Protest al Federației „Solidaritatea Sanitară”, la Guvern

Reprezentații Federației „Solidaritatea Sanitară” organizează joi o acțiune de protest, în fața Guvernului.

Protestul, numit „Miting pentru Condiții de Muncă Decente”, este dedicat apărării dreptului lucrătorilor din sănătate la condiții de muncă decente și la recunoașterea meritelor, așa cum au fost acestea prezentate în cadrul Apelul lucrătorilor din sănătate pentru respectarea condițiilor muncii decente, se arată într-un comunicat al organizației sindicale.

Potrivit comunicatului, acesta este primul protest din seria celor programate în fiecare zi de joi a săptămânii de Federația „Solidaritatea Sanitară”, până la rezolvarea solicitărilor.

De asemenea, reprezentanții Guvernului au precizat că un memoriu cu revendicările Federației „Solidaritatea Sanitară” va fi înaintat Guvernului României, împreună cu reluarea solicitării de declanșare a dialogului pentru rezolvarea problemelor sesizate.

Solicitările sindicaliștilor 

Pe lista revendicărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” se află următoarele solicitări:

  • adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecția sănătății și securității salariaților din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale și umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariați infectați SARS-CoV-2 și, mai ales, decedați din cauza COVID-19;
  •  asigurarea accesului la toate informațiile relevante privind impactul COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate;
    – respectarea dreptului legal la pensia de urmaș pentru copiii colegilor decedați la datorie;
  • acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv:
    – sporul de până în 30%, sporul pentru combaterea epidemiei;
    – acordarea tuturor sporurilor pentru condiții de muncă la nivel maxim;
    – creșterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul anului 2022;
    – posibilitatea de a beneficia de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieșire la pensie) proporțional cu activitatea desfășurată peste norma de bază;
    – acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a stării de alertă pentru toți salariații din sănătate;
    – reașezarea asistentelor medicale în grila de salarizare;
    – declararea COVID-19 ca boală profesională pentru salariații din sănătate;
    – negocierea anexelor la contractul colectiv de muncă la nivel de sector care permit creșterea calității vieții profesionale;
    – plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază;
    – raportarea tuturor sporurilor la salariile de bază actuale.

“Pentru a învinge pandemia COVID-19 România are nevoie de tot sprijinul lucrătorilor din sănătate. Pentru a continua cu succes această luptă specialiștii din sănătate au nevoie de condiții de muncă decente și de recunoașterea meritelor, respectiv de tot sprijinul Guvernului și al societății. Indiferența guvernanților față de situația și drepturile lucrătorilor din sănătate trebuie să înceteze, transformându-se în atenție cuvenită acordată nevoilor și așteptărilor acestor oameni aflați în prima line a luptei împotriva COVID-19”, se arată în comunicatul organizației sindicale.

Medicul Vlad Mixich, despre măsurile împotriva pandemiei din alte state europene

Medicul Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, a enumerat mai multe măsuri luate în state europene prin care se încearcă să se controleze valul pandemic de COVID-19.

Astfel, în Franța, spitalele publice și cele private se coordonează ca să facă față împreună valului de cazuri grave care au nevoie de terapie intensivă.

Potrivit expertului în politici de sănătate, o cincime dintre cazurile grave de pacienți COVID-19 este tratată în Franța în sistemul privat, în coordonare cu cel public. De asemenea, tot Franța va testa regulat pentru coronavirus tot personalul care lucrează în casele de bătrâni.

Și asta în timp ce în Spania, ca să-și acopere lipsa enormă de personal, autoritățile din Catalonia au început să lanseze campanii speciale de recrutare de asistente medicale de pe alte continente, oferind pachete salariale foarte atractive, potrivit medicului Vlad Mixich.

De asemenea, Spania și Letonia lansează aplicații mobile care îți spun dacă ai fost în contact sau în apropierea unei persoane cu test coronavirus pozitiv, cu păstrarea confidențialității. Ambele aplicații sunt interoperabile cu cele deja funcționale în Germania, Irlanda și Italia, după cum a explicat expertul în politici de sănătate.

Tot pe fondul exploziei de cazuri de infectare, Anglia începe să-și instruiască medicii de familie pentru administrarea viitorului vaccin anti-COVID-19, amintește medicul Vlad Mixich.

De asemenea, Norvegia a trimis 2 milioane de perechi de mănuși chirurgicale Franței, care le-a solicitat activând mecanismul european de protecție civilă.

“Și multe altele… asta ca să înțelegem că se poate și trebuie luptat cu această pandemie și cu alte instrumente, nu doar cu carantinări și conferințe de presă”, după cum apreciază expertul în politici de sănătate, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

 

Mai multe localități din Cluj, Timiș și Sălaj au intrat în carantină

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, a semnat ordinele de carantinare zonală pentru mai multe localități din județele Cluj, Timiș și Sălaj, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.

Localitățile care intră în carantină sunt Gherla din județul Cluj, Becicherecu Mic, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Fibiș, Ghiroda, Giroc, Moșnița Nouă, Pesac, din județul Timiș, Zalău, Cehu Silvaniei, Jibou din județul Sălaj.

Carantina zonală se instituie de joi și este valabilă pentru o perioadă de 14 zile.

Marea Britanie se pregătește pentru o posibilă lansare a vaccinării anti-COVID

Guvernul britanic se pregătește pentru o posibilă lansare a vaccinării anti-COVID la sfârșitul lunii decembrie 2020 sau la începutul anului 2021. Mai mult, rezultatele studiilor de ultimă fază ale unui potențial vaccin COVID-19 dezvoltat de Universitatea din Oxford și AstraZeneca ar putea fi prezentate anul acesta, scrie Reuters.

„Sunt optimist că am putea ajunge la acest punct înainte de sfârșitul acestui an”, a declarat Andrew Pollard, investigatorul șef al procesului de vaccinare Oxford, citat de Reuters, despre șansele de a prezenta rezultatele studiilor.

 

Pollard a mai spus că după prezentarea datelor, acestea vor trebui revizuite cu atenție de către autoritățile de reglementare și apoi să se ia o decizie politică cu privire la cine ar trebui să primească vaccinul.

Vaccinul Oxford / AstraZeneca se așteaptă să fie unul dintre primele produse farmaceutice mari care urmează să fie supuse aprobării de reglementare, împreună cu Pfizer PFE.N și candidatul 22UAy.F al BioNTech.

Prim-ministrul Boris Johnson a declarat că există perspectiva unui vaccin în primul trimestru al anului 2021.

AstraZeneca va prezenta astăzi, 5 noiembrie, rezultatele financiare ale celui de-al treilea trimestru, mai scrie Reuters.

Suceava ar putea intra din nou în carantină la începutul lunii

Primarul Municipiului Suceava, Ion Lungu, a anunțat că, în contextul numărului mare de cazuri de COVID-19 și a creșterii constante a ratei de infectare, municipiul Suceava ar putea intra din nou în carantină la începutul lunii decembrie.

Totodată, primarul a făcut apel la populație să respecte măsurile de protecție pentru a limita cât mai mult răspândirea noului coronavirus.

”De la sfârşitul săptămânii trecute am intrat în scenariul roşu. Creşte numărul de cazuri progresiv în fiecare zi. Ieri am ajuns la 3,31 de cazuri active la mia de locuitori. Dacă continuăm aşa avem toate şansele să ajungem la începutul lunii decembrie la şase cazuri active la mia de locuitori, când se poate pune problema de intrare în carantină, conform precizărilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. (…) Fac un apel din nou la dumneavoastră să respectăm regulile pentru această epidemie, purtatul măştii în primul rând în spaţiile închise, deschise, pe stradă, în spaţii aglomerate, în birouri. Să păstrăm distanţa socială şi igiena personală. (…) Vă implor, dragi suceveni, să respectăm regulile, să ajutăm indirect cadrele medicale din spital, care sunt epuizate în urma bătăliei pe care o duc cu acest virus nemilos de peste jumătate de an”, a precizat Ion Lungu în cadrul unei conferințe de presă.

În ceea ce priveşte situaţia şcolilor, consiliile de administraţie propun scenariile pentru următoarele 14 zile în funcţie de cazuistica din fiecare unitate de învăţământ, aşa cum s-a întâmplat în municipiu, după cum a mai menționat primarul Sucevei.

Evoluţia pacienţilor cu cancer, prezisă cu ajutorul unui ceas epigenetic

O echipă internaţională de cercetători a dezvoltat un ceas epigenetic ce măsoară cât s-au înmulţit celulele tumorale şi prezice evoluţia clinică a pacienţilor cu cancer, fapt ce poate ajuta la definirea unor strategii de tratament mai adecvate riscului biologic al tumorii, relatează EFE.

Studiul, la care au participat 32 de oameni de ştiinţă de la 16 instituţii din şase ţări, publicat de jurnalul Nature Cancer, a fost coordonat de Ińaki Martín-Subero, cercetător la Institutul de Investigaţii Biomedice August Pi i Sunyer (Idibaps) al Spitalului Clinic din Barcelona, în cadrul căruia conduce grupul de epigenetică.

Pentru a dezvolta acest instrument de predicţie, cercetătorii şi-au pus întrebarea dacă primele etape ale dezvoltării unei tumori pot prezice creşterea sa viitoare şi, prin urmare, care este răspunsul comportamental al pacienţilor.

Potrivit lui Martín-Subero, „se poate spune că genomul, care este enciclopedia vieţii prezente în fiecare celulă, este compus din două tipuri de cărţi, o carte deschisă ce conţine genele active şi o carte închisă, care conţine genele silenţioase”.

„Am observat că schimbările epigenetice care au loc în cartea închisă păstrează memoria ocultă a dezvoltării celulare”, a spus el, potrivit Agerpres.

Cercetătorii au studiat în detaliu alterările epigenetice în cazul a peste 2.000 de pacienţi cu diferite tipuri de leucemii şi limfoame şi au descoperit că de fiecare dată când se reproduc celulele lasă în urmă mici markeri în „cartea închisă” a genomului. Ca urmare, cu cât celulele se divizează mai mult cu atât acumulează mai mulţi markeri.

Martí Duran-Ferrer semnalează că, „având în vedere că schimbările epigenetice asociate dezvoltării celulare sunt cumulative” s-a putut dezvolta un ceas epigenetic care arată cu cât s-au multiplicat celulele în trecut.

„Am observat că acest ceas a avansat mult în trecut şi că ar trebui să avanseze şi în viitor, iar acest lucru îl asociază direct cu prezenţa anumitor mutaţii genetice şi cu agresivitatea clinică asupra pacienţilor”, a spus cercetătorul spaniol.

Până în prezent, schimbările epigenetice din „cartea închisă” a genomului erau considerate însoţitori silenţioşi ai procesului de transformare tumorală, fără nicio implicaţie clinică.

Potrivit lui Martín-Subero, studiul demonstrează că „schimbările epigenetice acumulate în cartea închisă a genomului tumorilor sunt importante, având în vedere că prezic comportamentul clinic viitor al pacienţilor”.

„Celulele cancerului scriu o mare parte din istoria acestei cărţi închise”, a precizat el.

Carantină în Italia: Centrele comerciale se închid în weekend

Şeful guvernului italian Giuseppe Conte a semnat un decret, în noaptea de marţi spre miercuri, ce instaurează carantina pe întreg teritoriul naţional începând de joi de la ora locală 22:00 (21:00 GMT), potrivit AFP, citată de presa internațională.

Alte măsuri restrictive, care urmează să fie detaliate în ziua respectivă de Conte şi vor fi în vigoare până la 3 decembrie, au fost de asemenea decise, inclusiv închiderea centrelor comerciale în weekend.

Prima ţară din Europa afectată de epidemia de COVID-19 în februarie, Italia a înregistrat peste 39.000 de decese la mai mult de 750.000 de cazuri.

Conform acestui nou decret, cele 20 de regiuni ale Italiei vor fi împărţite, potrivit presei, în trei zone – verde, portocaliu şi roşu – în funcţie de gravitatea situaţiei epidemiologice şi în care vor fi aplicate măsuri mai mult sau mai puţin restrictive.

La nivel naţional, va fi impusă o restricţie de circulaţie de la 22:00 la 5:00 dimineaţă şi nu se va putea circula în această perioadă decât din motive legate de muncă sau de sănătate ce trebuie justificate.

Liceele vor trebui să treacă la educaţie de la distanţă, iar muzeele vor fi închise.

Centrele comerciale vor fi de asemenea închise în weekend sau de sărbători şi transportul public nu va putea accepta mai mult de 50% din capacitatea totală a pasagerilor.

Croazierele sunt de asemenea anulate de la această dată, cu excepţia celor deja în curs.

Ministerul Sănătăţii va decide cu privire la clasificarea regiunilor şi posibila schimbare a culorii lor pe baza a aproximativ douăzeci de factori, printre care rata de transmitere sau de ocupare a paturilor din spitale sau în unităţile de terapie intensivă.

Pacienții români ar putea beneficia de acces la terapii prin intermediul unui fond de inovație

Local American Working Group (LAWG) propune inițierea unui fond prin care pacienții români să beneficieze de acces rapid la terapii inovatoare.

„Acest proiect, partea a unei colaborări inițiate în ultimii trei ani de LAWG, vine ca urmare a lansării studiului dezvoltat de Office of Health Economics (OHE), care arată că în ultimii 20 de ani România a înregistrat progrese insuficiente în domeniul politicilor de sănătate și că investițiile în domeniul sănătății și îmbunătățirea accesului pacienților români la medicamente inovatoare ar putea reduce mortalitatea, ar putea îmbunătăți calitatea vieții și pot duce la economii de costuri pe termen mai lung, printr-o nevoie redusă de asistență medicală”, se arată într-un comunicat al Local American Working Group (LAWG).

Potrivit aceleiași surse, lansarea unui fond de inovație în sănătate și acces rapid la tratamente inovatoare ar putea acoperi trei tipuri de medicamente, respectiv medicamentele care anterior obținerii autorizației de punere pe piață (APP) au fost aprobate în baza Ordinuli nr. 1018/2014, medicamente pentru care APP a fost eliberat în baza procedurii PRIME (Priority Medicine) de către Agenția Europeană a Medicamentului și medicamentele care dovedesc un grad ridicat de inovație și eficiență, care sunt evaluate de către ANMDMR în baza unei grile de criterii. Acestea pot reprezenta punctul de pornire, iar odată ce eficiența îi este confirmată și în măsura bugetului disponibil, Fondul de Inovație poate fi deschis și altor medicamente considerate inovatoare.

Potrivit comunicatului, în contextul actual, ce generează presiune multisistemică majoră, accesul rapid al pacienților la tratamente inovatoare care nu sunt compensate încă în România este cu atât mai important cu cât reprezintă o șansă la un tratament eficient, o modalitate de îmbunătățire a calității vieții, o cale de a reduce presiunea asupra sistemului de sănătate și a bugetului de stat și de a contribui la creșterea economică pe termen lung.

“În acest sens, construirea unui fond pentru inovație în sănătate pentru medicamente, ce ar oferi pacienților români acces rapid la medicamente inovatoare, este o inițiativă generatoare de noi perspective atât pentru pacient, prin reintegrarea socială mai rapidă, cât și pentru sistemul de sănătate, prin reducerea presiunii financiare pe termen lung”, se arată în comunicatul LAWG.

Jorge Ruiz Benecke, președinte al LAWG, a declarat că „Fondul de Inovație pentru Medicamente reprezintă un buget dedicat rambursării timpurii și provizorii a unor medicamente inovatoare. Fondul nu reprezintă un sistem de rambursare alternativ sistemului actual, ci reprezintă un sistem anticipat de compensare, prin care medicamentele inovatoare pot fi puse la dispoziția pacienților până la finalizarea formalităților pentru includerea acestor medicamente în sistemul actual de rambursare. OHE recomandă ca Fondul să fie administrat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), iar Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) să fie responsabilă pentru procesul de evaluare a eligibilității medicamentelor. Responsabilitățile administrative și calendarele ar trebui elaborate în colaborare cu toți partenerii implicați și ar trebui să fie coordonate în raport cu infrastructura și capacitățile actuale. În plus, trebuie investigat și dezvoltat un cadru legislativ care să permită implementarea Fondului”.

De asemenea, Benecke a spus că Fondul de inovație pentru medicamente nu trebuie să fie singura soluție luată în considerare, făcându-se eforturi pe prevenție și pentru diagnosticare incipientă.

„Fondul de Inovație poate reprezenta o resursă valoroasă în vederea susținerii unei societăți active fiind o inițiativă menită să sprijine eforturile de prevenție, contribuind totodată la veniturile statului și la economie”, a adăugat președintele LAWG.

Potrivit comunicatului, inițiativa LAWG, demarată cu peste trei ani în urmă care a cuprins mai multe etape consultative la nivel național cu actori importanți la nivel decizional, autorități și experți, are propuneri concrete de contracte, protocoale și modalități de compensare a medicamentelor prin acest Fond de Inovație.

De asemenea, inițiativa presupune o colaborare pe temen mediu și lung a tuturor partenerilor din mediul public-privat, pentru o cât mai bună coordonare și implementare a programului la nivel național.

Dr. Corneliu-Florin Buicu: Îmbunătățirea accesului la tratament reprezintă una dintre priorități

Dr. Corneliu-Florin Buicu, Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a declarat că „îmbunătățirea accesului la tratament reprezintă una dintre prioritățile comisiei noastre și în ultimii trei ani am făcut pași concreți în această direcție prin platforma Resurse pentru sănătate și Carta Albă a Inovației în Sănătate. Am încredere în recomandări solide venite de la experți OHE, care vor sta la baza dezvoltării unor politici de sănătate pentru facilitarea accesului pacienților la terapii inovatoare. Este necesară și obligatorie colaborarea dintre asociațiile de pacienți, organizațiile profesioniștilor și parteneriatul cu industria. De asemenea, avem nevoie de un pact pentru sănătate pe care l-am cerut de foarte multe ori. Fără acest pact de sănătate, măsurile bune luate până acum vor fi șterse cu buretele. Aș vrea să avem o finalizare a inițiativei noastre cu un Fond de inovație pentru medicamente capabil să asigure accesul pacienților la medicamente moderne, fără să fie o împovărare financiară pentru pacient și să determine o îmbunătățire a sănătății și a vieții pacienților. Referitor la recomandările de finanțare, România are în acest an 30 de miliarde necolectate din TVA. Avem peste 3 miliarde neîncasate din contribuțiile la sănătate. În condițiile în care proiectul își propune un fond pentru sănătate de 30 de milioane de lei pe an, putem spune că avem bani. Trebuie să fim foarte bine calculați și să vedem de unde putem aloca aceste sume. Aveți în Comisia de Sănătate și Familie din Camera Deputaților și în Comisia de la Senat parteneri în a reuși implementarea unor asemenea măsuri”.

Dr. László Attila: Fondul de Inovație pentru Medicamente ar putea reprezenta o soluție viabilă la nevoia de suplimentare a fondurilor pentru sănătate

La rândul său, dr. László Attila, președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat, a spus că „dezvoltarea soluțiilor și politicilor moderne pentru sistemul de sănătate din România este posibilă cu participarea tuturor actorilor implicați – instituții, comunitatea pacienților, entități private. Fondul de Inovație pentru Medicamente ar putea reprezenta o soluție viabilă la nevoia de suplimentare a fondurilor pentru sănătate și inovație. Raportul OHE ne oferă soluții practice pe care ne propunem să le dezvoltăm legislativ pentru acoperirea nevoilor pacienților. Acest proiect prespune o dezbatere largă și foarte atentă, o serie de clarificări, analize, negocieri. Necesită o serie de angajamente asumate de tot spectrul politic pentru că în final este o decizie politică, care trebuie asumată. Cred că este un mod exemplar în care am asistat în decursul anilor precedenți și această consecvență ne onorează. Sper să găsim acea soluție acceptată de către marea majoritate a tuturor celor care sunt în această piață și, în același timp, să reușim să convingem și întregul spectru politic, să stabilim niște criterii foarte clare pe care să ni le asumăm să le parcurgem, pentru că trebuie să rezolvăm această problemă. De zeci de ani asistăm la o modificare majoră în acest domeniu. Trebuie să creăm acel cadru predictibil pentru orice pacient din această țară. Atunci când luăm aceste decizii trebuie să avem niște criterii foarte obiective, să avem finanțarea asigurată și, în același timp, să avem și mecanismele. Atenția societății asupra stării de sănătate, accesul la serviciile de sănătate, accesul la tratamente sau diagnosticare a crescut enorm și cred că trebuie să profităm de această perioadă“.

După modelul altor țări precum Anglia Franța, Italia, Cehia, în care există deja un astfel de fond, grupul de lucru cu rol de expert în sănătate din cadrul LAWG recomandă ca posibile surse de finanțare pentru acest program fondurile publice, direcționarea de taxe colectate în numele sănătății de la populație (de exemplu accize), contribuția deținătorului de autorizație de punere pe piață (DAPP) în baza contractului de acces facilitate în timp util și provizoriu, posibilitatea redirecționării procentului de 2% din impozitul pe venit către Fondul de Inovație pentru Medicamente, posibilitatea acordării unor sponsorizări de către entități private, posibilitatea restrângerii excepțiilor de la plata contribuțiilor pentru sănătate (de exemplu, persoane care au venituri peste anumite praguri), se arată în același comunicat.

Propunerea de lansare a Fondului de Inovație pentru Medicamente este un pas firesc după lansarea CARTEI ALBE a Inovației în Sănătate, proiect realizat în 2019 de platforma de dialog și cooperare „Resurse pentru Sănătate”, inițiat de Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și Comisia pentru Sănătate Publică din Senat, împreună cu Local American Working Group – LAWG. Lansarea Cartei Albe a Inovației în Sănătate a avut la bază raportul „Modele europene: opțiuni pentru finanțarea serviciilor medicale și a medicamentelor în România”, elaborat de Economist Intelligence Unit (EIU) și lansat în anul 2018 de LAWG . Pe baza acestui raport, au fost identificate trei direcții prioritare de acțiune – Programul Inovație în Sănătate, Valoarea în sănătate și Creșterea finanțării pentru sănătate și inovație prin atragerea de resurse adiționale.

Local American Working Group este de 10 ani partener al sistemului român de sănătate, facilitând crearea de politici publice eficiente pentru a sprijini, prin parteneriat si dialog, accesul pacienților la terapii inovatoare.

Rolul LAWG la nivel local este cu atât mai important cu cât sistemul de sănătate din România întâmpină în prezent numeroase provocări, fie că este vorba despre cheltuielile publice pentru sănătate, care sunt mai mici decât în orice altă țară a UE, atât per capita, cât și ca proporție din PIB: 5,2% din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8%, fie că este vorba despre mortalitatea prevenibilă, de două ori mai mare în România, comparativ cu media UE, sau speranța de viață la naștere în România, care este printre cele mai scăzute din UE și, deși a crescut începând cu anul 2000, rămâne cu aproape 6 ani sub media UE.

Local American Working Group (LAWG) reunește companiile farmaceutice lider la nivel mondial în domeniul cercetării și biotehnologiei, care își dedică activitatea dezvoltării medicamentelor inovatoare, cu scopul de a oferi pacienților o viață mai sănătoasă, mai lungă și mai productivă. LAWG a fost înființat în România în 2010, cu sprijinul organizației Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) și reprezintă 14 companii: AbbVie, Amgen, AstraZeneca, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Janssen – Johnson & Johnson, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Pfizer, Roche, Sanofi și UCB.

Sălaj, Cluj şi Timiş, județele cu rată de infectare de peste 5 la mia de locuitori

Judeţele Sălaj, Cluj şi Timiş înregistrează o rată de infectare cu SARS-CoV-2 de peste 5 la mia de locuitori, în timp ce municipiul Bucureşti are o incidenţă de 4,24, potrivit raportării transmise, miercuri, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Judeţele Alba, Sibiu şi Bihor şi municipiul Bucureşti au o incidenţă de peste 4 la mia de locuitori.

Astfel, potrivit GCS, incidenţa cumulată a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, calculată în ultimele 14 zile, la mia de locuitori, este de 5,5 în Sălaj, 5,04 în Cluj şi Timiş, 4,62 în Alba, 4,4 în Sibiu, 4,37 în Bihor, 4,24 în Bucureşti, 3,64 în Arad, 3,58 în Mureş, 3,15 în Maramureş şi în Dolj de 3,05.

Judeţele cu incidenţă mică a cazurilor de infectare la mia de locuitori, în ultimele două săptămâni, sunt Tulcea 0,99, Vrancea – 1,14, Călăraşi – 1,18, Olt – 1,37, Brăila – 1,39, Buzău – 1,42.

Până miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 267.088 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

GCS: Un nou record de 8.651 cazuri noi de persoane infectate și 146 de decese

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 8.651 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate 267.088 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 186.260 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 7.419 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 03.11.2020 (10:00) – 04.11.2020 (10:00) au fost raportate 146 decese (77 bărbați și 69 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mehedinți, Mureș, Prahova, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 7 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 26 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 51 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 48 decese la categoria de peste 80 de ani.

138 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.867. Dintre acestea, 1.001 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.341.867 teste. Dintre acestea, 35.964 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 21.808 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 14.156 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 594 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 4 noiembrie.

Pe teritoriul României, 33.630 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.373 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.339 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 18 persoane.