Colegiul Medicilor din România: Biroul Executiv a decis demararea unui audit instituțional și financiar

Noul Birou Executiv al Colegiului Medicilor din România (CMR) a hotărât, la începutul mandatului, demararea unui audit în cadrul instituției. “Obiectivul principal al auditului îl reprezintă dorința de a ne asigura o funcționare cât mai eficientă a instituției reprezentative pentru profesia medicală din România”, a declarat președintele CMR, prof. dr. Daniel Coriu.

Din perspectiva CMR, întregul proces va presupune un “audit de regularitate și conformitate ce dorim să urmărească respectarea legislației precum și a reglementărilor, inclusiv a celor interne ale instituției și un audit al performanței și al eficienței organizației- prin acest punct vizăm verificarea eficienței, eficacității și economicității unor activități ale CMR”.

“Am solicitat realizarea unui proces de audit ce dorim să fie realizat de o companie cu experiență relevantă în acest domeniu. Activitatea de audit o dorim structurată atât pe o analiză de ansamblu a organizației, cât și pe realizarea unui audit financiar, dar și al altor activități implicate în buna funcționare a instituției”, a explicat noul președinte al Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu.

Alte șase localități din județul Ilfov urmează să intre în carantină sâmbătă seară

Localitățile Otopeni, Mogoșoaia, Corbeanca, Măgurele, Dobroești și Popești-Leordeni, din jurul Capitalei, vor intra în carantină de sâmbătă seară.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ilfov urmează să aprobe propunerea de intrare în carantină.

Decizia ar urma să se aplice de sâmbătă, 21 noiembrie, de la ora 22.00, conform propunerii avizate de Institutul Național de Sănătate Publică.

Alte două localități din județul Ilfov, Chiajna și Bragadiru, au intrat, începând de vineri, ora 22:00, în carantină, după creșterea mare a numărului de infectări cu virusul SARS-CoV-2.

Anterior, localitățile Berceni și Clinceni, au intrat în carantină joi seara, de la ora 22:00, pentru o perioadă de două săptămâni.

De asemenea, Ciorogârla se află în carantină, iar măsura urmează să expire la data de 26 noiembrie.

Potrivit celor mai recente date ale Grupului de Comunicare Strategică, județul Ilfov a înregistrat, vineri, o rată de infectare de 7,89 la mia de locuitori, în creștere faţă de ziua anterioară, când a avut 6,78 la mia de locuitori.

 

Capitala Spaniei intră în carantină în perioada 4-13 decembrie

Guvernul regional din Madrid va închide granițele cu celelalte regiuni ale Spaniei între 4 și 13 decembrie pentru a opri transmiterea COVID-19, potrivit publicației El Pais.

Astfel, nu se va putea intra în regiune de vineri – 4 decembrie, ora 00:00, până luni – 13 decembrie, ora 00.00. De asemenea, nu se va putea pleca din regiune. Circulația va fi permisă numai din motive de urgență, mai anunță El Pais.

„Vrem ca lucrurile să meargă cât mai bine, având în vedere apropierea Crăciunului”, a declarat adjunctul ministrului Sănătății din Spania, Antonio Zapatero.

De asemenea, șeful guvernului regional, Isabel Díaz Ayuso, a declarat că autoritățile vor să evite deplasările masive și să dea un impuls pentru reducerea cazurilor de infecții înaintea unei sărbători atât de importante precum Crăciunul.

VIDEO “Care dintre noi?”, un film despre o situație limită de viață ca oportunitate

 

”Care dintre noi?” este un film scris si regizat de Chris Simionescu-Mercurian, un proiect inspirat din viața reală, din propria experiență dar și din poveștile de viață pe care scriitoarea le-a întâlnit într-o anumită perioadă a vieții sale.

”Filmul s-a născut dintr-o nevoie pe care am simțit-o în momentul în care făceam chimioterapia. A fost inspirat de femeile cu care eu am traversat această experiență și care, la momentul respective, erau într-o traumă și într-o atitudine față de această boală pe care eu nu am considerat-o deloc firească. (…) Filmul este pornit de la mine, dar personajele sunt construite pe pilonii unor oameni care m-au emoționat extrem de mult în această perioadă. Sunt povești reale. Evident că în fiecare am pus ceva important din mine, dar mult am luat și de la ceilalți. (…) Am punctat cred cele mai profunde trăiri la nivel de emoție și de gând în această perioadă pentru că, realmente, e un cocktail în tine. (…) Am încercat să aduc în acest film  tot ce am considerat eu mai important la nivel de trăire, de emoție, de gânduri. Și sper să folosească, sper să inspire, sper să dea curaj în toată bezna acestui tratament, pentru că este o experiență foarte întunecată și foarte halucinantă. Doar că și în bezna asta există un fir de lumină pe care te poți cățăra și poți să dai câte puțin la o parte și la un moment dat să ajungi de fapt la tine, la partea aia divină, sacra, pe ți-a lăsat-o Dumnezeu”, a declarant Chris Simion-Mercurian pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro.

În film joacă actorii Maia Morgenstern, Marius Manole, Ilona Brezoianu, Crina Semciuc, dar și Delia Grigoroiu – pacientă, Georgiana Popescu – asistentă, Eva Spiru – medic rezident și copilul Alexandra Mercurian.

Filmul va fi lansat pe 27 noiembrie 2020, la ora 20.00, pe pagina de Facebook a Clinicii Zetta.

Care sunt țările pentru care se impune carantina la revenirea în România?

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de vineri, 20 noiembrie 2020, Hotărârea numărul 55. Prin această hotărâre a fost actualizată lista țărilor și zonelor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România.

În zona galbenă, pentru care se impune carantină la domiciliu/ locaţia declarată pentru 14 zile, se află următoarele state: Muntenegru, Polinezia Franceză, Andorra, Luxemburg, Austria, San Marino, Elveția, Georgia, Liechtenstein, Slovenia, Cehia, Polonia, Guam, Croația, Italia, Franța, Portugalia, Armenia, Lituania, Iordania, Macedonia de Nord, Ungaria, Bulgaria, Serbia, United States of America, Bosnia si Herzegovina și Danemarca.

Se abrogă alin. 2 al art. 3 din Hotărârea CNSU nr. 54 din 12.11.2020, persoanelor care sosesc din Danemarca în România, fiindu-le aplicabile toate excepțiile de la măsura carantinării prevăzute în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 36, cu modificările și completările ulterioare.

Până acum, celor care veneau din Danemarca nu le-a fost admisă niciuna dintre excepţiile aplicate celorlalte state.

Medic din Germania, arestat sub suspiciunea că a ucis doi pacienţi infectați cu SARS-CoV-2

Un medic din oraşul Essen este suspectat în legătură cu uciderea cu o injecţie letală a doi pacienţi grav bolnavi. Pacienții erau infectaţi cu virusul SARS-CoV-2. Poliţia germană a anunţat că a deschis o anchetă în acest sens.

Medicul, în vârstă de 44 de ani, lucra la Spitalul Universitar din Essen din luna februarie, și este bănuit că a ucis doi bărbaţi, în vârstă de 47 şi respectiv 50 de ani, care erau internaţi la ATI cu forme foarte severe de boală, potrivit  Reuters.

Medicul, care a fost arestat miercuri, a mărturisit una dintre crime, afirmând că a vrut să-i scutească de suferinţă pe pacient şi pe rudele acestuia.

Cotidianul Bild a relatat că medicul a informat în prealabil familiile pacienţilor că îi va ucide pe aceştia cu o injecţie letală.

În Germania, pacienţii pot cere asistenţă pentru a-şi pune capăt vieţii, conform unei decizii judecătoreşti de anul trecut. Nu este clar însă dacă s-a întâmplat acest lucru în cazul doctorului. Spitalul din Essen a menţionat că medicul în cauză a fost suspendat.

Regiunea industrială în care se află oraşul Essen este în momentul de faţă una din zonele din Germania cele mai afectate de noul coronavirus, cu 166 de cazuri diagnosticate la 100.000 de locuitori pe parcursul ultimei săptămâni, cu mult peste target-ul guvernamental de 50.

 

COVID-19: A fost emis ordinul de carantinare zonală pentru orașul Lugoj

Ordinul de carantinare zonală a orașului Lugoj intră în vigoare din noaptea de 21.11.2020, de la ora 00:00. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, a emis de vineri seară, ordinul de carantinare zonală, timp de 14 zile, pentru municipiul din județul Timiș.

În urma analizei de risc, în baza Hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență emisă la propunerea Direcției de Sănătate Publică a județului Timiș, ținând cont de evaluarea epidemiologică avizată de către Institutul Național de Sanătate Publică.

 

COVID-19: Pacienți din Sibiu, transferați în Germania. Aveau nevoie de „plămân artificial”

Doi pacienţi în stare gravă din Sibiu, diagnosticaţi cu COVID-19, au ajuns la o clinică din Germania, cu avioane plătite de familiile lor, deoarece nu puteau fi trataţi în spitalele locale.

Potrivit medicilor, citați de Agerpres, la spitalele publice în care erau internaţi, respectiv Spitalul Militar de Urgenţă şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, nu există un ECMO, adică „plâmân articial” funcţional.

Primul pacient transferat în Germania, de familia sa din Sibiu, a fost internat cu COVID-19 în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, unde există de puţin timp un ECMO împrumutat din Clinica Polisano Medlife, dar care nu funcţionează încă, din cauză că îi mai trebuie nişte piese. Tocmai pentru acest „plămân artificial” familia acestui bărbat de 67 de ani a cerut transferul la o clinică din Germania.

„Este singurul aparat pe care îl avem şi (…) trebuie să mai dăm nişte piese, consumabile. L-am trimis dincolo (la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă n.r.) de o săptămână, încă nu l-au pus în funcţie şi când am întrebat de ce, ziceau că le mai lipsesc nişte piese consumabile. (…) E un plămân artificial. Noi îl folosim pentru intervenţiile pe cord deschis. Aparatul este funcţional, noi îl folosim şi după ce ei (Spitalul Judeţean n.r.) nu mai au nevoie, îl luăm înapoi şi îl folosim în continuare”, a declarat vineri directorul medical al Spitalului Polisano Medlife din Sibiu, medicul Paul Porr.

Fost medic şef al Secţiei Medicală I în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Sibiu, medicul Paul Porr a precizat că spitalul privat unde lucrează în prezent a dat SCJU acest ECMO (plămân artificial) tocmai ca să ajute pacienţii cu COVID-19. De asemenea, spitalul privat a oferit SCJU şi concentratoare de oxigen pentru pacienţii COVID-19.

„Noi am dat (ECMO n.r.) acum o săptămână, zece zile, împreună cu două concentratoare de oxigen, după aceea, miercuri, am mai dat încă zece concentratoare de oxigen, pe care le-am primit de la Medlife, ei le-au achiziţionat de urgenţă şi joi, ieri, am mai dat încă zece. Deci ei (SCJU Sibiu n.r.) au de la noi 22 de concentratoare de oxigen, deci pentru 22 de paturi de Terapie Intensivă”, a mai spus medicul Paul Porr.

Medicul şef al ATI Sibiu, Mihai Sava, a explicat, pentru Agerpres, că există un medic în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă care are experienţă şi ar putea lucra cu acest ECMO, şi anume doctorul Gabriela Cozmanciuc, medic de chirurgie vasculară, care anterior a lucrat în Franţa.

Primul pacient care a plecat în Germania pentru ECMO este un bărbat de 67 de ani, în stare gravă, transferat în 17 octombrie, din SCJU Sibiu. Cel de-al doilea pacient transferat, tot pentru plămânul artificial, este un bărbat cu COVID-19, internat la ATI în Spitalul Militar de Urgenţă Sibiu.

Incendiu Piatra Neamț: Medicul rănit este intubat, stabil, sub tratament specific

Ministerul Sănătății a transmis, vineri seară, că medicul Cătălin Ioan Denciu, rănit în incendiul de la Piatra Neamţ, este intubat, stabil şi urmează un tratament specific.

„Din informaţiile primite pacientul este intubat, stabil, sub tratament specific, este supus procedurilor de toaletare a rănilor”, potrivit Ministerului Sănătăţii.

Medicul a fost dus sâmbătă spre duminică noaptea, după incendiu, la Spitalul Floreasca din București. El a fost transferat ulterior la Spitalul Militar Regina Astrid, din Belgia.

Dr. Cătălin Ioan Denciu a suferit arsuri pe 70% din suprafaţa corpului în urma incendiului produs sâmbătă seară la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, el fiind rănit în timp ce încerca să salveze pacienţii din secția ATI.

OMS: Rezistența la antimicrobiene, una dintre cele mai urgente amenințări ale lumii

Din cauza rezistenței la antimicrobiene, multe infecții sunt tot mai greu de tratat. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au lansat, vineri, noua inițiativă One Health Global Leaders Group privind rezistența la antimicrobiene.
Grupul de lideri globali va pleda pentru acțiuni urgente în combaterea rezistenței la antimicrobiene în toate sectoarele, pentru a asigura disponibilitatea unor medicamente importante în viitor, potrivit OMS.
Grupul este format din șefi de stat, miniștri guvernamentali, lideri din sectorul privat și societatea civilă.

Acesta este coprezidat de excelențele lor Mia Mottley, prim-ministrul Barbados, și șeicul Hasina Wazed, prim-ministru al Bangladeshului.

Rezistența la antimicrobiene, una dintre cele mai mari provocări

Lansat cu ocazia Săptămânii Mondiale de Conștientizare Antimicrobiană 2020 (18-24 noiembrie), grupul își propune să atragă atenția asupra acțiunii de conservare a medicamentelor antimicrobiene și evitarea consecințelor dezastruoase ale rezistenței la antimicrobiene. Creșterea rapidă a rezistenței antimicrobiene a fost descrisă ca fiind una dintre cele mai urgente amenințări ale lumii la adresa sănătății umane, animale și a mediului, punând în pericol securitatea alimentară, comerțul internațional, dezvoltarea economică. De asemenea, aceasta este o amenințare cu privire la progresul vizat în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Rezistența antimicrobiană poate conduce, de asemenea, la creșterea costurilor asistenței medicale, internări în spital, la eșecul tratamentului, boli grave și chiar deces.

Cele mai recente rapoarte ale OMS arată că oamenii rămân fără tratamente eficiente pentru mai multe tipuri de infecții frecvente.

„Rezistența antimicrobiană este una dintre cele mai mari provocări actuale din sănătate și nu ne putem lăsa copiii să o rezolve”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Este momentul să încheiem noi parteneriate intersectoriale care să protejeze medicamentele pe care le avem și să revitalizeze rețeaua pentru altele noi.”

„Trebuie să acționăm astăzi”

Utilizarea eronată și excesivă a antimicrobienelor în rândul oamenilor, animalelor, dar și în agricultură, sunt principalii factori de creștere a rezistenței la antimicrobiene.

„Niciun sector nu poate rezolva această problemă singur”, a declarat QU Dongyu, directorul general al FAO. „Este necesară acțiune colectivă pentru a aborda amenințarea rezistenței antimicrobiene, în diferite sectoare economice și frontiere de țară.”

Utilizarea necorespunzătoare și excesivă a antimicrobienelor în rândul oamenilor, animalelor și în agricultură sunt principalii factori ai problemei. Această provocare globală va ridica necesitatea de a acorda prioritate celor mai bune practici în scest sens la nivel global, regional și național. De asemenea, va susține dezvoltarea și implementarea politicilor și a legislației pentru a reglementa importul, fabricarea, distribuția și utilizarea medicamentelor antimicrobiene de calitate în toate sectoarele.

„Rezistența antimicrobiană este o problemă actuală care afectează sănătatea animalelor, sănătatea umană și mediul înconjurător, trebuie să acționăm astăzi”, a declarat dr. Monique Eloit, directorul general al OIE.

„Sunt încrezătoare că acest grup va susține punerea în aplicare a legislației și va mobiliza părțile interesate pentru a schimba practicile de utilizare a antimicrobienelor, pentru a ne proteja sănătatea și bunăstarea colectivă”, a adăugat dr. Monique Eloit.