25.6 C
București
sâmbătă, august 29, 2026
More

    Acțiune de donare de sânge la Primăria Capitalei: 60 de bucureșteni și angajați ai instituției au participat

    Marți, la sediul Primăriei Capitalei, a avut loc o sesiune de donare de sânge, organizată în colaborare cu Centrul de Transfuzie Sanguină București. Inițiativa a reunit 60 de participanți, printre care s-au numărat angajați ai instituției și locuitori ai Bucureștiului.

    Lucian Judele, Administratorul Public al Capitalei, le-a mulțumit tuturor celor care au donat:
    „Le mulțumesc tuturor celor care au donat astăzi. Gestul lor face diferența – donarea de sânge salvează vieți, concret și direct. Ne gândim la o hotărâre de Consiliu General care să permită primăriilor de sector să acorde reduceri la impozitul pe imobil donatorilor recurenți. Unele dintre motivele pentru care oamenii donează rar sau deloc sunt lipsa de predictibilitate și distanța mare față de centrele de donare. Modul în care organizăm aceste sesiuni răspunde acestor nevoi: știm cât durează, știm când intrăm și când ieșim, și se desfășoară în proximitatea biroului sau a domiciliului. Ne dorim ca, în viitor, astfel de acțiuni să fie organizate în fiecare cartier.”

    Elena Lucia Grijac, Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină București, a subliniat nevoia permanentă de sânge în Capitală:
    „Nevoia de sânge este foarte mare în București. Capitala are cele mai mari centre de transplant – de organe, de celule stem, avem un număr crescut de spitale de urgenţă, unde sunt tratate unele dintre cele mai complexe cazuri din ţară. Așadar, nevoia de sânge este cea mai mare din întreaga ţară. Din fericire, noi colaborăm cu colegii din toate centrele de transfuzie din țară, astfel încât reușim să asigurăm necesarul de componente sanguine în Bucureşti”.

    Donarea de sânge este un gest simplu, dar vital, care poate salva vieți. Primăria Capitalei și Centrul de Transfuzie Sanguină încurajează toți bucureștenii să doneze regulat. Pot dona sânge persoanele sănătoase cu vârsta între 18 și 65 de ani, care nu suferă de boli cronice sau transmisibile.

    Studiu Victor Babeș Timișoara: Peste 80% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate

    Cancerul pulmonar continuă să fie principala cauză de deces oncologic în România și a doua ca incidență, cu peste 12.000 de cazuri noi diagnosticate anual. Un studiu unic în țară, realizat de Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, în colaborare cu Universitatea Politehnică Timișoara, scoate la iveală o realitate alarmantă: peste 80% dintre cazuri sunt depistate în stadii avansate ale bolii.

    Inteligența artificială – instrument cheie în analizarea datelor

    Cercetarea retrospectivă a analizat un eșantion de 4206 pacienți unici diagnosticați cu cancer pulmonar în perioada 2013–2024, pe baza datelor colectate de Spitalul Victor Babeș. Informațiile au fost procesate cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, identificând tipologii distincte de pacienți și factori relevanți în progresia bolii.

    „Studiul se întinde pe o perioadă îndelungată, de 12 ani, dar, din analiza datelor, am constatat că în ultimii 5 ani a existat o creștere dramatică, de 80%, a numărului de pacienți diagnosticați cu o boală oncologică”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și managerul spitalului. „Aceasta este susținută atât de îmbătrânirea populației în regiune, cât mai ales de îmbunătățirea capacităților de diagnostic.”

    În acest sens, Spitalul Victor Babeș a investit în dezvoltarea unui HUB imagistic ultraperformant, care include două aparate CT și două RMN-uri (unul de 3 Tesla), esențiale pentru diagnosticarea bolilor oncologice.

    Creștere alarmantă a cazurilor în ultimii ani

    Datele arată o dublare a numărului de cazuri în perioada 2022–2024, comparativ cu 2013–2020. Dacă în anii anteriori erau înregistrate în medie 345 de cazuri/an, în prezent s-a ajuns la 624 de cazuri/an, iar pentru anul 2025 este prognozată depășirea pragului de 700 de cazuri noi.

    „Trebuie spus că din studiu a fost eliminată perioada de pandemie, de doi ani, când spitalul a tratat îndeosebi pacienți cu Covid 19”, a precizat prof. Oancea.

    Comorbidități și factori de risc

    Studiul a evaluat impactul comorbidităților, precum BPOC, astm, emfizem și bronșiectazii, toate asociate în grade diferite cu nivelul de poluare. De exemplu:

    • BPOC: impact direct între 44% și 80%

    • Astm: influență de până la 15%

    • Emfizem: până la 42%

    • Bronșiectazii: între 18% și 31%

    „Din păcate, nu am atins încă vârful, pentru că vorbim de expuneri la diverși factori, fumat, azbest, și așa mai departe, din anii 1990‑2000. Ne așteptăm ca numărul cancerelor pulmonare să crească în continuare, într-un procent ridicat, până în 2035”, a avertizat prof. Oancea.

    Acesta subliniază că este esențială implementarea unor măsuri strategice: „Standardizarea și uniformizarea digitală a raportării patologiei, crearea unei baze de date oncologice digitale, folosirea pe scară largă a telemedicinei, dezvoltarea centrelor satelit cu servicii multidisciplinare și arhivarea digitală a imaginilor patologice”.

    Cinci grupuri distincte de pacienți, cu nevoi terapeutice diferite

    S.L. dr. ing. Versavia Ancușa, Universitatea Politehnică Timișoara, a explicat modul în care a fost realizată analiza: „Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite.”

    Prin geocodificare, cercetarea a arătat că cei mai mulți fumători extremi provin din zonele rurale, iar 37% dintre pacienții tratați provin din afara județului Timiș, confirmând statutul spitalului ca centru de referință regional în oncologia pulmonară.

    „Vreau să le mulțumesc specialiștilor de la Universitatea Politehnică Timișoara care, plecând de la datele noastre, folosind inteligența artificială, ne-au ajutat să realizăm acest studiu”, a transmis prof. Oancea.

    „Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite. Validarea prin metode statistice multiple a confirmat că aceste grupuri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă diferențe reale în depistarea și evoluția bolii. Geocodificarea pacienților a permis analiza distribuției spațiale a bolii, clasificând reședința la momentul internării în patru categorii: centrul metropolitan Timișoara, zonele suburbane, zonele rurale din județul Timiș și cazurile din afara județului. Această abordare a dat detalii interesante, cum ar fi concentrarea fumătorilor extremi în zonele rurale”, spune S.L. dr. ing. Versavia Ancușa, Universitatea Politehnică Timișoara.

    Președintele CNAS: Medicul din ambulatoriul de specialitate își va putea fracționa norma săptămânală în maxim două contracte

    Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a declarat, luni, că medicii din ambulatoriul de specialitate vor avea posibilitatea de a își fracționa norma săptămânală în maxim două contracte. „Vrem, în felul acesta, să venim în sprijinul pacienților din zonele defavorizate, din zonele izolate, unde, practic, nu se justifică, din punct de vedere al managementului unui cabinet, un program de 35 de ore pe săptămână”, a precizat Horațiu-Remus Moldovan.

    „Astăzi, noi practic obligăm medicul din ambulatoriul de specialitate să lucreze într-un singur loc, iar dacă doreşte să-şi deschidă un cabinet într-o altă localitate, într-un sat, într-o comună, practic nu poate să facă acest lucru decât în cadrul aceluiaşi contract. Dăm posibilitatea medicilor din ambulatoriul de specialitate să își fracționeze norma săptămânală în maxim două contracte, pentru că vrem, în felul acesta, să venim în sprijinul pacienților din zonele defavorizate, din zonele izolate, unde, practic, nu se justifică, din punct de vedere al managementului unui cabinet, un program de 35 de ore pe săptămână, nu sunt atât de mulți pacienți, dar, totuși, ne interesează absolut fiecare pacient și vrem să-i oferim posibilitatea medicului din ambulatoriul de specialitate să-și deschidă cabinete cu fracțiuni de normă și în zonele cu adresabilitate mai scăzută”, a declarat Horațiu-Remus Moldovan.

    „De asemenea, în situația în care colegii noștri din spital vor înțelege apelul domnului ministru și vor coborî în ambulatoriul de specialitate al spitalului public, venim și cu un lucru pe care ni-l cer de ani de zile, și anume posibilitatea încheierii unui contract cu fracțiune de normă pe zona privată cu Casa de Asigurări de Sănătate, repet cu condiția ca programul în ambulatoriul de specialitate al spitalului să fie practic acoperit la maxim”, a adăugat președintele CNAS.

    Totdată, președintele CNAS a precizat că se dorește prioritizarea investigațiilor medicale paraclinice de laborator, analize medicale și imagistică medicală pentru pacienții acuți.

    „De asemenea, avem o serie de investigații în ceea ce privește analizele de laborator și imagistica, decontate în acest moment pentru pacienții cu boli cronice, dar realitatea ne-a arătat că, prin anumite mecanisme, am neglijat pacienții cu boli acute. Vrem să prioritizăm investigațiile medicale paraclinice de laborator, analize medicale și imagistică medicală pentru pacienții acuți, fără să-i neglijăm pe pacienții oncologici, la care investigațiile de tip monitor vor rămâne practic nelimitat, în cuantum nelimitat, indiferent de bugetul alocat investigațiilor paraclinice și, de asemenea, pentru pacienții cu alte boli decât cele oncologice, vom oferi posibilitatea monitorizării o dată pe an a acestor afecțiuni. În ceea ce privește efectuarea investigațiilor imagistice, există mai ales cele care necesită expunere la radiații ionizante, radiografii, computer-tomografii, desigur ele au și efecte adverse și vom introduce practic un lucru absolut normal, și anume recomandarea acestor investigații să respecte ghidurile și protocoalele în vigoare la nivel național. De asemenea, pentru toți furnizorii de investigații, de analize de laborator și analize imagistice se va introduce obligativitatea de a comunica rezultatul în cazul analizelor de laborator, precum și buletinul, adică rezultatul investigațiilor imagistice, dar și obligativitatea de a oferi acces la imaginile brute, oferite prin investigația CT sau RMN medicului prescriptor și, bineînțeles, pacientului prin oferirea unui user și unei parole odată ce aceste investigații vor fi efectuate”, a explicat Horațiu-Remus Moldovan.

    De asemenea, va exista o durată maximă de trei zile în care un furnizor de servicii paraclinice va trebui să ofere pacientului rezultatul investigațiilor paraclinice.

    „Și venind în sprijinul pacienților care efectuează astăzi investigații de înaltă performanță, dar primesc rezultatul investigațiilor după mult mai multe zile decât ar fi normal, aș spune, vom introduce o perioadă maximă, o durată maximă de trei zile în care un furnizor de servicii paraclinice va trebui să ofere pacientului rezultatul investigațiilor paraclinice; în caz contrar, nu vom mai achita acele servicii acelui furnizor. De asemenea, dorim să punem în evidență și în valoare investițiile care s-au făcut în spitalele publice și, din perspectiva investigațiilor paraclinice de laborator, vom oferi un avantaj inițial spitalelor publice, ca prioritizare la contractare, fără să neglijăm, practic, accesul pacientului la aceste investigații. Va fi un mecanism dinamic care, dacă observă că, practic, spitalul public nu se mișcă la înălțimea așteptărilor, nu vine în sprijinul pacienților, deși i-am oferit acest avantaj la start, aceste fonduri vor fi redirecționate către cei care au adresabilitate”, a afirmat președintele CNAS.

    Spitalele din România, publice și private, vor fi obligate să raporteze costurile reale ale spitalizărilor continue. Anunțul președintelui CNAS

    De anul viitor, toate spitalele din România, publice și private, vor fi obligate să raporteze costurile reale ale spitalizărilor continue, astfel încât, „după primul an de raportare, vom fi în situația în care să știm exact cât costă o apendicită, cât costă o hernie și, astfel, vom putea să regândim în anii care urmează finanțarea spitalelor din perspectiva costurilor reale pe care le implică”, a declarat, luni, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan.

    „În ceea ce privește costurile reale ale spitalizărilor continue, noi în momentul de față lucrăm pe un sistem numit DRG, dar care nu reflectă întotdeauna sau nu reflectă mai deloc nu neapărat complexitatea cazurilor ci costurile aferente complexității cazurilor. Din această perspectivă, începând cu anul următor, toate spitalele din România, publice și private, vor fi obligate să raporteze costurile reale, astfel încât, după primul an de raportare, vom fi în situația în care să știm exact cât costă o apendicită, cât costă o hernie și, astfel, vom putea să regândim în anii care urmează finanțarea spitalelor din perspectiva costurilor reale pe care le implică”, a declarat președintele CNAS.

    „În ceea ce priveşte anumite modalităţi prin care se crește, practic, indicele de complexitate a cazurilor sau indicele de case-mix în spitale, vom fi foarte rigoroși, pe lângă faptul că vom fi foarte atenți la aceste calcule, vom impune anumite limite foarte clare. În ceea ce privește limitarea temporală și decontarea spitalizărilor de zi, în momentul de față există o normă de două ore care se aplică unui pacient care beneficiază de spitalizare de zi, la fel cum există o normă care se aplică unui pacient, mă rog, medicului care efectuează consultații în ambulatoriul de specialitate de 15 minute. Vrem să urmărim foarte bine că acest lucru se respectă în spitalele publice din România, pe parcursul unei spitalizări de maxim 12 ore pe zi”, a adăugat Horațiu-Remus Moldovan.

    Totdată, președintele CNAS a declarat că, în ceea ce privește suma contractată de care beneficiază astăzi spitalele din România, fie că vorbim de spitalele publice, fie că vorbim de spitalele private, „o să ținem cont în acea formulă de calcul de rata de utilizare a paturilor, de indicele de case-mix, de acel coeficient de complexitate, dar, de asemenea, vom ține cont și de istoricul internărilor pe care unitatea sanitară le-a avut”.

    „Domnul ministru făcea referire la indicatorii de management, sau indicatorii de performanță ai managerului, indicatorii de performanță ai șefului de secție, toți acești indicatori, mergând mai jos până la nivel de medic, vor fi practic raportați obligatoriu caselor de asigurări de sănătate și, bineînțeles, spitalele vor avea posibilitatea într-o dovadă de transparență totală să publice aceste date pe paginile proprii de internet”, a mai spus președintele CNAS.

    Rogobete: Nu putem dezvolta ambulatoriul de specialitate și spitalizarea de zi fără a plăti și fără a deconta corect serviciile din ambulatoriul de specialitate

    Ministrul Sănătății a anunțat, luni, majorarea punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate, „de la o valoare de 5 lei cât este astăzi, neactualizată de peste 10 ani de zile, la 6,50 lei de la 1 august și la 8 lei de la 1 ianuarie”. „Nu putem dezvolta ambulatoriul de specialitate și spitalizarea de zi fără a plăti și fără a deconta corect serviciile din ambulatoriul de specialitate”, a precizat ministrul.

    „Acest lucru va duce la creșterea, sperăm noi, semnificativă a numărului de intervenții, de diagnostic și de tratament, care se vor efectua în ambulatoriul de specialitate. Am spus încă din prima săptămână, de la preluarea mandatului, că programul în ambulatoriul de specialitate, din spitalele publice, trebuie crescut până la ora 8 seara. De ce? Vă întreb pe dumneavoastră – câți dintre dumneavoastră puteți merge la spital la ora 12.00? Pentru o non-urgență, evident. Câți dintre oamenii care muncesc până la ora 5 sau până la ora 6 pot să meargă pentru un EKG sau pentru o ecografie, la ora 12.00 sau la ora 1, la un spital public? Răspunsul este foarte puțini către deloc. Din acest motiv, procentul de pacienți care apelează la serviciul de ambulatoriu din spitalul public este foarte mic pentru că accesibilitatea este redusă. Am fost, evident, criticat pentru această măsură, spunându-mi-se că medicii din spital nu pot face ore în ambulatoriul de specialitate pentru că reglementările Casei sunt birocratice, sunt stricte, pentru că nu sunt suficienți medici, pentru că nu toți au contract cu ambulatoriul și așa mai departe”, a declarat ministrul.

    Potrivit ministrului, toţi medicii din cadrul spitalelor publice trebuie să facă consultaţii în ambulatoriu.

    „Venim cu o măsură foarte simplă: flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalului la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalelor publice, prin adoptarea unui model de organizare în care toți medicii din secțiile spitalului, indiferent de titulatura didactică, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activității clinice, să poată efectua consultații ambulatorii fără a fi condiționați de un program prestabilit de ore. Practic, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va retrage această birocrație, în care medicii trebuie să-și anunțe pe intervale orare programul în ambulatoriu. Vom lăsa la latitudinea managerilor spitalelor și a șefilor de secție să își organizeze activitatea în ambulatoriul de specialitate, cu mențiunea că tot personalul medical angajat într-un spital public, indiferent de titulatura didactică, va fi obligat, prin rotaţie, să asigure ore în ambulatoriul de specialitate”, a mai spus ministrul Sănătății.

    Ilie Bolojan: Avem conduceri de spitale care nu performează în multe cazuri

    „Avem conduceri de spitale care nu performează, în multe locuri, deci avem ineficiență managerială și administrativă”, a atras atenția, luni, premierul Ilie Bolojan.

    „De ce se întâmplă asta? Pentru că o bună parte din veniturile spitalelor din România vin pe componenta de asigurare a salariilor, în așa fel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora. Prin urmare, cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii îți vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau un stimul pentru ca managerii să îmbunătățească serviciile, să fie mai eficienți”, a declarat prim-ministrul.

    „În condițiile în care cheltuielile de salarii depășesc 80 – 90%, în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienților, pentru analize, pentru aparatură, pentru curățenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acoperite sunt foarte puțini. Plastic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale, pentru a le asigura salariile și, din păcate, mult prea puțin pentru pacienții cărora ar trebui, teoretic, să le ofere servicii”, a subliniat Ilie Bolojan.

    Premierul a mai afirmat că „avem, din păcate, în multe locuri, servicii care sunt umflate, avem uneori fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătățirea indicilor de complexitate și prin tot felul de tehnici care au făcut ca, de multe ori, cheltuielile, așa cum v-am spus, să crească, fără să se regăsească în servicii și trebuie să combatem prin măsuri ferme și să întărim responsabilitatea și sancțiunile în acest domeniu”.

    Ilie Bolojan a subliniat, totdată, că  „avem o întârziere a digitalizării sistemului”.

    „Orice întârziere a digitalizării nu ne permite să vedem problemele şi e nevoie urgentă să finalizăm toate procedurile prin care softurile Casei de Sănătate sunt aduse la zi, sunt interconectate cu a spitalelor, în aşa fel încât să putem urmări cheltuielile şi să fim mai eficienţi. Avem o socializare a multor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor și în multe locuri, din păcate, acest melanj între activitățile private și cele publice permite acest lucru. Este important ca și sistemul de sănătate public să își gestioneze resursele în așa fel încât să își mențină o bună parte și din veniturile care sunt încasate de pe urma tratamentelor”, a precizat Ilie Bolojan.

    Premierul Bolojan: Vrem să susținem proiecte-pilot în care să introducem salarizarea medicilor în funcție de performanță

    Premierul Ilie Bolojan a afirmat, luni, că există o lipsă a criteriilor de performanță în sistemul de sănătate, din punct de vedere al salarizării medicilor. „Vrem să susținem câteva proiecte pilot pentru introducerea salarizării în funcție de performanță, în aşa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul”, a declarat premierul.

    „Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor. Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operații și ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte pilot pentru introducerea salarizării în funcție de performanță, în aşa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi, în principal, în funcţie de performanţa pe care o fac”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

    Premierul a subliniat că în prezent, „avem şefi de secţii care nu sunt numiţi de managerii de spitale, iar dacă sunt numiţi de alte instituţii, cum sunt Universităţile de Medicină, de exemplu, sau Facultăţile de Medicină şi nu au un raport de performanţă încheiat fără echivoc cu indicatori clari cu cei care conduc spitalul, un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are în echipele de management pe şefii de secţie presaţi de indicatori, să facă performanţă, să livreze servicii de calitate şi eficiente”.

    ”De asemenea, din păcate, avem un supraconsum de medicamente şi proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar şi ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem sunt rezolvate la preţuri de 2-3 ori mai scumpe cu cele inovative. E nevoie că acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamente generice să facem acel lucru şi doar acolo unde nu există înlocuitori să menţinem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe care depăşesc posibilităţile sistemului”, a precizat premierul.

    Potrivit premierului, „în general, avem o debalansare a activităţii în sistem ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienţii ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, pentru că prevenţia este slabă şi ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie, în ambulatorii sau în spitalitatea de zi este la o pondere mult prea mică faţă de ceea ce ar trebui să fie”.

    Reorganizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți, informează Ministrul Sănă

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria că reorganizarea sistemului medical nu va duce la reducerea fondurilor pentru pacienți și nici la lipsuri în spitale. „Reorganizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți, nu înseamnă sub nicio formă că vom lăsa colegii medici, că vom lăsa spitalele fără resursele necesare. Înseamnă doar o reașezare a sistemului tocmai pentru a corecta anumite componente care acum nu funcționează și pe care le știm cu toții.”

    Ministrul a subliniat că sistemul de sănătate a fost reparat doar superficial, „prea mulți ani la rând sistemul de sănătate a fost peticit atât de peticit încât nu ne mai permitem să facem reforme punctuale, nu ne mai permitem să modificăm doar anumite paragrafe sau articole din legea 95. Este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el, pentru că știți foarte bine, dacă nu recunoaștem realitatea din sistem, nu avem cum să o corectăm.”

    Referindu-se la rolurile de conducere din spitale, ministrul a adăugat: „Să fim managerul unui spital nu este un privilegiu, la fel cum nu este un privilegiu să fii șef de secție.” În ultimele patru săptămâni, ministrul a vizitat numeroase spitale și a constatat că „am văzut că se poate – spitale care arată mult mai bine decât majoritatea spitalelor private, spitale publice în care echipamentele sunt performante și achiziționate în ultimii doi-trei ani de zile. Ori acest lucru ne arată că se poate, în aceeași țară, cu aceeași finanțare, cu aceeași legislație și cu același minister al sănătății. Unii, majoritatea, au arătat că se poate.”

    Ministrul a făcut un apel către managerii care afirmă constant că nu se pot face schimbări: „Îi rog public pe managerii care spun în repetate rânduri că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot și pentru cei care știu cum se face.”

    Alexandru Rogobete a continuat: „Nu mi-e teamă, nu mi-a fost niciodată teamă să spun adevărul din sistemul de Sănătate, chiar dacă el pe anumite puncte este greu de explicat. În schimb, îmi este rușine de multe ori, îmi este rușine în fața pacienților care, deși la un buget de 77 de miliarde al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în creștere accelerată în ultimii ani, în continuare în multe spitale din România pacienții sunt trimiși să cumpere algocalmin, banalul Paracetamol care calmează durerile, în multe spitale nu există, deși repet, bugetul a crescut semnificativ.”

    Ministrul a explicat că această reformă are ca scop limitarea acestor efecte cunoscute tuturor, menționând că „mulți colegi de-ai mei medici au răspuns public și în fața tuturor pentru lipsurile din spital și vreau să menționez acest lucru: această reformă nu este despre ei. Aceasta este o reformă de sistem, pentru că medicina românească există oameni excepționali care vin noaptea de acasă atunci când au urgențe, care fac mai multe gărzi decât este nevoie pentru a acoperi normativul, oameni care stau peste program de foarte multe ori pentru a și trata pacienții.”

    Ministrul a precizat că reforma vizează „excepții – excepțiile sunt acei colegi care la ora 11:00 sau la ora 12:00 părăsesc spitalul public pentru a și trata pacienții în privat, excepțiile sunt acei colegi care își iau concediu sau concediu neplătit pentru a face intervenții chirurgicale în sistemul privat.”

    Alexandru Rogobete a menționat: „Măsurile despre care noi vorbim vin să crească aparatul administrativ al managerilor unităților sanitare și de a da posibilitatea acestora să ajungă până la desfacerea contractului de muncă pentru cei care nu își respectă programul de lucru în public.”

    Bolile cronice și riscul de accidente și infecții cresc în timpul caniculei, avertizează INSP

    Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) trage un semnal de alarmă privind pericolele generate de temperaturile ridicate, pe fondul unui nou val de caniculă în România.

    Căldura extremă este definită ca o perioadă de 2-3 zile consecutive cu temperaturi de peste 32,2°C, însoțite de umiditate ridicată. Aceste condiții meteorologice reprezintă un risc major atât pentru sănătatea populației, cât și pentru mediu.

    Stresul termic este principala cauză a deceselor asociate fenomenelor meteo extreme, agravând afecțiuni existente precum bolile cardiovasculare, diabetul, bolile mintale sau astmul. De asemenea, poate crește riscul de accidente, infecții și poate duce la insolații – o urgență medicală.

    Cei mai expuși: vârstnicii, copiii, persoanele cu boli cronice și cele în condiții sociale precare

    Persoanele în vârstă, sugarii, copiii mici și pacienții cu boli cronice sunt deosebit de vulnerabili la temperaturile extreme. Riscul este amplificat de condiții socio-economice dificile (precum lipsa locuințelor adecvate sau lipsa accesului la aer condiționat), dar și de factori ocupaționali – cum ar fi muncitorii care lucrează în aer liber sau în spații slab ventilate.

    Datele statistice sunt îngrijorătoare: între 2000–2004 și 2017–2021, mortalitatea cauzată de caniculă în rândul persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 85%. În vara anului 2022, Europa a înregistrat peste 61.000 de decese cauzate de căldură.

    Radiațiile UV – un alt pericol major

    Expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete (UV) poate produce arsuri și, în timp, poate duce la apariția unor afecțiuni maligne ale pielii. Este esențială protejarea pielii, ochilor și a capului, în special în intervalul orar 11:00–18:00.

    Recomandările INSP pentru populație sunt următoarele, așa cum se arată în comunicatul de presă:

    Evitați căldura!

    • Evitați, pe cât posibil, expunerea prelungită şi directă la soare în intervalul orar 11 – 18 şi utilizați creme de protecţie pe zonele corpului expuse razelor solare;
    • Evitați activităţile de exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, construcții, etc) în perioadele cu temperaturi foarte mari, eventual puteți muta desfăşurarea acestora în perioadele din zi în care temperaturile sunt mai scăzute;
    • Stați la umbră. Nu uitați că temperaturile percepute la soare pot fi cu 10-15 ˚C mai mari;
    • Petreceți 2-3 ore în timpul zilei într-un loc răcoros;
    • Rămâneți informați cu avertismentele oficiale privind perioadele de caniculă;
    • Păstrați legătura cu vecinii, rudele, cunoștințele care sunt în vârstă sau care au probleme de sănătate, interesându-vă de starea lor de sănătate.

    Păstrați locuința răcoroasă!

    • Păstrați ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă și acoperiți-le cu jaluzele sau obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui;
    • Folosiți aerul din timpul nopții pentru a vă răcori casa, deschizând ferestrele după lăsarea întunericului, când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura interioară;
    • Opriți cât mai multe dintre aparatele electrocasnice din locuință, dacă nu aveți nevoie de acestea;
    • Utilizați ventilatoare electrice numai când temperaturile sunt sub 40 ˚C. La temperaturi peste 40 ˚C ventilatoarele vor încălzi corpul;
    • Dacă utilizați aer condiționat, setați termostatul la 27 ˚C și porniți un ventilator electric – acest lucru va face ca în cameră să se simtă mai rece cu 4 ˚C. De asemenea, se poate economisi până la 70% din factura de energie electrică pentru răcire;
    • Nu uitați că poate fi mai răcoare în aer liber, la umbră.

    Evitați supra-încălzirea corpului și deshidratarea!

    • Folosiți îmbrăcăminte ușoară, lejeră și amplă,din fibre naturale, pe cât posibil de culori deschise, purtați pălării de soare și ochelari de protecţie solară atunci când faceţi deplasări în exterior;
    • Reduceți temperatura corpului prin efectuarea de duşuri sau îmbăiere cu apă răcoritoare;
    • Udați pielea folosind un prosop umed, spray sau îmbrăcăminte udă ușoară;
    • Beți apă în mod regulat, fără a aştepta să apară senzaţia de sete pentru a vă hidrata adecvat (1 cană de apă pe oră și cel puțin 2-3 litri pe zi);
    • Evitați expunerea directă la soare în orele de vârf, căutați umbră sau rămâneți în casă. Umbra poate reduce căldura cu mai mult de 10 °C;
    • Protejați sugarii și copiii. Nu acoperiți niciodată un cărucior pentru copii cu țesătură uscată – acest lucru crește temperatura în interiorul căruciorului;
    • Evitați consumului de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
    • Evitați băuturile care au conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola, energizante) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase);
    • Evitați alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile;
    • Creşteți consumul de legume şi fructe proaspete cu un conținut ridicat de apă, precum castraveţii și roşiile, pepenele galben, pepenele roşu, prunele;
    • Nu lăsați niciodată copiii sau animale în vehicule parcate pentru o perioadă de timp, deoarece temperaturile pot deveni rapid periculos de ridicate;
    • Urmați instrucțiunile pentru menținerea rece a locuinței pentru a menține o temperatură interioară sigură .

    Protejați copiii!

    Măsuri de protecţie a nou-născuţilor şi a sugarilor cu vârsta sub 6 luni împotriva radiațiilor UV

    • Copiii cu vârsta sub 6 luni nu ar trebui expuşi la lumina directă a soarelui;
    • Utilizaţi îmbrăcăminte de protecție ușoară și lejeră, care acoperă brațele și picioarele copilului;
    • Protejați întotdeauna capul, fața, urechile și gâtul copilului cu o pălărie cu boruri largi;
    • Puteţi utiliza ochelari de soare cu protecție UVA/UVB pentru bebeluşi;
    • Evitaţi plimbările în intervalul orar 11-18 şi pentru plimbare alegeti zonele cu umbră.

    Măsurile de protecţie a sugarilor cu vârsta 6 -12 luni împotriva radiațiilor UV

    • Se aplică toate metodele de protecție descrise mai sus, iar la această vârstă se pot folosi la bebeluși produsele de protecție solară cu destinaţie specială pentru pielea sugarilor. Consultați medicul copilului dumneavoastră privind utilizarea cremei de protecție solară și tipul, marca cea mai potrivită.

    Măsurile de protecţie a copiilor mici împotriva radiațiilor UV

    • Protejarea de soare a copiilor mici necesită multă atenţie și efort;
    • Este important să educați atât copiii cât și persoanele care îi îngrijesc în ceee ce privește măsurile de protecție necesare;
    • Se aplică toate metodele de protecție descrise mai sus referitoare la măsurile de protejare a corpului, ochilor şi a capului, a intervalului orar dedicat plimbărilor şi jocului în parc în zone cu umbră.

    România sprijină dezvoltarea sistemului medical de urgență din Mauritania prin expertiză și echipamente

    Între 2020 și 2024, Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu partenerii francezi de la Expertise France, a derulat proiectul PROMEDEUS, parte a programului NATO „Science for Peace and Security”. Inițiativa a avut ca obiectiv principal crearea unui sistem eficient de reglementare medicală în faza prespitalicească în Mauritania, prin furnizarea de echipamente și sesiuni de pregătire profesională.

    Proiectul a cuprins mai multe componente esențiale:

    • furnizarea de echipamente pentru protecția civilă și medicina de urgență,

    • organizarea de cursuri de formare pentru personalul medical și operativ din Mauritania,

    • oferirea de sprijin direct în zonele îndepărtate și populațiilor vulnerabile,

    • consolidarea cooperării între Ministerele Sănătății și de Interne în gestionarea situațiilor de urgență.

    Valoarea totală a proiectului se ridică la 950.000 de euro.

    Prin această inițiativă, România reafirmă angajamentul față de promovarea stabilității, rezilienței și securității internaționale, prin cooperare civilă și expertiză în domeniul gestionării urgențelor.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.