinile cu săpun sau gel hidroalcoolic şi de a dezinfecta în mod regulat suprafeţele atinse, în special la locul de muncă şi în spaţiile publice.

Aerosoli

În spaţiile închise, slab ventilate, aerosolii, nori de picături microscopice de particule virale care sunt eliberate doar prin respiraţie, pot parcurge distanţe mai mari şi pot ateriza direct pe faţa altor persoane într-un perimetru de aproximativ doi metri. Se estimează că aceşti nori invizibili rămân suspendaţi în aer minute sau chiar ore, în funcţie de ventilaţie.

Centrele de Prevenţie şi Control al Bolilor (CDC) din Statele Unite şi-au actualizat recent lista posibilelor moduri de răspândire a coronavirusului adăugând aerosolii, chiar dacă principalul mod de contagiere rămâne, în opinia lor, răspândirea prin picături respiratorii expulzate de o persoană infectată. CDC s-au aliniat astfel la opinia multor oameni de ştiinţă care au recomandat să fie luat în considerare acest risc.

Acest mod de transmitere a noului coronavirus ”nu poate fi exclus”, a recunoscut la începutul lunii iulie OMS, în special în ”anumite spaţii închise, cum ar fi locuri foarte frecventate şi slab ventilate” şi atunci când oamenii sunt prezenţi în astfel de zone ”pentru o perioadă lungă de timp”.

Nu se cunoaşte doza de particule virale necesare pentru a provoca infecţia, însă cu cât aceasta este mai mare ”cu atât creşte probabilitatea de infectare”, a declarat recent Steve Nigelle, genetician specializat în virusului de la Harvard.

Potrivit experților, numărul real al deceselor cauzate de COVID în Iran este peste dublul celui oficial

Numărul deceselor asociate noului coronavirus în Iran este peste dublul celui indicat de datele oficiale, a raportat marţi agenţia de presă Irna, citând o echipă de gestionare a crizei care încearcă să oprească contagiunea.

Expertul în sănătate Massud Mardani a fost citat spunând că numărul zilnic al deceselor, plasat la 337 luni de Ministerul Sănătăţii, ar trebui să fie înmulţit cu 2,5 pentru a obţine cifra reală a acestora.

Alţi experţi în sănătate din Iran împărtăşesc evaluarea lui Mardani conform căreia numărul real de cazuri de coronavirus din ţară este semnificativ mai mare decât cifrele oficiale din cauza capacităţii limitate de testare, informează dpa, citată de Agerpres.

Specialiştii cer măsuri imediate de carantină în oraşele mari – în special la Teheran, un hotspot major pentru COVID-19 – pentru a preveni supraîncărcarea sistemului de sănătate. Numărul zilnic de morţi anunţat luni marchează un record în această ţară de la debutul pandemiei.

În Iran, numărul total al deceselor asociate COVID-19 a ajuns în prezent la 30.712, iar cel al infectărilor la 534.631.

Clinica de Recuperare Cardiovasculară devine secţie externă a Spitalului Victor Babeş Timișoara

Secţia Clinică de Recuperare Cardiovasculară a Spitalului Municipal Timişoara devine secţie externă a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş”, pentru tratarea pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2.

Modificarea s-a făcut în baza unui recent Ordin al Ministrului Sănătăţii privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de COVID-19, iar secţia va avea o capacitate de 48 de paturi, potrivit unui comunicat al Instituţiei Prefectului Timiș.

Pe de altă parte, cinci focare active COVID-19 au fost declarate închise, marţi, de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Timiş, dar a crescut cu cinci numărul bolnavilor infectaţi cu SARS-CoV-2 care au fost internaţi în terapia intensivă în ultimele 24 de ore.

Purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Cornelia Bubatu, a declarat că au fost închise focarele de la Spitalul de Copii Timişoara, de la trei unităţi economice din Ghiroda, Dumbrăviţa şi Lugoj, precum şi dintr-o unitate nonguvernamentală din Timişoara, relatează Agerpres.

În prezent, mai sunt în supraveghere epidemiologică 12 focare COVID-19, la o firmă din Sânnicolau Mare şi una din Timişoara, la Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică din Timişoara (şapte cazuri), penitenciarul Timişoara (77 de cazuri), Universitatea de Vest Timişoara (cinci cazuri), Centrul rezidenţial privat pentru persoane vârstnice Buziaş (cinci cazuri), Spitalul Judeţean Timişoara (19 cazuri), Spitalul de psihiatrie Jebel (19 cazuri), clubul sportiv SCM Timişoara (11 cazuri), Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Găvojdia (65 de persoane), Centrul de îngrijire persoane vârstnice Bacova (nouă cazuri) şi Centrul de îngrijiri paliative Timişoara (15 cazuri).

Instituţia Prefectului Timiş a anunţat că în ultimele 24 de ore au fost confirmate cu COVID-19 147 de persoane în judeţ, faţă de 66 în ziua precedentă. Dintre acestea, 65 sunt din Timişoara, faţă de 34 raportate în ziua precedentă.

În această dimineaţă erau internate cu SARS-CoV-2 226 de persoane, cu 27 pe secţia ATI, faţă de 22 în ziua precedentă, iar cinci cadre medicale au fost testate pozitiv. De la începutul pandemiei au fost înregistrate 199 de decese, din care două în ultimele 24 de ore.

Belgia ar putea intra în carantină dacă nu oprește răspândire coronavirusului, avertizează un virusolog

Belgia ar putea fi nevoită să revină la un lockdown total dacă nu se va opri înmulţirea infectărilor cu COVID-19 şi a internărilor în spital, afirmă un important virusolog belgian, într-un interviu apărut marţi într-un ziar local.

„Într-un astfel de caz, am fi nevoiţi să luăm în considerare măsuri şi mai restrictive, care ar însemna un lockdown ca cel impus în martie şi aprilie”, a spus Yves Van Laethem pentru La Derniere Heure.

Van Laethem, care susţine conferinţele naţionale de presă privind situaţia legată de COVID-19, a spus că numai un eventual vaccin sau un tratament eficient ar ajuta la oprirea pandemiei, relatează Reuters, citată de Agerpres.

În contextul în care cazurile se înmulţesc rapid în Europa, Irlanda a impus luni unele dintre cele mai dure restricţii de pe continent, iar Ţara Galilor urmează să înceapă vineri un lockdown de două săptămâni.

Duminică, ministrul Sănătăţii din Belgia, Frank Vandenbroucke, a declarat că întreaga capitală Bruxelles şi regiunea sudică Valonia sunt „aproape de un tsunami”, situaţia sanitară fiind cea mai gravă din Europa. El a precizat că un tsunami ar însemna că autorităţile au pierdut controlul situaţiei şi că procedurile de sănătate care nu sunt legate de COVID-19 vor trebui amânate.

Belgia, ţară cu 11 milioane de locuitori, a raportat luni o medie zilnică de 7.876 de noi infecţii, 252 de spitalizări şi 30 de decese în săptămâna încheiată la 15 octombrie. În timpul perioadei de vârf a valului de infectări cu coronavirus din primăvară, la sfârşitul lunii martie, peste 600 de persoane erau internate zilnic în spital în Belgia.

Pacienții COVID care nu au loc la ATI sunt tratați în UPU, precizează SJU Ploiești

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti precizează, într-un comunicat emis, marţi, că admiterea pacienţilor în secţia de Terapie Intensivă s-a făcut până în acest moment în ordinea gravităţii, unitatea confruntându-se cu o lipsă de locuri la ATI.

„Într-adevăr, există problema admiterii pacienţilor în ATI, din lipsă de locuri, dar este o problemă generală în momentul de faţă, absolut toate spitalele întâmpinând această situaţie. Până în acest moment, admiterea pe secţia de terapie în Spitalul Judeţean din Ploieşti s-a făcut în ordinea gravităţii. Pentru pacienţii care nu au fost admişi în ATI din lipsă de locuri, s-a găsit soluţia consultării de către medicul de terapie intensivă şi medicul infecţionist, prescrierea şi administrarea tratamentului specific în UPU, ventilarea acestora în Urgenţă până la eliberarea unor locuri în secţia ATI”, precizează sursa citată.

Potrivit comunicatului conducerii SJU, capacitatea de ventilare a Unităţii de Primiri Urgenţă (UPU) nu a fost încă depăşită, dar se apropie de limita maximă.

„Chiar dacă UPU a ajuns la capacitatea maximă de preluare şi medicii săi sunt epuizaţi, mulţi fiind pozitivi şi internaţi, până în acest moment s-a reuşit susţinerea pacienţilor care depăşesc capacitatea ATI, asigurându-le ventilaţie, medicaţie specifică şi urmărire. Totuşi, dacă acest ritm de creştere al prezentărilor continuă, preconizăm că în curând şi capacitatea UPU va fi depăşită”, se mai arată în comunicatul SJU Ploieşti.

În ultima perioadă, cu mici excepţii, autorităţile prahovene raportează zilnic locurile ATI alocate pacienţilor COVID-19 ca fiind ocupate integral.

Conducerea SJU Ploieşti şi-a luat, luni, un „angajament ferm” privind reoperaţionalizarea, în cursul zilei de marţi, a unităţii mobile ATI aflată în incinta unităţii sanitare. Această unitate dispune de 12 paturi.

Lombardia reintroduce restricții de circulație după ce numărul de cazuri de COVID-19 a crescut brusc

Lombardia, prima regiune din Europa afectată grav de epidemia de coronavirus, în februarie şi martie, a ajuns din nou în linia întâi: numărul de cazuri a crescut brusc, impunând reintroducerea interdicţiilor de circulaţie. Măsura va intra în vigoare joi, înainte de miezul nopţii, pe timp de trei săptămâni.

În Italia se înregistrează de vinerea trecută circa 10.000 de cazuri noi de infectare cu coronavirus în fiecare zi, însă până acum nu se reintroduseseră restricţii atât de drastice. Lombardia, unde situaţia este din nou cea mai gravă, este totodată motorul economic al Italiei, alături de Veneto şi Emilia-Romagna. Luni, în regiunea cu capitala la Milano s-au raportat 1.678 de cazuri noi, dintr-un total de 8.338 la nivel naţional. Sâmbătă, în Lombardia apăruseră 2.975 de cazuri, un sfert din totalul pentru întreaga Italie. În intervalul 12-19 octombrie, numărul de pacienţi spitalizaţi a crescut cu 145%.

Bilanţul de la începutul epidemiei este şi mai grav pentru regiune: o treime din cazuri şi 46% din decese (17.084 din 36.616). Lombardia are 10 milioane de locuitori, din care aproape 1,4 milioane la Milano.

În afară de interdicţia de circulaţie, în weekend va fi restricţionat şi comerţul. Vor fi închise toate magazinele medii şi mari, cu excepţia celor care vând produse de primă necesitate, cum ar fi alimentele şi medicamentele. Restaurantele se închid deja la miezul nopţii încă de sâmbăta trecută, iar activităţile sportive de amatori sunt interzise.

Traumatizaţi de primul val al epidemiei, când au apărut imaginile cu cortegiul de camioane militare care transportau zeci de morţi la Bergamo, localnicii par să respecte în general instrucţiunile, relatează AFP, citată de Agerpre.

Cum se explică însă gravitatea situaţiei în regiune? France Presse citează diferite opinii: un medic, şeful secţiei de pneumologie a unui spital, menţionează densitatea populaţiei şi intensitatea activităţilor, care măresc numărul de contacte ale fiecărei persoane; unii dau vina pe aglomeraţia din transportul în comun al metropolei Milano; o localnică critică deschiderea la aceeaşi oră a şcolilor şi birourilor şi sugerează că elevii ar trebui să meargă la ore de după-amiaza. În câmpia Padului, parţial mărginită de munţi, smogul este un fenomen frecvent, iar unele studii sugerează că poluarea atmosferică creşte riscul de contagiune.

Ministerul Sănătății: Bucureștiul va avea peste 100 de paturi ATI COVID suplimentare

Numărul paturilor de terapie intensivă din unitățile sanitare de la nivelul municipiului București destinat pacienților cu COVID -19 va fi suplimentat cu peste 100 paturi ATI, în urma unei evaluări realizate în această după-amiază de către ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat, Raed Arafat, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului.

Astfel, cei doi oficiali au decis repartizarea unei unități mobile cu 12 paturi ATI care va fi utilizată pentru tratarea pacienților cu COVID 19 la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

De asemenea, Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting va suplimenta la 10 numărul paturilor ATI COVID-19. Spitalul Clinic Colentina care a fost operaționalizat în întregime, prin Ordinul Comandantului Acțiunii, pentru tratarea pacienților infectați cu SARS-CoV-2 va avea 29 paturi de ATI funcționale, iar Spitalul Universitar de Urgență București un număr de 11 paturi ATI.

Mai mult, s-a decis ca unitățile sanitare de urgență din Capitală, respectiv Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan să fie desemnate spitale suport COVID pentru secțiile de terapie intensivă, iar Spitalul Clinic Nicolae Malaxa a fost desemnat unitate sanitară care asigură asistența medicală pacienților infectați cu noul coronavirus, prin Ordinul Comandantului Acțiunii.

La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan și Spitalul Clinic Nicolae Malaxa vor fi operaționalizate câte 10 paturi, în timp ce la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon vor funcționa 20 de paturi ATI COVID.

“La toate aceste unități reprezentanții direcției de sănătate publică vor verifica modul în care au fost realizate separarea circuitelor și asigurarea fluxului pacienților. Avem în vedere creșterea capacității de tratare a pacienților și în unitățile sanitare din județele Cluj, Timiș, Mureș, Iași, dar hotărârea va fi luată după ce în această săptămână finalizez evaluarea acestora de la fața locului”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătății a mai spus că se are în vedere și suplimentarea personalului medical care lucrează în prima linie a luptei împotriva COVID-19.
În acest sens, s-a identificat modalitatea legală ca cei 200 de medici rezidenți și specialiști care au susținut examenul de specialitate în ATI, Urgență, epidemiologie, boli infecțioase, pneumologie și radiologie care nu au post, să poată fi angajați în Spitalul de Urgență pr. Dr. Dimitrie Gerota, după care să fie detașați în unitățile cu personal insuficient de către DSU.

Sondaj: Cele mai multe persoane ar accepta vaccinul contra COVID la recomandarea guvernului sau angajatorului

Cei mai mulţi oameni ar fi de acord să primească un vaccin împotriva COVID-19 la recomandarea guvernului sau angajatorului, conform rezultatelor unui sondaj internaţional publicat marţi pe fondul accentuării îngrijorărilor cu privire la neîncrederea populaţiei faţă de produsele de imunizare dezvoltate în mare grabă pentru a se pune capăt pandemiei.

Aproximativ 71,5% dintre participanţi au declarat că ar fi foarte sau oarecum probabil dispuşi să accepte un vaccin COVID-19, iar 61,4% au indicat că s-ar imuniza la recomandarea angajatorului, conform sondajului realizat în iunie, la care au participat peste 13.000 de persoane din 19 ţări.

Sondajul a fost monitorizat de Vaccine Confidence Project (VCP), un program global de supraveghere a încrederii în vaccinuri finanţat de Comisia Europeană şi companii farmaceutice, printre alţii, precum şi Business Partners to CONVINCE, o iniţiativă americano-britanică finanţată parţial de guvern, ralatează Reuters, citată de Agerpres.

Toţi respondenţii, indiferent de naţionalitate, au declarat că ar fi mai puţin dispuşi să accepte un vaccin COVID-19 dacă acest lucru ar fi dispus de angajatori.

Au fost observate diferenţe regionale în răspunsuri, evidenţiind o polarizare a atitudinilor pe această temă.

Aproape 90% dintre participanţii din China au declarat că acceptă un vaccin, însă în Rusia rata a fost mai mică de 55%. În Franţa, rata de răspuns pozitiv a fost de 58,89%, comparativ cu 75,4% în Statele Unite şi 71,48% în Marea Britanie.

Cel puţin 60-70% din populaţie ar trebui să dobândească imunitate pentru a rupe lanţul de transmitere, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

La momentul efectuării sondajului, respondenţii aveau vârsta de 18 ani sau mai mult. Aceştia proveneau din 19 ţări dintre primele 35 de state afectate de pandemie în funcţie de numărul de cazuri la un milion de locuitori.

Rezultatele vor stârni probabil dezbaterea cu privire la modul în care pot fi depăşite preocupările publicului legate de siguranţă, cu precădere în ţările occidentale, în legătură la viteza frenetică cu care se lucrează la dezvoltarea vaccinurilor, ceea ce ar putea împiedica eforturile de controlare a pandemiei şi de redresare la nivel mondial.

Există aproximativ 200 de candidaţi la vaccinul COVID-19 în dezvoltare la nivel mondial, peste 40 fiind în etapa de studiu clinic pentru testarea siguranţei şi eficacităţii. Multe dintre acestea sunt reduse la o perioadă de doar câteva luni, deşi acest proces durează de obicei zece ani sau mai mult.

Raportarea unei dorinţe de vaccinare ar putea să nu fie neapărat un bun indicator al acceptării, deoarece deciziile privind imunizarea se pot modifica în timp.

De asemenea, sondajul a fost efectuat înainte ca Rusia să înceapă inocularea în masă a populaţiei cu vaccinul său Sputnik V, fără ca studiile să fie finalizate, şi înainte ca AstraZeneca să îşi întrerupă studiul aflat în ultima etapă, la sfârşitul lunii septembrie, din cauza îmbolnăvirii unuia dintre participanţi.

Luna trecută, nouă dezvoltatori importanţi de vaccinuri din SUA şi Europa şi-au luat angajamentul de a respecta standardele ştiinţifice şi rigurozitatea testării.

Săptămâna trecută, compania Facebook a declarat că va începe interzicerea anunţurilor care descurajează în mod explicit oamenii să se vaccineze.

Chiar şi înainte de pandemie, aceasta a reprezentat o provocare din ce în ce mai mare pentru organismele de sănătate publică. În ianuarie 2019, OMS a inclus ezitarea privind vaccinarea printre primele zece ameninţări la adresa sănătăţii mondiale în acel an.

Ţările în care acceptarea a depăşit 80% sunt în cea mai mare parte naţiuni asiatice, inclusiv China, Coreea de Sud şi Singapore, unde există o încredere solidă în guvernele centrale, a constatat studiul.

O tendinţă relativ mare spre acceptare a fost observată în ţări cu venituri medii, precum Brazilia, India şi Africa de Sud.

Atitudinile sunt influenţate şi de vârstă. Persoanele vârstnice sunt mai predispuse să accepte vaccinarea, în timp ce respondenţii mai tineri au fost mai înclinaţi să accepte recomandarea angajatorului privind vaccinarea.

Clujul și comunele Florești și Tritenii de Jos trec, de joi, în scenariul 3 după înmulțirea cazurilor de COVID

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj a stabilit, marţi, restricţii pentru municipiul Cluj-Napoca, comuna Floreşti, cea mai mare din România, şi pentru comuna Tritenii de Jos, ca urmare a depăşirii ratei de 3 la mia de locuitori a persoanelor infectate cu COVID-19.

Prefectul Mircea Abrudean a declarat, marţi, că în cele trei unităţi administrativ-teritoriale masca devine obligatorie în toate spaţiile deschise, şcolile trec în scenariul 3, se închide activitatea în interior a restaurantelor şi cafenelelor, se opresc activităţile de jocuri de noroc şi se închid pentru public cinematografele şi instituţiile de cultură.

Mircea Abrudean a mai spus că măsurile intră în vigoare începând de joi, 22 octombrie.