În fiecare an, pe 8 mai, este celebrată Ziua Mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii, o ocazie menită să reafirme valorile fundamentale ale celei mai vaste mișcări umanitare la nivel global și să aducă un omagiu voluntarilor și angajaților care oferă ajutor esențial celor aflați în nevoie.

Data de 8 mai nu este aleasă întâmplător – ea marchează nașterea elvețianului Henry Dunant (1828–1910), fondatorul Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și primul laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Peste 160 de ani mai târziu, moștenirea sa este continuată de milioane de voluntari din cele 191 de Societăți Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, prezente în aproape toate țările lumii.

În 2025, tema Zilei Mondiale este „On the Side of Humanity” (De partea umanității), un mesaj puternic transmis printr-o declarație comună semnată de Mirjana Spoljaric Egger, președinta Comitetului Internațional al Crucii Roșii, și Kate Forbes, președinta Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC). Aceasta atrage atenția asupra creșterii alarmante a atacurilor asupra personalului umanitar și face apel la respectarea dreptului internațional umanitar.

„În această Zi mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii, îi jelim pe colegii noștri care au fost uciși în timp ce încercau să salveze vieți. Moartea lor necesită mai mult decât vorbe goale – necesită acțiune. Fiecare atac asupra unui lucrător umanitar este un atac asupra comunității pe care acesta o servea”, se arată în declarația publicată pe site-ul oficial al IFRC, www.ifrc.org.

Tragedia este una profundă: în doar primele luni ale anului 2025, zece lucrători umanitari au fost uciși, după ce anul precedent fusese deja cel mai sângeros din istoria Mișcării, cu 38 de voluntari și angajați pierzându-și viața. Cazuri recente, precum uciderea personalului Semilunii Roșii Palestiniene în martie, au stârnit indignare internațională, dar și temeri că 2025 ar putea deveni un nou an sumbru pentru protejarea umanității.

Federația Internațională cere statelor și tuturor părților implicate în conflicte să respecte și să aplice Convențiile de la Geneva și alte norme de protecție a lucrătorilor umanitari, subliniind că aceștia sunt adesea singurii prezenți în zonele afectate de conflicte, dezastre sau colaps social.

Societățile Naționale, coloana vertebrală a Mișcării Internaționale, joacă un rol esențial în acordarea de prim-ajutor, sprijin psihosocial, intervenție în caz de dezastre, sprijin pentru refugiați și numeroase alte activități adaptate nevoilor locale. Voluntarii lor sunt primii care intervin și ultimii care pleacă, rămânând alături de comunități până la refacerea acestora.

Federația Internațională are sediul în Geneva, Elveția, și este condusă, din decembrie 2023, de Kate Forbes.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) lansează un nou apel de proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii unităților sanitare publice care tratează pacienți critici care au suferit politraumatisme.

„Accidente rutiere, căderi de la înălțime, explozii – sunt tragedii care, din păcate, nu pot fi evitate de fiecare dată. În aceste momente-limită, intervenția medicală rapidă și eficientă poate face diferența între viață și moarte. Pentru că în multe locuri din țară nu avem încă toate resursele necesare pentru acest tip de intervenții medicale, am lansat în cadrul Programului Sănătate un apel cu o alocare de peste 26 milioane de euro pentru modernizarea, extinderea și dotarea structurilor vitale ale spitalelor de urgență. Dezvoltarea infrastructurii pentru pacienții critici va crește șansele de supraviețuire pentru cei aflați în situații medicale grave”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.

Ce tipuri de investiții sunt eligibile?

Potrivit MIPE, proiectele pot include activități de extindere a spațiilor medicale, modernizare a infrastructurii existente, reabilitare a clădirilor și dotare cu echipamente medicale necesare. Aceste investiții sunt dedicate exclusiv unităților sanitare publice de urgență care tratează pacienți în stare critică. În cadrul proiectelor sunt eligibile  cheltuieli pentru dotările necesare, inclusiv echipamente medicale și echipamente IT.

Cine poate aplica?

Conform sursei citate, pot depune proiecte unitățile sanitare publice de urgență, primăriile și consiliile locale sau județene care au în coordonare spitale de urgență, sectoarele Municipiului București, Primăria Municipiului București, inclusiv prin Administrația Spitalelor, Ministerul Sănătății și alte instituții publice centrale care coordonează spitale de urgență.

„În cazul în care proiectul este depus de o autoritate publică, este obligatorie includerea în parteneriat a unității sanitare unde se vor realiza investițiile”, arată sursa citată.

Valoarea minimă eligibilă a unui proiect va fi de 200.001 euro, iar cea maximă de 5,34 milioane euro.

Proiectele pot fi depuse, prin sistemul informatic MySMIS, până pe data de 31 iulie 2025.

Informații detaliate pot fi consultate aici: https://tinyurl.com/nawyz9by

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu pune la dispoziția pacientelor serviciul de mamografie în cadrul Secției Clinice Radiologie – Imagistică Medicală. Investigațiile sunt realizate cu echipamente moderne, inclusiv un mamograf Hologic Selenia Dimensions 3D, ce permite detectarea precisă a leziunilor mamare.

Ce este mamografia?

Mamografia este o investigație imagistică esențială pentru depistarea precoce a cancerului de sân, utilizând doze mici de radiații pentru a examina țesutul mamar. Această procedură poate identifica leziuni înainte de apariția simptomelor, facilitând tratamentele timpurii și eficiente.

Cum se desfășoară procedura?

Investigația durează aproximativ 15–20 de minute și nu necesită spitalizare. Pacienta va fi rugată să îndepărteze hainele din partea superioară a corpului și bijuteriile. Un tehnician radiolog va poziționa fiecare sân între două plăci ale aparatului de mamografie, aplicând o compresie ușoară pentru obținerea unor imagini clare. Vor fi realizate două imagini pentru fiecare sân, din unghiuri diferite.

Cum să vă pregătiți pentru mamografie?

• Programați investigația în prima parte a ciclului menstrual (ziua 7–14), când sânii sunt mai puțin sensibili.

• Evitați utilizarea deodorantului, pudrei sau loțiunilor în zona axilelor și a sânilor în ziua examinării – pot interfera cu imaginea radiologică.

• Dacă ați mai efectuat mamografii în trecut, aduceți rezultatele anterioare pentru comparație și interpretare corectă.

Cui se adresează mamografia?

Mamografia este recomandată femeilor peste 40 de ani, o dată la 1–2 ani, ca metodă de screening. La nevoie, poate fi indicată și mai devreme, în funcție de istoricul medical.

Cum puteți solicita o programare?

Investigațiile mamografice sunt gratuite pentru pacientele asigurate, pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie sau specialist. Pentru persoanele neasigurate, costul este de 80 de lei. Programările se fac telefonic la numărul 0269 215 050, interior 362, de luni până vineri între orele 7:00–13:00.

Distrofia musculară Duchenne (DMD) este una dintre cele mai severe forme de distrofie musculară moștenită și cea mai frecventă boală neuromusculară ereditară, afectând în principal băieți, indiferent de rasă sau grup etnic. Conform dr. Andrada Gheorghe, medic specialist în genetică medicală la Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu, „DMD face parte dintr-un grup de patologii denumite distrofinopatii, cauzate de deficitul unei proteine musculare esențiale, denumită distrofină, responsabilă pentru menținerea integrității fibrelor musculare.”

Prevalența și debutul bolii

În Europa, prevalența DMD este de aproximativ 6 cazuri la 100.000 de persoane, cu o incidență estimată de 1 caz la 3.600 de nou-născuți de sex masculin. La nivel global, aproximativ 250.000 de persoane sunt afectate de această boală. Dr. Andrada Gheorghe subliniază că debutul patologiei DMD are loc „de obicei între 2 și 3 ani, afectând, în primul rând, pacienți de sex masculin, care vor manifesta slăbiciune musculară progresivă și dificultăți de ambulare, mers pe vârful picioarelor, dificultăți de alergare sau urcat scările, căderi frecvente.”

Simptomele și evoluția bolii

Printre simptomele caracteristice ale DMD se numără „pseudohipertrofia gambelor”, o mărire a volumului musculaturii gambelor cu pierderea musculaturii coapselor. Pacienții dezvoltă adesea „mersul stepat, de tip Trendelenburg”, iar „până la vârsta de 12 ani, aceștia trebuie să folosească un scaun cu rotile”. Complicațiile respiratorii sunt, de asemenea, o cauză majoră de morbiditate și mortalitate pentru pacienții cu DMD, incluzând „oboseala mușchilor respiratori, atelectazie, pneumonie și insuficiență respiratorie.”

Distrofia musculară Becker (DMB) – o formă mai lentă de progresie

Distrofia musculară Becker (DMB) este similară cu DMD, dar aceasta „va debuta de obicei în adolescență sau la vârsta adultă timpurie, cu o progresie a patologiei musculare mai lentă și mai puțin previzibilă, în comparație cu DMD.”

Terapia actuală și diagnosticarea precoce

Tratamentul actual pentru DMD include administrarea de „glucocorticoizi, managementul cardiac și respirator și kinetoterapie pentru prevenirea complicațiilor ortopedice.” Dr. Andrada Gheorghe subliniază importanța diagnosticului precoce: „O distrofinopatie trebuie suspectată la pacienții cu semne și simptome de slăbiciune musculară, modificări serice ale enzimelor musculare și un posibil istoric familial al bolii. Testele de laborator implică măsurători ale creatinkinazei, biopsii musculare și testări moleculare.”

Abordarea multidisciplinară este esențială

Medicul specialist recomandă o abordare „multidisciplinară” în gestionarea pacienților cu DMD, pentru a asigura tratamentele adecvate atât pentru manifestările primare ale bolii, cât și pentru complicațiile secundare. „Tratamentul trebuie să fie integrat și să abordeze atât manifestările primare ale bolii, cât și complicațiile secundare”, adaugă dr. Gheorghe. În plus, este crucial ca „programele de sănătate publică să joace un rol cheie în accesibilitatea testării, atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.”

Astăzi, Organizația Salvați Copiii sărbătorește 35 de ani de activitate. Cel mai frumos mod de a marca acest moment este prin grijă pentru mame și nou-născuți. În acest context, a fost lansat programul „Prima Îmbrățișare”, o intervenție amplă ce se va desfășura în 35 de spitale din țară. Programul vizează dotarea cu echipamente medicale vitale a secțiilor de nou-născuți, ambulatoriilor de specialitate și secțiilor de pediatrie și obstetrică-ginecologie.

Cu un buget de 4,42 milioane de euro, programul își propune să reducă mortalitatea infantilă cu 10% în primul an și cu 35% în următorii ani, contribuind astfel la aducerea României mai aproape de media europeană de 3,3 decese la 1.000 de născuți-vii.

Unul dintre aspectele fundamentale ale programului este primul moment esențial pentru legătura mamă-copil: prima îmbrățișare. Acesta este adesea amânată în cazul nașterilor premature, atunci când sunt necesare îngrijiri medicale urgente. Fiecare donație adusă acestui program contribuie la apropierea acestui moment atât de așteptat și plin de semnificație.

Smiley și Gina Pistol s-au alăturat campaniei ca primii ambasadori, din convingere și din propriile trăiri ca părinți. Aceștia au împărtășit momentele lor personale legate de prima îmbrățișare:

„Pentru mine, ca mamă, știu cât de importantă a fost prima îmbrățișare. Parcă timpul s-a oprit în loc atunci, am simțit că pot orice…”, spune Gina Pistol.

„Pentru noi, tații, prima îmbrățișare se întâmplă mai târziu și tot ce-ți dorești e să vină mai repede…”, adaugă Smiley.

Programul „Prima Îmbrățișare” este un pas important în direcția îmbunătățirii condițiilor de îngrijire a nou-născuților din spitalele din România, având un impact direct asupra sănătății și emoțiilor mamelor și copiilor din întreaga țară.

Dr. Alexandru Calancea, medic specialist cardiologie la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, transmite un mesaj puternic către populație, încurajând echilibrul, răbdarea și alegerile conștiente în ceea ce privește stilul de viață.

Într-o postare adresată publicului larg, medicul atrage atenția asupra presiunii continue de a urma un așa-zis „stil de viață sănătos”, adesea promovat în mod agresiv în mediul online. El le amintește oamenilor că nu există rețete perfecte, dar există pași simpli care pot conduce la o viață mai echilibrată și mai fericită.

„Știu… te-ai săturat de sfaturi. Între ‘corect’ și ‘greșit’, alege doar ce te face fericit”, scrie Dr. Calancea, punctând că sănătatea nu trebuie să fie o sursă de stres, ci un proces personal, gradual, construit cu răbdare.

Medicul le recomandă celor care vor să-și îmbunătățească stilul de viață să înceapă simplu, cu pași mici: hidratare adecvată, mișcare zilnică, odihnă, alimentație echilibrată și evitarea influențelor negative, atât alimentare, cât și sociale. El atrage atenția și asupra importanței mediului emoțional și relațional în menținerea unei stări de bine: evitarea oamenilor toxici, renunțarea la invidie și ură, petrecerea timpului în natură.

„Doar TU ești cel mai bun profesor pentru tine”, subliniază Dr. Calancea, într-un apel la auto-cunoaștere și încredere în propriul ritm de schimbare.

Trei intervenții majore de prelevare de organe și țesuturi au avut loc în ultimele două săptămâni în trei centre medicale din România, făcând posibile multiple transplanturi care au redat șansa la viață pentru mai mulți pacienți. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională de Transplant, printr-o postare oficială pe pagina sa de Facebook.

• Iași – La Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” a avut loc o prelevare de la un donator de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală în urma unui anevrism cerebral. Datorită acestui gest, au fost realizate două transplanturi renale la Spitalul Parhon din Iași.
  Echipa de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI) a fost formată din: dr. Diana Maftei, dr. Ecaterina Olaru și dr. Raluca Neagu – coordonator regional.
• București – La Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca) a avut loc o prelevare de organe de la un donator de 64 de ani, aflat în moarte cerebrală după un traumatism cranio-cerebral sever. Familia a ales să spună „da” pentru viață, permițând realizarea unui transplant hepatic și două transplanturi renale la Institutul Clinic Fundeni. De asemenea, corneea a fost prelevată pentru transplant la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București. Intervențiile au fost posibile prin profesionalismul echipei ATI de la Floreasca, coordonată de asist. Anghel Florentina, conf. dr. Liliana Mirea și prof. dr. Ioana Grintescu – KDP regional.

• Satu Mare – La Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, o donatoare de 47 de ani, aflată în moarte cerebrală în urma unui accident vascular cerebral, a oferit prin gestul ei o nouă șansă la viață. A fost realizată o prelevare multiorgan, astfel: ficatul a fost transplantat la Institutul Clinic Fundeni, rinichii la Institutul de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca (IUCTR), iar cordul și plămânii au fost preluați de o echipă din Germania, din lipsa unor receptori compatibili în România.
  Echipa ATI a fost formată din dr. Vitalie Moroșanu – KDP și dr. Carmen Fiț – coordonator intraspitalicesc.

Conducerea Spitalului pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași a anunțat intenția de a înființa un Centru de Îngrijiri Paliative, cu fonduri provenite din Programul de Sănătate, relatează Agerpres. Acesta va fi construit pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale copiilor cu afecțiuni grave și a familiilor acestora, oferind îngrijiri specializate în ultimele faze ale vieții.

Managerul Spitalului pentru Copii, Alina Belu, a declarat pentru Agerpres că „viitorul Centru de Îngrijiri Paliative va răspunde ultimelor standarde europene și ISU în acest domeniu și, totodată, va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții copiilor cu maladii grave și a familiilor lor.”

În prezent, spitalul dispune de un compartiment de 17 paturi destinate copiilor cu afecțiuni cronice grave, situat pe același palier cu Secția de Oncologie. Însă, „numărul de paturi este insuficient raportat la adresabilitatea tot mai crescută. E nevoie de anumite spații, anumite circuite, anumite condiții pentru copiii aflați în fază terminală. Din păcate, adresabilitatea a crescut în ultimii trei ani. În 2023 am crescut numărul de paturi de la nouă la 18, dar tot nu sunt suficiente. Suntem singura unitate medicală de profil din județ care dispune de un compartiment de îngrijiri paliative pediatrice”, a subliniat Alina Belu.

Noua unitate de îngrijiri paliative va fi construită pe un teren ce aparține Spitalului pentru Copii, situat în apropiere de Maternitatea „Elena Doamna” din Iași. Acest proiect are ca scop îmbunătățirea semnificativă a serviciilor destinate copiilor care se află în stadii avansate ale unor afecțiuni grave, asigurându-le un confort mai mare și o calitate mai bună a vieții în perioada finală a acesteia.

Secția de ortopedie a Spitalului Clinic de Recuperare din Iași este supusă unei presiuni tot mai mari, cu peste 2.700 de pacienți care așteaptă intervenții chirurgicale la șold și genunchi. Creșterea continuă a solicitărilor reflectă atât numărul mare de cazuri, cât și complexitatea tot mai ridicată a afecțiunilor tratate, precizează Agerpres.

Dr. Paul Sârbu, șeful Clinicii de Ortopedie – Traumatologie, a declarat: „Avem în acest moment peste 2.700 de pacienți pe lista de așteptare pentru intervenții la genunchi și șold. După minivacanța de 1 mai estimăm o creștere și o adresabilitate foarte mare. Ieri am internat 42 de pacienți, din care cel puțin 30 au nevoie de endoprotezare. Putem face câte trei intervenții chirurgicale pe zi, cam 15 într-o săptămână.”

Problemele cele mai frecvente sunt diformitățile severe ale genunchiului, cum ar fi genu varum și genu valgum, care afectează grav calitatea vieții pacienților. Dr. Sârbu a explicat: „Avem tot mai mulți pacienți care necesită endoproteze de genunchi și șold, am remarcat o creștere semnificativă a pacienților cu diformități importante ale genunchiului, exagerate, care determină o scădere marcantă a calității vieții.”

Aceste cazuri sunt rare în alte țări europene și sunt adesea rezultatul amânării intervențiilor chirurgicale sau a lipsei de acces la îngrijiri medicale. „În ultimii ani am fost în Franța, în Germania, dar nu am văzut asemenea cazuri. Mulți dintre colegii mei mai tineri din străinătate cred că au văzut doar prin atlasele de specialitate astfel de cazuri.”

Tratamentul acestor pacienți necesită tehnici chirurgicale avansate și proteze speciale, ceea ce implică costuri ridicate și o experiență chirurgicală considerabilă. „Proteza nu se lipește, nu se pune așa, ca o pălărie sau o haină. Trebuie niște secțiuni osoase calculate foarte bine pre și intraoperator, trebuie echilibrare ligamentară. Deci, tehnici avansate.”

Un exemplu extrem de complex este cazul unei femei de 72 de ani cu diformități de gradul trei la ambii genunchi. „Este un caz extraordinar de greu pentru orice șef de ortopedie din orice țară europeană. E o pacientă extrem de complexă”, a spus Dr. Sârbu.

Intervenția chirurgicală a durat mai mult de trei ore și a implicat o echipă multidisciplinară. „Am avut noroc că ligamentul colateral intern era competent și am mers pe o proteză clasică primară, la care am asociat un stent lung tibial, iar defectul osos tibial l-am refăcut cu ajutorul cimentului și a două șuruburi introduse în defect”, a explicat Dr. Liliana Savin, unul dintre medicii care au efectuat operația.

Spitalul de Recuperare din Iași se confruntă cu o adresabilitate în creștere și cu cazuri din ce în ce mai complexe, ceea ce pune presiune asupra resurselor disponibile. Autoritățile locale au promis continuarea investițiilor în infrastructură și echipamente pentru a face față acestei provocări.

Numărul cazurilor noi de infectare cu virusul SARS-CoV-2 continuă să scadă în România, potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). În intervalul 28 aprilie – 4 mai au fost înregistrate 48 de cazuri noi, ceea ce reprezintă o scădere cu 32% față de săptămâna precedentă.

Din totalul cazurilor noi, 19 sunt reinfectări, confirmate la persoane care au fost testate pozitiv la mai mult de 90 de zile de la prima infectare.

Săptămâna trecută a fost înregistrat și un deces cauzat de COVID-19, ridicând numărul total al persoanelor decedate din cauza virusului în România la 69.259.

Până în prezent, 3.583.682 de cazuri de COVID-19 au fost raportate la nivel național de la începutul pandemiei.

În perioada menționată, au fost efectuate 272 de teste RT-PCR și 4.160 de teste rapide antigenice, rezultând o rată de pozitivitate de 1,1%.

Conform datelor centralizate de INSP, până la această dată în România au fost prelucrate 14.049.394 de teste RT-PCR și 15.346.202 teste rapide antigenice.

INSP continuă să recomande prudență, în special în rândul persoanelor vulnerabile sau cu afecțiuni cronice, precum și menținerea măsurilor de igienă personală și testarea în caz de simptome respiratorii.