Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează asupra creșterii alarmante a rezistenței bacteriilor la antibioticele comune la nivel global, evidențiind o problemă serioasă pentru sănătatea publică. Conform raportului din 13 octombrie 2025, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate a fost rezistentă la tratamentele antibiotice, iar între 2018 și 2023, rezistența a crescut anual între 5 și 15% în peste 40% dintre combinațiile de agenți patogeni și antibiotice monitorizate.

Datele colectate prin Sistemul global de supraveghere a rezistenței și utilizării antimicrobienelor (GLASS), cu participarea a peste 100 de țări, arată o creștere îngrijorătoare a rezistenței la antibiotice esențiale, ceea ce ridică nivelul riscului pentru sănătatea populațiilor.

Raportul analizează rezistența la 22 de antibiotice folosite pentru tratarea infecțiilor urinare, gastrointestinale, infecțiilor din sânge și a gonoreei, concentrându-se pe opt bacterii frecvent implicate: Acinetobacter spp., Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, Salmonella spp. non-tifoidă, Shigella spp., Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae.

Regiunile cu cele mai ridicate rate de rezistență la antibiotice sunt Asia de Sud-Est și Est-Mediterana, unde aproximativ 1 din 3 infecții este rezistentă, urmate de regiunea africană, cu 1 din 5 infecții rezistente. Rezistența este mai pronunțată acolo unde sistemele de sănătate au dificultăți în diagnosticare și tratament.

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat gravitatea situației: „Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume. Este vital să folosim antibioticele responsabil, să asigurăm accesul la medicamente, diagnostice și vaccinuri de calitate și să investim în inovații și teste rapide.”

Raportul atrage atenția în special asupra bacteriilor Gram-negative, considerate cele mai periculoase din punct de vedere al rezistenței, în special Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae, implicate frecvent în infecții severe ale sângelui, ce pot conduce la sepsis și deces. Aceste bacterii prezintă rezistență ridicată la cefalosporinele de generația a treia, tratamentul standard, cu procente de peste 40% pentru E. coli și peste 55% pentru K. pneumoniae la nivel global, iar în Africa depășesc 70%. De asemenea, eficacitatea altor antibiotice cruciale, precum carbapenemele și fluorochinolonele, este în declin, limitând opțiunile terapeutice.

Deși participarea țărilor la sistemul GLASS a crescut semnificativ, rămân lacune importante în raportarea și calitatea datelor. Aproape jumătate dintre țările participante nu au furnizat date în 2023, iar multe nu dispun încă de infrastructura necesară pentru monitorizare eficientă.

În 2024, Adunarea Generală a ONU a adoptat o declarație politică care stabilește obiective clare pentru combaterea rezistenței antimicrobiene, promovând o abordare integrată „One Health” care să includă sănătatea umană, animală și mediul.

OMS face apel la toate țările să intensifice eforturile pentru a raporta date fiabile privind rezistența antimicrobiană până în 2030, să consolideze sistemele de supraveghere, să adapteze protocoalele de tratament în funcție de modelele locale de rezistență și să coordoneze intervențiile pentru a proteja eficiența antibioticelor și a salva vieți.

Curtea de Conturi a României a încheiat un audit de performanță la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), evaluând implementarea, administrarea și funcționarea celui mai complex sistem informatic public din țară: Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Concepută pentru a susține digitalizarea serviciilor medicale și a optimiza interacțiunea dintre pacienți, furnizori și autorități, PIAS a fost identificată de auditori ca un sistem afectat de multiple vulnerabilități, blocaje recurente și o eficiență redusă, în ciuda investițiilor semnificative.

Auditul a acoperit întreaga perioadă de funcționare a platformei, din anul 2000 până în 2024, și a fost realizat printr-un demers amplu, care a inclus interviuri cu reprezentanți ai CNAS și ai caselor județene de sănătate, discuții cu organizații de profil, vizite în șase case județene și opt spitale, precum și aplicarea a peste 1.000 de chestionare furnizorilor de servicii medicale — de la medici de familie și farmaciști, până la medici din spitale și ambulatorii.

Potrivit concluziilor auditului, PIAS administrează cea mai mare bază de date din România, conținând informații despre peste 18 milioane de persoane asigurate, peste 70.000 de utilizatori activi și aproximativ 700.000 de servicii medicale validate zilnic. Sistemul funcționează pe o arhitectură Oracle, cu peste 420.000 de tabele de date. Totuși, în pofida acestei infrastructuri imense și a rolului strategic în digitalizarea sănătății, sistemul s-a confruntat constant cu disfuncționalități care au afectat grav activitatea furnizorilor și accesul pacienților la servicii.

Deși PIAS a fost proiectat pentru a simplifica procesarea actelor medicale, integrarea dosarului electronic, a biletelor de trimitere sau a concediilor medicale, multe dintre aceste obiective nu au fost îndeplinite. Platforma a devenit în timp suprasolicitată, iar designul său învechit, de tip monolit, a limitat scalabilitatea și adaptarea la nevoile actuale. Curtea de Conturi atrage atenția că sistemul hardware și software este depășit, neactualizat, iar lipsa unei strategii IT coerente și a unui inventar complet al activelor informatice a adâncit vulnerabilitățile.

Pe fondul acestor probleme tehnice, CNAS nu a reușit să adopte măsuri eficiente pentru prevenirea sau remedierea blocajelor, iar capacitatea organizațională a fost serios afectată de lipsa personalului IT calificat. Incapacitatea instituției de a recruta și păstra specialiști a compromis funcționarea platformei și încrederea actorilor din sistem în capacitatea acesteia de a susține serviciile medicale moderne.

Valoarea totală a investiției în PIAS a fost de peste 1,1 miliarde de lei, din care 920 milioane de lei au fost alocați dezvoltării sistemului, iar restul — mentenanței, licențelor, centrelor de suport și transmiterii de date. Cu toate acestea, problemele sistemice persistă, afectând calitatea actului medical și relația dintre furnizori și pacienți.

În contextul lansării unui nou sistem informatic de sănătate, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Curtea de Conturi subliniază nevoia unei abordări complet noi, bazate pe lecțiile învățate din experiența PIAS. Noul sistem ar trebui să aibă o arhitectură modernă, să fie gestionat strategic și să răspundă realităților din teren.

Recomandările Curții de Conturi, formulate în urma auditului, vizează:

• Îmbunătățirea funcționalităților și securității sistemului informatic; adoptarea unui design software modern; optimizarea proceselor de transfer al datelor și a calității acestora și crearea unui sistem eficient de feedback de la furnizorii de servicii medicale.
• Luarea de măsuri de consolidare a capacității organizaționale în ceea ce privește recrutarea și reținerea unor specialiști IT și management IT; consultarea proactivă și continuă a furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice, precum și instruirea mai frecventă și mai prietenoasă a utilizatorilor.
• Implementarea unor planuri de gestionare a crizelor informatice, inventarierea activelor IT, gestionarea actualizărilor de securitate și adoptarea unei strategii IT bazate pe analiza infrastructurii existente, precum și alinierea la standardele IT și bunele practici în domeniu, dată fiind complexitatea platformei.

Cu ajutorul tehnologiei chirurgicale avansate ROSA, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța devine primul centru medical din România care realizează intervenții de protezare de șold, marcând astfel un pas semnificativ pentru ortopedia românească.

Săptămâna trecută, echipa secției Clinice de Ortopedie-Traumatologie a efectuat cu succes primele șapte intervenții chirurgicale asistate robotic pentru protezarea de șold. Intervențiile au fost realizate la pacienți cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani, care au prezentat recuperări spectaculoase, reușind să facă primii pași încă din prima zi postoperator.

Operația asistată robotic cu sistemul ROSA durează aproximativ o oră și se efectuează printr-un abord direct anterior, minim invaziv, cu pierderi reduse de sânge, durere minimă și risc intraoperator scăzut.

„Această tehnologie asigură implantarea personalizată a protezei de șold, cu o precizie milimetrică, cu refacerea exactă a lungimii membrului inferior operat, ceea ce ne oferă un control excepțional și o precizie imposibil de atins manual.”, a declarat Conf. univ. dr. Bogdan Obadă, medic-șef al Clinicii de Ortopedie-Traumatologie

România devine astfel una dintre primele țări europene care utilizează sistemul ROSA în artroplastia totală de șold. Chirurgii constănțeni au urmat cursuri de pregătire specializată în Belgia, unde au aprofundat tehnica intervenției și au obținut certificarea profesională necesară.

„În timpul operației, chirurgul atașează un dispozitiv de ghidare chirurgicală la brațul robotic, iar sistemul calculează plasarea optimă a implantului de șold în timp ce efectuează măsurători diagnostice în timp real. Pacienții beneficiază de o recuperare accelerată și de un confort postoperator semnificativ crescut, cu reluarea mult mai rapidă a activităților zilnice.”, a declarat Conf. univ. dr. Bogdan Obadă

SCJU Constanța utilizează deja din februarie 2024 sistemul robotic ROSA pentru intervenții de protezare a genunchiului, peste 150 de pacienți beneficiind de acest tip de intervenție.

„Astfel de rezultate nu sunt simple statistici. Sunt vieți schimbate în bine. Tehnologia modernă de care dispune în ziua de astăzi Spitalul Județean Constanța este o dovadă clară că performanța medicală nu mai este un privilegiu, ci o realitate accesibilă. Și asta ne motivează să mergem mai departe.”, a declarat Jr. Raluca Ștefan, manager interimar SCJU Constanța.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat că, între 2 iunie și 9 octombrie 2025, în România au fost înregistrate 43 de cazuri de infecție cu virusul West Nile. Din totalul acestora, 37 sunt confirmate prin analize de laborator, iar șase sunt considerate suspecte.

Autoritățile au anunțat, totodată, un deces cauzat de această infecție.

Distribuția geografică a cazurilor include capitala București, unde au fost semnalate 13 cazuri, și mai multe județe din țară: Alba (1), Brăila (5), Botoșani (1), Cluj (1), Dolj (1), Dâmbovița (1), Galați (6), Ilfov (3), Iași (2), Prahova (1), Sibiu (1), Sălaj (1), Timiș (2), Teleorman (1), Tulcea (1), Vâlcea (1) și Vrancea (1).

În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârste între 70 și 79 de ani (21 cazuri), urmate de grupa 60-69 ani (8 cazuri) și 50-59 ani (7 cazuri). De asemenea, au fost raportate două cazuri la persoanele cu vârste între 40 și 49 de ani, trei cazuri la peste 80 de ani, și câte un caz în grupele 10-19 ani și 30-39 ani.

Având în vedere riscul transmisiei prin înțepătura țânțarilor, specialiștii INSP recomandă populației o serie de măsuri preventive pentru a reduce expunerea la acești vectori:

• purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi și pantaloni lungi, pentru a limita contactul cu pielea;

• utilizarea substanțelor chimice repelente împotriva țânțarilor;

• instalarea plaselor de protecție la ferestre pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor în locuințe;

• desecarea și eliminarea bălților sau a apei stagnante din jurul gospodăriilor;

• îndepărtarea recipientelor cu apă stătută și a gunoiului menajer, care pot constitui medii propice pentru reproducerea țânțarilor.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița a înregistrat o realizare importantă în chirurgia robotică, efectuând cu succes 100 de operații complexe. Această performanță reflectă atât încrederea pacienților, cât și speranța adusă de tehnologia avansată și profesionalismul unei echipe medicale diverse.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a felicitat echipa spitalului, formată din chirurgi, anesteziști, asistenți și ingineri, subliniind rolul decisiv al viziunii și implicării dr. Răzvan Couti în transformarea unității medicale. De asemenea, ministrul a mulțumit conducerii spitalului și autorităților locale pentru sprijinul constant acordat, evidențiind colaborarea ca fiind cheia succesului.

„Aceasta este dovada că se poate, atunci când profesionalismul, încrederea și investițiile se întâlnesc în același loc”, a declarat Alexandru Rogobete.

În contextul dezvoltării chirurgiei robotice în țară, Ministerul Sănătății urmează să lanseze Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Chirurgia Robotică. Prin acest program, spitalele publice dotate cu roboți chirurgicali vor beneficia de finanțare directă pentru achiziția consumabilelor necesare intervențiilor, facilitând astfel extinderea accesului la aceste tratamente moderne.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a aflat în vizită la Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad, unde a constatat evoluția semnificativă a instituției și a prezentat două măsuri concrete de sprijin din partea ministerului.

Printre obiectivele vizitate s-au numărat: noua clădire a Ambulatoriului de specialitate, Laboratorul de analize, Laboratorul de radiologie, blocul operator și secția ATI. Spitalul s-a remarcat printr-un mediu curat, bine organizat, dotat cu echipamente moderne și, mai ales, prin implicarea unei echipe medicale dedicate și profesioniste.

Ministrul a evidențiat faptul că unitatea atrage chiar și medici tineri din diaspora, datorită infrastructurii moderne și climatului profesional deschis. A fost apreciată în mod special disciplina personalului din secția ATI, unde au fost respectate cu strictețe normele privind igiena și siguranța pacientului.

Deși spitalul are statut municipal, nivelul dotărilor, competenței și adresabilității îl plasează la un standard comparabil cu cel al unei unități județene. În acest context, Ministerul Sănătății va sprijini extinderea capacităților medicale prin două noi centre:

• Centrul pentru tratarea și recuperarea pacienților cu accident vascular cerebral (AVC), care va beneficia de un angiograf finanțat de minister, eliminând astfel necesitatea transferului pacienților către centrele universitare din Iași sau București;

• Centrul pentru terapia durerii, în cadrul Ambulatoriului, dedicat pacienților cu afecțiuni cronice și nevoi complexe de tratament.

Bârladul se remarcă și printr-o bază de imagistică medicală completă, considerată una dintre cele mai bune din țară. În acest sens, ministrul a încurajat demararea programelor de screening mamar, pas important spre prevenția cancerului de sân.

Investițiile în Ambulatoriul de specialitate însumează aproximativ 45 de milioane de lei, provenind din:

• 13 milioane lei – fonduri nerambursabile,

• 16 milioane lei – contribuția Primăriei Bârlad,

• 16 milioane lei – dotări finanțate de Ministerul Sănătății, inclusiv echipamente de tip CT, RMN și RX.

Vineri a fost dat startul lucrărilor pentru construirea primei clinici de psihiatrie pediatrică din București, în incinta Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Acest proiect inovator va asigura servicii specializate dedicate sănătății mintale a copiilor. Evenimentul a fost marcat printr-un moment simbolic, la care au participat reprezentanți ai Fundației Metropolis, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și primarii Stelian Bujduveanu și Daniel Băluță.

Codin Maticiuc, reprezentant al Fundației Metropolis și coordonator al proiectului, a explicat amploarea inițiativei „Spitale publice din bani privați”, care a fost lansată în urmă cu șase ani și este prezentă acum în 31 de orașe din țară. Fundația a susținut, de asemenea, renovarea și dotarea a 49 de spitale, investind un total de 7,7 milioane de euro în ultimii șase ani.

„De astăzi construim prima clinică de psihiatrie pediatrică a Bucureștiului, a Spitalului ‘Obregia’, a țării”, a declarat Maticiuc în cadrul conferinței de presă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis un mesaj clar de sprijin și recunoștință pentru inițiativa privată: „Nu pot să nu vă felicit că interveniți acolo unde statul nu o face, că interveniți poate mai repede acolo unde statul se gândește prea mult. Vă asigur că veți avea în mine și în Ministerul Sănătății un partener și nu doar declarativ. Îmi asum public acum și aici că Ministerul Sănătății va achiziționa toate echipamentele și tot mobilierul necesar pentru dotarea acestui spital pe care dumneavoastră îl construiți.”

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, împreună cu Municipiul Oradea, a primit fonduri europene pentru proiectul „Investiții în infrastructura Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor în vederea dezvoltării serviciilor de paliație”, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027.

Valoarea totală a proiectului este de 24.346.944,64 lei, din care finanțarea nerambursabilă se ridică la 12.268.325,29 lei. Proiectul a fost depus spre finanțare de Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională, în cadrul apelului dedicat investițiilor în infrastructura unităților care furnizează servicii de paliație.

Obiectivele proiectului

Prin această investiție, spitalul va reabilita și extinde actuala secție de paliație, răspunzând astfel nevoilor tot mai mari de îngrijire pentru pacienții cu boli cronice incurabile. Proiectul contribuie la atingerea obiectivului european RSO4.5, care vizează accesul echitabil la servicii de sănătate, creșterea rezilienței sistemului medical și sprijinirea tranziției către îngrijirea comunitară.

Ce se va realiza concret:

• Reabilitarea și extinderea secției existente pe întreaga suprafață a etajului;

• Creșterea capacității de internare, prin adăugarea unui salon suplimentar cu două paturi;

• Amenajarea de spații esențiale pentru îngrijire holistică, precum:

  • trei cabinete medicale,

  • cabinet de consiliere psihologică și doliu,

  • cabinet social,

  • cabinet spiritual,

  • cabinet de kinetoterapie,

  • cameră mortuară conform standardelor legale,

  • zonă de socializare pentru pacienți și aparținători,

  • spații pentru personal (oficiu asistente, vestiare etc.).

Fiecare salon va avea grup sanitar propriu, iar spațiile comune vor fi adaptate pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Recompartimentarea spațiilor urmărește îmbunătățirea circuitelor medicale și asigurarea intimității pacienților.

Măsuri pentru eficiență energetică

Proiectul include și investiții în creșterea eficienței energetice a clădirii, prin:

• sisteme moderne de încălzire și climatizare,

• ventilație cu recuperare de căldură,

• panouri fotovoltaice,

• iluminat eficient energetic,

• izolație termică și hidroizolație,

• tâmplărie performantă,

• sistem de gestiune centralizată a clădirii,

• echipamente și materiale eficiente energetic.

„Prin această investiție, pacienții cu boli cronice incurabile vor beneficia de condiții de îngrijire adaptate nevoilor lor medicale, psihologice, sociale și spirituale. Totodată, proiectul va consolida capacitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor de a furniza servicii de sănătate de calitate, aliniate la standardele europene.”, transmit reprezentanții Primăriei Oradea.

Agenția Națională de Transplant, alături de Asociația Zetta, a organizat „Gala 200. Transplantul hepatic de la donator viu – Viața continuă prin tine”, un eveniment dedicat recunoașterii curajului uman, altruismului și evoluției transplantului de organe în România.

La gală au participat peste 250 de invitați, inclusiv personalități din domeniul medical, autorități, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, pacienți transplantați și echipe medicale din centre de transplant din întreaga țară.

La eveniment, ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, a declarat:

“Seara aceasta e atât de plină de emoție autentică, cum nu am văzut de mult și cum n-am simțit de mult. Transplantul nu este doar medicină, este puntea dintre sfârșit și un nou început.
Felicit conducerea Agenției Naționale de Transplant și toate echipele medicale care fac această muncă nobilă, ce depășește cu mult medicina. Vorbim de viață, de moarte, de linia fină dintre aceste două lucruri. Puteți să vă bazați peste sprijinul Ministerului Sănătății, chiar dacă suntem pe ultimul sau penultimul loc în lumea europeană la numărul de astfel de proceduri. În ultima perioadă a început să crească numărul de intervenții chirurgicale de acest gen, numărul de transplanturi. Anul acesta, până în luna la octombrie au fost înregistrate mai multe intervenții decât anul trecut în total. Cred că dezvoltarea în continuare a programelor naționale, cred că dezvoltarea în continuare a infrastructurii și de ce nu a legislației pot duce România acolo unde este locul și acolo unde poate fi. Vă felicit încă o dată și vă rog să aveți încredere.”

De asemenea, directorul executiv al ANT, dr. Guenadiy Vatachki, a transmis:

“Este un eveniment extrem de important și emoționant. Gala 200 este dovada reușitei României în domeniul transplantului.
Ne bucurăm că am depășit numărul de prelevări de organe de la donator în moarte cerebrală față de anul trecut.
Când vorbim deschis, inimile se deschid – iar campaniile noastre, Cadoul Vieții și Fearless Donors, au arătat că românii pot fi curajoși și solidari. Această gală nu este despre statistici, ci despre vieți salvate, despre a doua șansă și despre faptul că, prin dăruire, miracolele devin realitate. Misiunea Agenției Naționale de Transplant (ANT) este clară: vrem să ajungem la toată populația, din fiecare oraș și din fiecare sat, cu mesaje simple, umane, care să spulbere frica. Vrem ca fiecare român să înțeleagă că a decide să donezi este un act suprem de iubire și solidaritate. Vom continua aceste campanii cu și mai multă energie, pentru că fiecare conversație, în familie, între prieteni, în societate despre donarea de organe și țesuturi poate salva o viață. Aș vrea să mulțumesc din suflet donatorilor și familiilor lor – îngerii noștri de pe pământ. Ei sunt cei care, în fața unei pierderi de neimaginat, găsesc puterea supraomenească de a dărui viață. Gândul nostru plin de recunoștință le este mereu alături. Mulțumesc, de asemenea, primitorilor – pacienților care au avut curajul incredibil de a accepta această a doua șansă și de a lupta pentru fiecare zi nouă. Sunteți dovada că merită să luptăm.”

În cadrul galei au fost decernate distincții speciale unor personalități, echipe medicale și instituții care s-au remarcat prin contribuții esențiale la transplantele hepatice de la donator viu și la promovarea donării de organe. Printre laureați se numără: Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Prof. Dr. Horațiu Moldovan, Prof. Dr. Liana Gheorghe, Prof. Dr. Dana Tomescu, Prof. Dr. Gabriela Droc, Dr. Ruxandra Gabriela Fota, Prof. Dr. Ioana Lupescu, Dr. Doina Hrehoret, Conf. Dr. Vlad Herlea, Dr. Alexandrina Georgeta Constantinescu, Prof. Dr. Adrian Hotineanu, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” – Iași (cu echipa Prof. Dr. Cristian Dumitru Lupașcu și Conf. Dr. Mihaela Blaj), Centrul de Transplant Sanador – București (cu Dr. Doris Andronescu, Dr. Andrei Cristea, Dr. Bogdan Grigorescu, Dr. Dragoș Romanescu), Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – București (cu Prof. Dr. Laura Bălănescu, Dr. Alexandru Băetu, Dr. Andreea Moga, Dr. Gări Iancu, Dr. Daniela Mălureanu, Dr. Ruxandra Caragata), Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” – Cluj (cu Prof. Dr. Nadim Al Hajjar, Conf. Dr. Simona Mărgărit), echipa Prof. Brașoveanu de la Institutul Clinic Fundeni și echipa de chirurgie plastică (Dr. Dragoș Zamfirescu, Dr. Alexandru Stoian, Dr. Florin Hodea, Dr. Matei Iordache).

Gala a fost presărată și cu momente artistice, susținute de Trupa Amadeus, tenorul Alin Stoica și soprana Stephanie‑Radu.
ANT menționează că va continua colaborările cu partenerii din sistemul medical public și privat pentru a dezvolta programe educative, de informare și sprijin pentru donarea de organe.
„Fiecare decizie de a spune DA pentru VIAȚĂ înseamnă o nouă șansă pentru o familie, un copil, o comunitate”, transmit reprezentanții ANT.

Consiliul Județean Argeș a confirmat alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea și consolidarea clădirii centrale a Spitalului Județean de Urgență Pitești. Această investiție importantă, menită să îmbunătățească siguranța și confortul pacienților, precum și condițiile de lucru ale personalului medical, este evaluată la un total de 167,8 milioane lei.

Din această sumă, finanțarea guvernamentală este de 156,5 milioane lei, iar contribuția Consiliului Județean Argeș este de 11,3 milioane lei.

Prin această inițiativă, clădirea principală a spitalului va fi consolidată și modernizată, urmând să atingă standarde europene de calitate.

Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a mulțumit colegilor din CJ și echipei Spitalului Județean, condusă de managerul Adrian Dumbravă, pentru implicare și efort.

Acest proiect face parte dintr-un amplu program de investiții în sănătate, care include și realizarea ambulatoriului, unității de primiri urgențe, laboratorului de anatomie patologică și a noului laborator de radioterapie, care urmează să fie finalizat anul viitor.