Vaccinul antiCOVID al AstraZeneca, autorizat în Germania şi pentru persoanele de peste 65 de ani

Comisia germană a vaccinurilor a dat undă verde joi administrării vaccinului anti-Covid AstraZeneca/Oxford persoanelor de peste 65 de ani, a anunţat Ministerul Sănătăţii, relatează AFP.

„Comisia vaccinurilor recomandă de acum înainte vaccinul AstraZeneca şi pentru persoanele de peste 65 de ani. Este o veste bună pentru persoanele în vârstă care aşteaptă o injecţie”, a declarat ministrul sănătăţii, Jens Spahn, într-un comunicat.

Cancelarul german Angela Merkel a anunţat deja miercuri seară că respectiva comisie se pregăteşte să dea un aviz favorabil şi că guvernul îi va urma recomandarea.

Până acum, Berlinul nu a autorizat acest vaccin pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani, argumentând că nu există date ştiinţifice suficiente din partea laboratorului anglo-suedez pentru a permite acest lucru.

Acum „studii foarte recente au furnizat elemente” care permit ridicarea vârstei maxime de utilizare a vaccinului, care continuă să suscite neîncredere în Europa, a explicat cancelarul miercuri seară. Şefa guvernului german a făcut referire la studii medicale britanice care arată o eficienţă importantă pentru persoanele cele mai în vârstă.

Berlinul speră ca odată cu această decizie să accelereze campania naţională de vaccinare, criticată pentru lentoarea sa de opinia publică.

De la sfârşitul lui decembrie, 2.271.784 de persoane, respectiv 2,7% din populaţie, au fost vaccinate, primind două doze dintr-unul din cele trei vaccinuri autorizate în Germania (BioNTech/Pfizer, Moderna şi AstraZeneca), potrivit ultimului bilanţ de miercuri.

În urmă cu două zile, guvernul francez a autorizat şi el utilizarea acestui vaccin pentru persoanele cu vârsta între 65 şi 75 de ani care suferă de comorbidităţi.

Câte doze de vaccin antiCOVID au fost administrate joi în România

Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că în ultimele 24 de ore au fost administrate 43.738 de doze de vaccin, dintre care 29.289 – Pfizer, 7.607 – AstraZeneca şi 6.842 – Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 36.387 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 7.351 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.685.611 de doze unui număr de 1.065.226 persoane, dintre care 438.066 cu o doză, iar 627.160 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 110 de reacţii adverse, dintre care 6 de tip local şi 104 de tip general. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.828 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

Reacţia CNCAV, după decesul bărbatului de 47 de ani, după vaccinarea antiCOVID

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a precizat joi că investigaţiile medicale efectuate în cadrul Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu unui bărbat de 47 de ani care a fost vaccinat anti-COVID pe 28 februarie au evidenţiat „modificări caracteristice unui infarct miocardic acut întins”.

Potrivit sursei citate, Direcţia de Sănătate Publică Gorj s-a autosesizat în acest caz şi a derulat verificări pentru documentarea situaţiei în cazul bărbatului în vârstă de 47 de ani, din Târgu Jiu, căruia i s-a administrat prima doză de ser produs de compania Oxford/AstraZeneca în cursul zilei de 28 februarie, la un centru de vaccinare din Bumbeşti-Jiu.

CNCAV afirmă că, în urma triajului medical, efectuat potrivit protocoalelor medicale, nu au fost indicate probleme cronice de sănătate.

„După administrarea dozei de vaccin, conform procedurii, bărbatul a rămas în spaţiul de supraveghere postvaccinală timp de 15 minute, fără a prezenta modificări ale stării de sănătate, ulterior părăsind centrul de vaccinare. A doua zi, pe 1 martie a.c., în jurul orei 8,00, în timp ce se afla la serviciu, persoana a suferit un stop cardio-respirator, situaţie care a impus solicitarea unui echipaj de prim-ajutor de la Ambulanţă. Persoanei i s-au aplicat manevrele de resuscitare atât în ambulanţă, cât şi în unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu Jiu, iar în seara aceleaşi zile, în jurul orei 21,00, s-a declarat decesul pacientului. Investigaţiile medicale efectuate în cadrul Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă din SJU Târgu Jiu au evidenţiat modificări caracteristice unui infarct miocardic acut întins”, afirmă aceeaşi sursă.

MO:Completări ale Normelor de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018

Monitorul Oficial a publicat Ordinul nr. 379/2021 pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017.

Vă prezentăm în continuare Ordinul CNAS, publicat în Monitorul Oficial:

„Văzând Referatul de aprobare nr. DG 601 din 22.02.2021 al directorului general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având în vedere art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. –
Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 și 224 bis din 31 martie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 1, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

k) Spitalul Județean de Urgență Giurgiu.”

2. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 5, după litera s) se introduce o nouă literă, litera ș), cu următorul cuprins:

ș) Spitalul de Pediatrie Pitești.

3. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 8, după litera t) se introduce o nouă literă, litera ț), cu următorul cuprins:
ț) Spitalul Județean de Urgență «Sfântul Ioan cel Nou» Suceava.

Art. II. –
Direcțiile de specialitate din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate și unitățile de specialitate prin care se derulează programe naționale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. –
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Comisarul european pentru piaţa internă: Situaţia privind vaccinurile este liniştitoare

Uniunea Europeană ar trebui să fie în măsură să îi vaccineze pe toţi cetăţenii europeni „până la sfârşitul verii”, a declarat joi la Roma comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton, care răspunde de aspectele industriale ale fabricării vaccinurilor, relatează AFP.

„Situaţia privind vaccinurile este liniştitoare. Este o provocare enormă şi totuşi am reacţionat cu o mare rapiditate”, a declarat Breton în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul italian al dezvoltării economice, Giancarlo Giorgetti.

„Am extrem de multă încredere în capacitatea Europei de a livra vaccinurile mai rapid şi cred că până la sfârşitul verii îi vom putea vaccina pe toţi cetăţenii europeni”, a dat el asigurări.

„Până la sfârşitul anului Europa va fi în măsură să producă 2-3 miliarde de vaccinuri pe an”, a afirmat el. „Europa este primul continent pentru producţia de vaccinuri, urmează apoi SUA cu două miliarde (…) Vom putea conta pe 5 miliarde de vaccinuri pe an în lumea întreagă”, a conchis el.

Aceste declaraţii au intervenit în contextul în care prim-ministrul italian Mario Draghi i-a cerut miercuri seară preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen să accelereze răspunsul UE la pandemie, „în special în ceea ce priveşte vaccinurile”.

Întârzierile în livrarea vaccinurilor anti-COVID, a căror achiziţie a fost organizată la nivel european de Comisia Europeană, fac obiectul criticilor în numeroase state membre.

65,7% mai puţine infecţii respiratorii în ultima săptămână din februarie faţă de aceeaşi săptămână 2020

Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost, la nivel naţional, de 48.646, în perioada 22-28 februarie, înregistrându-se cu 65,7% mai puţine îmbolnăviri faţă de aceeaşi săptămână a anului trecut, a informat, joi, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit sursei citate, numărul de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) este cu 65,7% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (141.816) şi cu 8% mai mare comparativ cu cel din săptămâna anterioară (45.032).

În săptămâna 22-28 februarie au fost raportate la nivel naţional 8 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 5.642 cazuri înregistrate în aceeaşi săptămână a sezonului anterior.

Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal şi nu au fost confirmate cazuri noi de gripă.

„De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 4 cazuri de gripă: un caz gripă cu virus AH1, un caz gripă A nesubtipat, două cazuri gripă cu virus B”, afirmă INSP.

Până la data de 28 februarie au fost vaccinate antigripal 2.298.469 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

65,7% mai puţine infecţii respiratorii în ultima săptămână din februarie faţă de aceeaşi săptămână 2020

Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost, la nivel naţional, de 48.646, în perioada 22-28 februarie, înregistrându-se cu 65,7% mai puţine îmbolnăviri faţă de aceeaşi săptămână a anului trecut, a informat, joi, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit sursei citate, numărul de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) este cu 65,7% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (141.816) şi cu 8% mai mare comparativ cu cel din săptămâna anterioară (45.032).

În săptămâna 22-28 februarie au fost raportate la nivel naţional 8 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 5.642 cazuri înregistrate în aceeaşi săptămână a sezonului anterior.

Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal şi nu au fost confirmate cazuri noi de gripă.

„De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 4 cazuri de gripă: un caz gripă cu virus AH1, un caz gripă A nesubtipat, două cazuri gripă cu virus B”, afirmă INSP.

Până la data de 28 februarie au fost vaccinate antigripal 2.298.469 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

VIDEO Prof. dr. Radu Vlădăreanu, despre infecția cu HPV

Prof. dr. Radu Vlădăreanu, președinte Societatea Română de Obstetrică – Ginecologie, explică ce este virusul HPV și cum intervine în apariția cancerului de col uterin. De asemenea, detaliază și modul în care putem preveni infecția cu HPV prin vaccinare.

Ministerul Sănătății nu recomandă folosirea lămpilor UV pentru dezinfecția în școli sau acasă

Ministerul Sănătății precizează că lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic, radiațiile acestora fiind cancerigene.

„Lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic. Radiațiile UV sunt cancerigene (pot produce cancer de piele) și pot produce cataractă, conjuctivite sau alte reacții la nivelul ochilor, motiv pentru care este contraindicat să fie folosite în încăperi în care sunt persoane și este contraindicat să fie folosite pentru dezinfecția mâinilor. De asemenea, ozonul produs de lămpile UV este dăunător pentru căile respiratorii, fiind un puternic iritant, și poate produce crize de astm la persoanele astmatice. Din aceste motive, nu se recomandă folosirea lor de utilizatori casnici, ci doar de personal calificat și instruit în acest sens”, atenționează Ministerul Sănătății.

În aceste condiții, reprezentanții MS precizează că lămpile UV nu sunt recomandate a fi utilizate decât de personalul calificat și nu reprezintă o opțiune pentru sălile de clasă.

„Lămpile UV sunt, în esență, becuri speciale pline cu vapori de mercur care, odată expuși unui curent electric, produc radiație ultravioletă care distruge germenii direct, prin distrugerea ADN-ului și a ARN-ului acestora, și indirect, prin producerea de ozon. Astfel de lămpi sunt folosite în spitale și în laboratoarele medicale pentru a steriliza anumite încăperi sau zone, însă nu trebuie utilizate ca unică metodă de dezinfecție. În ceea ce privește activitatea radiației UV față de virusuri, mai multe studii au demonstrat că aceasta poate distruge virusuri gripale, adenovirusuri, coronavirusuri etc., atât de pe suprafețe, cât și din aer, atât prin alterarea materialului lor genetic, cât și prin alterarea proteinelor de suprafață, virusurile fiind astfel inactivate”, potrivit MS.

Concluziile unui specialist în medicină hiperbară, după tratarea post COVID a pacienților din valul 1 și 2

Medicul specialist medicină hiperbară, Bogdan Cristian-Ion, a declarat că aplicarea oxigenoterapiei hiperbară (HBOT) la pacientul cu leziuni pulmonare postCOVID-19 este cea mai eficientă metodă de a se recupera rapid și eficient, în marea majoritate a cazurilor fără sechele.

Pe de altă parte, medicul este de părere că actualele costuri ale unei astfel de acțiuni sunt uriașe și nesustenabile de niciun sistem de asigurări.

Medicul Bogdan Cristian-Ion a tras mai multe concluzii din experiența acumulată după valul 1 și 2 al pandemiei:

„Aplicarea HBOT la pacientul cu leziuni pulmonare postCOVID este cea mai eficienta metoda de a recupera rapid, eficient, in marea majoritate a cazurilor fara sechele:
– leziunea pulmonara indiferent de aspectul acesteie, regiunea pulmonara afectata, tipul de afectare (peste 600 de pacienti).
– leziunea osoasa secundara COVID, de necroza avasculara (indicatie consacrata a HBOT), cu peste 10 cazuri proprii de necroza avasculara sistemica postCOVID.
– leziunile neurologice de tipul mielitei transverse sau cerebrale din cadrul ADEM, cu peste 10 cazuri proprii de ADEM”, a scris medicul, pe pagina sa de Facebook.

Medicul a spus că până acum, în jur de 200 de pacienți cu leziuni pulmonare au fost tratați cu HBOT, la un spital privat din Mureș, la mai puțin de o lună de la debutul bolii, respectiv de la primul RT- PCR pozitiv, cei mai mulți dintre ei, transferați direct din ATI-urile de stat.

„Abordarea terapeutica in aceste cazuri a fost stabilizarea si tratamentul specific pe sectiile de interne, pneumologie, ATI urmata de transferul in sectia de terapie intensiva a Spitalului de Medicina Hiperbara din Mures unde s-a continuat tratamentul medicamentos si s-a aplicat HBOT. Efectele HBOT pe plamanul proaspat inflamat, fara leziuni „prefibrotice” sunt rapide, in sensul dezinflamarii acestuia, reducerea rapida (de la zi la zi) a necesarului de O2 pe masca, scaderea factorilor inflamatori si in special a IL6, fara tocilizumab, in decursul a 2-3 sedinte/una pe zi”, a explicat medicul.

Medicul a spus că pentru tratarea pacienților, condițiile de eligibilitate au fost:
1. 14 zile de la primul test RT-PCR pozitiv.
2. CT scan proaspăt, cu leziuni pulmonare.
3. Indiferent de comorbiditati/afectarea altor organe, stare generala, analize, prezenta de suprainfectii.
4. Pacientul să poată satura la O2 normobar (peste 90) pe masca sau narină, indiferent de câți litri/minut.

În aceste condiții, medicul a spus că din cei 200 de pacienți tratați cu HBOT, doi pacienți COVID și-au pierdut viața.

„CT scanurile la scurt timp dupa hiperbara au aratat remisia aproape in totalitate a leziunilor pulmonare”.

Medicul a mai spus că efectul terapiei hiperbare se vede atât în ameliorarea stării pacientului, dar cel mai bine pe CT-ul de control, imediat dupa HBOT.

„In general, leziunile pulmonare acute se remit in medie in cca 12 sedinte de 3 ore (36h de HBOT), cele vechi cu leziuni „prefibrotice” pe CT necesita insa intre 10-30 de sedinte (intre 30 si 90 de ore de HBOT), rareori chiar mai mult (peste 100 de ore HBOT)”, a explicat dr. Bogdan Cristian-Ion.