Studiu: Celulele T induse de infecția COVID-19 răspund la noile variante de virus SARS-CoV-2

O componentă esențială a sistemului imunitar, cunoscută sub numele de celule T, care răspunde la combaterea infecției din versiunea originală a noului coronavirus pare să protejeze și împotriva a trei dintre cele mai preocupante noi variante de virus, potrivit unui studiu de laborator din SUA publicat marți.

Mai multe studii recente au arătat că anumite variante ale noului coronavirus pot submina protecția imună împotriva anticorpilor și vaccinurilor.

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), care au arătat că celulele T par să joace un rol important de protecție suplimentară, scrie Reuters.

”Datele noastre, precum și rezultatele altor grupuri, arată că răspunsul celulelor T la COVID-19 la persoanele infectate cu variantele virale inițiale pare să recunoască pe deplin noile variante majore identificate în Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia”, a declarat Andrew Redd de la NIAID și Johns Hopkins University School of Medicine care au condus studiul, citat de Reuters.

Cercetătorii au analizat sângele de la 30 de persoane care s-au vindecat de COVID-19 înainte de apariția noilor variante mai contagioase.

Din aceste probe au identificat o formă specifică de celule T care era activă împotriva virusului și au căutat să vadă cum au evoluat aceste celule T față de variantele în cauză din Africa de Sud, Marea Britanie și Brazilia.

Cercetătorii au descoperit astfel că răspunsurile celulelor T au rămas în mare parte intacte și au putut recunoaște practic toate mutațiile din variantele studiate.

Rezultatele se adaugă unui studiu anterior care a sugerat că protecția celulelor T pare să rămână intactă împotriva variantelor.

Cu toate acestea, cercetătorii NIAID au spus că sunt necesare studii mai ample pentru a confirma descoperirile. ”Este necesară monitorizarea continuă a variantelor care scapă atât de anticorpi, cât și de protecția celulelor T”, a spus Redd, citat de Reuters.

Lucrarea a fost acceptată pentru publicare în Open Forum Infectious Diseases, dar nu a fost încă examinată de alți specialiști.

Avocatul Poporului: Niciuna din cele 20 de hotărâri din 2021 ale CNSU nu a fost publicată în Montorul Oficial

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu că niciuna din cele 20 de hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din acest an nu a fost publicată în Montorul Oficial. Potrivit Avocatului Poporului, hotărârile 1-11 și 15-20 au fost publicate pe site-urile oficiale, însă hotărârile 12, 13 și 14 nu se regăsesc nici măcar aici.

”Nefiind publicate nicăieri nu știm ce conținut au. Mi se pare incredibil că discutăm de România digitalizată şi să prevadă că unele acte în loc să fie publicate pe Monitorul Oficial sunt publicate pe site-uri. Am aflat cu stupoare că sunt şi ordine de ministrul care sunt aplicate şi nu sunt publicate”, a declarat Avocatul Poporului, Renate Weber, marți seară, la un post de televiziune.

Totodată, Renate Weber a precizat că i-a solicitat premierului Florin Cîțu să explice de ce 20 de hotărâri emise în 2021 de CNSU nu sunt publicate în Monitorul Oficial, amintind că aceasta este condiție obligatorie pentru intrarea în vigoare.

”Se poate reține o încălcare a prevederilor art. 31 din Constituție privind dreptul la informație și a celorlalte dispoziții legale incidente”, se arată într-o scrisoare deschisă a Avocatului Poporului adresată premierului Florin Cîțu și CNSU.

Potrivit Avocatului Poporului, deși conform legii publicarea în Monitorul Oficial a actelor normative este obligatorie, ”am constatat că hotărârile adoptate de CNSU de la începutul acestui an și până în prezent, având ca obiect starea de alertă, fie măsurile luate pe durata acesteia, nu au respectat regimul publicității actului normativ”.

Avocatul Poporului atrage atenția că publicarea în Monitorul Oficial este obligatorie pentru intrarea în vigoare a unui act normativ și că astfel se asigură accesul publicului la conținutul ei.

”Vă rugăm să ne comunicați motivele de fapt și de drept pentru care, pe de o parte, hotărârile adoptate de acest organism de la începutul anului 2021 și până în prezent nu au respectat condiția publicării în Monitorul Oficial și, pe de altă parte, anumite hotărâri adoptate tot în acest an de CNSU nu au fost adoptate nici pe site-urile gov.ro și stirioficiale.ro”, le solicită Avocatul Poporului, Renate Wever, premierului Cîțu și reprezentanților CNSU.

 

Germania suspendă imunizarea persoanelor sub 60 de ani cu vaccinul AstraZeneca

Germania restricţionează utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani, după mai multe cazuri de formare de cheaguri de sânge, au anunţat marţi ministerele Sănătăţii regionale şi federal, relatează AFP.

Cei cu vârsta sub 60 de ani care doresc să se vaccineze vor putea totuşi să decidă acest lucru, dar numai după ”consultarea unui medic specialist în vaccinare (…) şi o analiză personalizată a riscurilor”, au indicat miniştrii din cele 16 landuri germane şi ministrul federal, potrivit unui comunicat difuzat la încheierea reuniunii.

Persoanele cu vârsta sub 60 de ani care au fost imunizate deja cu o primă doză din acest vaccin pot opta: fie să li se administreze o a doua doză, fie să aştepte recomandarea comisiei de vaccinare (STIKO) programată la sfârşitul lunii aprilie.

Cancelarul german Angela Merkel şi ministrul Sănătăţii Jens Spahn urmează să ţină o conferinţă de presă pe această temă.

Comisia STIKO „a decis să recomande vaccinul AstraZeneca acum doar persoanelor peste 60 de ani”, se arată într-un comunicat.

Această opinie se bazează pe „datele disponibile în prezent care arată apariția rară, dar foarte gravă a trombozei ca efect secundar” care afectează „în principal persoanele cu vârsta sub 60 de ani între 4 și 16 zile după vaccinare”.

Medicii din Germania au înregistrat 31 de cazuri rare de cheaguri de sânge în creier, dintre care nouă au condus la decese, după ce aproape 2,7 milioane de persoane au primit vaccinul anti-COVID de la AstraZeneca.

Institutul Paul Ehrlich (PEI) a declarat că a înregistrat 31 de cazuri de cheaguri în venele cerebrale – boală cunoscută ca tromboza sinusurilor şi a venelor cerebrale (CVST) – şi că în 19 dintre acestea a existat un deficit de trombocite sau trombocitopenie.

În nouă cazuri, persoanele afectate au murit. Cu excepţia a două cazuri, toate rapoartele se referă la femei cu vârste între 20 şi 63 de ani. Cei doi bărbaţi aveau 36 şi 57 de ani.

De asemenea, Canada a suspendat administrarea aceluiași vaccin pentru persoane sub vârsta de 55 de ani.

Compania AstraZeneca a precizat însă că autoritățile internaționale de reglementare spun că beneficiile vaccinului depășesc riscurile, dar că va continua să analizeze rezultatele vaccinărilor.

La începutul lunii martie, ţări europene precum Germania, Franţa, Italia sau Spania, au suspendat temporar utilizarea vaccinului de la AstraZeneca după detectarea unor cazuri de coagulare a sângelui la pacienţii care au primit acest vaccin.

Origine COVID-19: Şeful OMS cere anchetă despre o eventuală scurgere a virusului dintr-un laborator din China

Şeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a cerut, marţi, o nouă anchetă asupra ipotezei privind o posibilă scurgere a virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator din China, pentru a explica originea pandemiei de COVID-19 şi a criticat datele insuficiente oferite de partea chineză în cadrul misiunii experţilor internaţionali din această iarnă, relatează France Presse.

Experţii OMS, trimişi în perioada 14 ianuarie – 9 februarie în China, unde au apărut primele cazuri de boală în decembrie 2019, au apreciat anterior că ipoteza unei scurgeri de laborator este cea mai puţin probabilă.

Dar ”aceasta necesită o cercetare mai aprofundată, probabil în cadrul unor noi misiuni cu experţi specializaţi, pe care eu sunt gata să le desfăşor”, a asigurat şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă cu ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii asupra raportului publicat oficial marţi.

Oficialul a subliniat, de asemenea, că experţii internaţionali ”au comunicat despre dificultăţi în accesarea datelor brute” în timpul misiunii lor în China. O critică publică rară la adresa modului în care Beijingul a gestionat această anchetă comună, comentează AFP.

Potrivit elementelor raportului, din care AFP a obţinut luni o copie, autorii acestuia consideră de la ”probabilă la foarte probabilă” transmiterea virusului SARS-CoV-2 la om de către un animal intermediar. În schimb, ipoteza unui incident de laborator este calificată ca fiind ”extrem de improbabilă”.

Coronavirus: 31 de cazuri rare de cheaguri de sânge, înregistrate în Germania, după vaccinarea cu AstraZeneca

Autoritatea de reglementare a vaccinurilor din Germania a anunţat, marţi, că a înregistrat 31 de cazuri rare de cheaguri de sânge în creier, dintre care nouă au condus la decese, după ce aceste persoane au primit vaccinul anti-COVID-19 de la AstraZeneca, informează Reuters.

Institutul Paul Ehrlich (PEI) a declarat că a înregistrat 31 de cazuri de cheaguri în venele cerebrale – boală cunoscută ca tromboza sinusurilor şi a venelor cerebrale (CVST) – şi că în 19 dintre acestea a existat un deficit de trombocite sau trombocitepenie.

În nouă cazuri, persoanele afectate au murit. Cu excepţia a două cazuri, toate rapoartele se referă la femei cu vârste între 20 şi 63 de ani. Cei doi bărbaţi aveau 36 şi 57 de ani.

Spania: Masca de protecție, obligatorie în aer liber în toată ţara

O nouă lege adoptată în Spania prevede purtarea obligatorie a măştii inclusiv în aer liber pe întreg teritoriul ţării, măsură care până în prezent era lăsată la latitudinea autorităţilor regionale din fiecare comunitate autonomă, scrie marţi publicaţia ABC.

Conform actului normativ care intră în vigoare de miercuri, masca este obligatorie pentru persoanele cu vârste de la şase ani în sus chiar şi atunci când poate fi respectată distanţa de siguranţă de 1,5 metri, recomandată de autorităţile spaniole ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19. Fac excepţie doar sportivii şi persoanele care suferă de anumite afecţiuni respiratorii.

În unele regiuni, precum cea a capitalei Madrid, masca era deja obligatorie inclusiv în spaţiile publice, în timp ce de exemplu în provincia Castellon o persoană care merge singură pe stradă nu era obligată să poarte mască.

De asemenea, amenzile pentru nepurtarea măştii, până în prezent de circa 100 de euro, pot ajunge la sume cuprinse între 601 şi 30.000 de euro dacă această faptă este considerată o infracţiune gravă.

Conf. dr. Simin Aysel Florescu, despre criza din spitale, în contextul noului val al pandemiei

Conf. dr. Simin Aysel Florescu, manager interimar al Spitalului ”Victor Babeş” din Capitală, a declarat, marți, că situația din spitale este îngrijorătoare în contextul noului val al pandemiei de coronavirus.

”Privim cu maximă îngrijorare la ce se întâmplă în jurul nostru și în spitalul nostru. În ultimele luni observăm cu foarte mare durere cum apar familii întregi bolnave, care se îmbolnăvesc în cascadă, în care fiii și fiicele vin și ne spun că tocmai și-au îngropat părinții, care vin și ne spun ”și eu sunt bolnavă și vă rog internați-mă”, la care apar ulterior și copiii. Nu e nimic tragic sau romanțat. E o situație reală și noi trebuie să ne ocupă de toți, să avem grijă atât de starea lor fizică, cât și de problemele lor psihologice, care apar în acest context”, a precizat conf. dr. Simin Aysel Florescu.

Managerul Spitalului ”Victor Babeş” atrage atenția că nimeni nu poate ști dinainte ce fel de formă a bolii va avea, iar în aceste condiții, singura formă de apărare este masca.

„Privim cu foarte mare stupoare la această idee că masca ar fi o botniță sau un căluș. Masca este un mijloc de protecție. Nu este nici botniță, nici căluș, ci un mijloc de a ne proteja de o boală. Atât!”, a mai spus manager interimar al Spitalului ”Victor Babeş” .

AstraZeneca a schimbat numele vaccinului său anti-COVID-19. Care este noua denumire

Numele vaccinului împotriva COVID-19 AstraZeneca-Oxford a fost schimbat şi este, de acum, ”Vaxzevria”, la solicitarea laboratorului farmaceutic suedezo-britanic. Modificarea a fost aprobată de către Agenţia Euroepană a Medicamentului (EMA), însă vacinul în sine rămâne neschimbat, relatează AFP.

Această modificare intervine în urma multor controverse în centrul cărora se află acest vaccin anti-COVID-19.

Mai multe ţări europene au suspendat imunizarea cu vaccinul laboratorului suedezo-britanic AstraZeneca, din cauza unor incertitudini cu privire la efectele secundare ale acestuia asupra persoanelor vaccinate.

Acest nume nou nu schimbă vaccinul împotriva COVID-19. Serul va avea un ambalaj nou, însă compoziția va rîmâne aceeași.

Personalul medical este necesar însă să fie ”conştient de schimbare, deoarece informaţiile despre produs, etichetare şi ambalare pot fi diferite”, se subliniază pe site-ul Agenţiei suedeze a medicamentului Lakemedelsverket.

Dr. Andreea Moldovan, despre capacitatea de testare a României pentru infecția cu SARS-CoV-2

Teoretic, capacitatea de testare a României este nelimitată. Se pot face mult mai multe testări decât  există, la acest moment, însă „sunt niște realități cu care ne confruntăm”, a explicat, marți, într-o conferință de presă, dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

„Noi putem să facem mai multe testări. Față de ceea ce facem în prezent, capacitatea noastră de testare aș spune că este nelimitată. Avem aparate PCR care pot să testeze mult mai mult decât testează în prezent, avem testele rapide care pe metodologia în curs, pot să fie folosite. Le-am distribuit spre școli, am făcut proceduri, am făcut animații, instructaje, le-am transmis. Există medici școlari, există asistente medicale, există asistente comunitare, există medici de familie care pot să ajute la testare. Doar că nu se face”, afirmă secretarul de stat.

„Eu am un exemplu în familie: într-o școală unde erau absolut toate condițiile și exista medic școlar, nu asistentă, nu s-a făcut testarea într-un focar de 8 copii”, a precizat dr. Andreea Moldovan.

„Sunt niște realități cu care ne confruntăm, cu toate că am pus la dispoziție o procedură mai mult decât clară”, a concluzionat secretarul de stat în Ministerul Sănătății.

Câte persoane sunt înscrise pe listele de așteptare pentru vaccinare anti-COVID-19

Preşedintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a dclarat că, potrivit datelor de la 30 martie, numărul de persoane care se află înscrise pe listele de aşteptare este de circa 760.000.

„Numărul de persoane care se află înscrise pe listele de aşteptare este de circa 760.000 de persoane, sunt datele de la 30 martie. Este un număr relativ constant, în condiţiile în care în această perioadă au fost notificate peste 310.000 de persoane din listele de aşteptare, din care mai mult de 70% s-au şi programat. Deci faptul că avem o listă de aşteptare relativ constantă în toată această perioadă, pentru noi este un lucru mulţumitor la acest moment. În funcţie de numărul de persoane şi categoria din care fac parte pe lista de aşteptare, pot să vă spun că circa 57% din persoanele înscrise pe lista de aşteptare fac parte din etapa a treia a campaniei de vaccinare, persoane care deservesc activităţi esenţiale circa 8,3% şi persoane din categoriile vulnerabile, aproximativ 35%”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Președintele CNCAV a prezentat şi un top șase al judeţelor privind listele de aşteptare.

„Topul celor șase judeţe cu cele mai multe persoane înscrise pe listele de aşteptare: Bucureşti, cu peste 144.000 de persoane, Cluj, peste 58.000 de persoane, Prahova, peste 36.000 de persoane, Ilfov, aproape 30.000 de persoane, Mureş, peste 28.000 de persoane, Iaşi, peste 27.000 de persoane. Spuneam că în toată această perioadă au fost notificate aproximativ 310.000 de persoane din listele de aşteptare, din care 217.000 de persoane au efectuat deja programarea şi au confirmat programarea în centrele de vaccinare. În ultimele 24 de ore s-au înscris aproximativ 42.000 de persoane pe listele de aşteptare, persoane noi. Au fost notificate în ultimele 24 de ore 43.000 de persoane, din care 30.600 şi-au confirmat programarea. Practic, avem un randament de confirmare a programării de peste 71%”, a afirmat Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a făcut şi o serie de menţiuni suplimentare legat de modalitatea de funcţionare a programării din lista de aşteptare.

„Platforma de programare în momentul de faţă realizează notificarea persoanelor din lista de aşteptare prin respectarea categoriei de populaţie prioritară, aşa cum ea este stabilită de Strategia Naţională de Vaccinare, precum şi a ordinii de înscriere pe listele de aşteptare, aşa încât prioritatea de notificare a persoanelor aflate pe lista de aşteptare este următoarea: 75% din locurile disponibile se alocă către populaţia cu grad ridicat de risc, legat de infecţia cu SARS-CoV-2, 25% din locurile disponibile se alocă pentru persoanele care desfăşoară activităţi esenţiale în infrastructura critică şi de asemenea restul locurilor disponibile sunt alocate persoanelor care fac parte din etapa a treia a campaniei de vaccinare”, a spus el.

Gheorghiţă a subliniat, referitor la notificarea persoanelor din lista de aşteptare, care sunt programate ca aparţinând etapei a treia, că în momentul de faţă platforma respectă în totalitate ordinea de înscriere pe listele de aşteptare, nefiind aplicată „o prioritizare, o subprioritizare”.

„La înscrierea pe lista de aşteptare, platforma asociază utilizatorului data şi ora efectuării rezervării, aşa încât, în momentul acesta, o persoană care optează pentru mutarea de pe lista de aşteptare a unui centru pe lista de aşteptare a unui alt centru va ocupa următoarea poziţie, după persoanele deja înscrise în lista de aşteptare a centrului în care doresc să migreze. De asemenea, o persoană care anulează rezervarea şi apoi se înscrie din nou pe lista de aşteptare îşi pierde locul şi va fi aşezată la finalul listei. După primirea notificării prin sms şi e-mail privind posibilitatea de programare, beneficiarul trebuie să acceseze platforma informatică şi să selecteze data şi ora de vaccinare. La finalizarea cu succes a programării, aplicaţia generează recipisa cu datele de prezentare pentru administrarea celor două doze. Menţionăm că persoanele care sunt programate prin intermediul operatorilor de call-center primesc notificarea cu data la care au fost programate pentru vaccinare şi în acest sens, practic, se scutesc persoanele respective de a resuna în serviciul de call-center şi de a valida programarea”, a explicat Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a precizat, în ceea ce priveşte situaţia programărilor efective în centrele de vaccinare, că, începând cu data de 30 martie, sunt 1.159.235 de locuri ocupate în centrele de vaccinare.

„În centrele care primesc vaccin de la compania Pfizer avem 640.539 de programări, din care peste 196.000 sunt persoane programate la doza 1, restul fiind pentru efectuarea celei de-a doua doze. În centrele care primesc vaccin de la compania Moderna avem 125.919 programări, din care 54.197 persoane aflate la prima doză, iar în centrele cu AstraZeneca avem 392.777 de programări, din care peste 47.000 sunt persoane programate la doza 1. Reamintesc că în momentul de faţă, lista de aşteptare, modalitatea de programare se face pe un interval de circa cinci zile. Acest interval va fi crescut la şapte zile. Practic, se deschide o fereastră cu locuri libere pe o perioadă de cinci zile; va fi crescută la şapte zile”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.