Ce reacții adverse reprezintă contraindicaţii pentru a doua doză de ser anti-COVID-19 AstraZeneca

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a declarat, joi, că șocul anafilactic şi apariţia unui eveniment trombotic sunt reacţii adverse care reprezintă contraindicaţii pentru a doua doză de AstraZeneca.

„Reacţii adverse sunt două care contraindică, de pildă, vaccinul de la AstraZeneca. Şocul anafilactic este o contraindicaţie absolută pentru a face cea de-a doua doză, dacă la primă doză dezvolţi această reacţie alergică severă, şi apariţia unui eveniment trombotic. Dacă după prima doză se face, apare, se raportează acest eveniment trombotic, care va fi confirmat în urma analizei acelei reacţii adverse, confirmarea însemnând confirmare medicală, atunci sigur că se face, în urma investigaţiilor medicale, se va da această recomandare ca la şocul anafilactic, deci procedura este similară”, a explicat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

Întrebat în funcţie de ce criterii se va lua decizia efectuării rapelului cu un alt vaccin, președintele CNCAV a precizat că „este o discuţie pe care am avut-o astăzi în cadrul grupului de lucru cu experţii. Se consideră că apariţia acestor evenimente trombotice are un substrat imunologic, adică este o reacţie a organismului nostru care dezvoltă o reacţie inflamatorie exacerbată şi substratul, practic, este mediat imunologic. (…) Se analizează, se va analiza punctual oportunitatea continuării vaccinării, în primul rând, indiferent de tipul de vaccin de care vorbim. Dar, în acest caz, se vor lua în discuţie următoarele aspecte: dacă există sau nu un substrat identificat în cazul respectiv, dacă persoana respectivă are un risc individual crescut de a dezvolta COVID-19 şi eventual o formă severă şi complicaţii în cazul în care ar face infecţia cu SARS-CoV-2 şi toate aceste lucruri, ca orice decizie medicală, se va pune în balanţă riscul versus beneficiu. Deci, este o analiză individualizată, nu este o recomandare care să vizeze toate cazurile, ci se va face individualizat, tocmai că sunt cazuri extrem de rare şi fiecare persoană poate să aibă un anumit profil de factori identificabili de risc”.

În ceea ce privește măsurile concrete adoptate pentru a fi atinsă capacitatea de 100.000 de vaccinări pe zi, despre care a vorbit şi premierul Florin Cîţu, Valeriu Gheorghiţă a precizat că  sunt cele care au fost transmise în mod repetat şi anume implicarea medicilor de familie în campania de imunizare.

„Sunt peste 3.000 de medici de familie care şi-au arătat în prima etapă această disponibilitate, în funcţie de evoluţia campaniei de vaccinare, noi ne aşteptăm să crească acest număr. Mai mult decât atât, în data de 20 aprilie, după 20 aprilie începe campania de vaccinare cu centre mobile în localităţile din mediul rural. De asemenea, în decursul lunii aprilie, vă spuneam, se vor deschide toate centrele de vaccinare prevăzute la nivel naţional şi, de asemenea, încă din 7 aprilie a fost crescută capacitatea de vaccinare pe fiecare flux, însă în raportările zilnice vom observa acest lucru începând cu data de 10 aprilie, pentru că este important să existe un timp de notificare a persoanelor din lista de aşteptare pentru programare. Tocmai de aceea nu se regăsesc aceste date în cifrele pe care le înregistrăm în aceste zile”, a detaliat preşedintele CNCAV.

Ce decizii au luat mai multe ţări europene privind vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca

Spania a anunţat că rezervă vaccinul anti-COVID19 dezvoltat de AstraZeneca pentru persoanele de peste 60 de ani, după ce Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a confirmat „o potenţială legătură” între acest ser şi cazuri rare de tromboze, relatează joi AFP.

„Vom continua să administrăm vaccinul AstraZeneca, însă doar celor cu vârsta de peste 60 de ani”, a anunţat, miercuri, ministrul spaniol al Sănătăţii, Caroline Darias, în cadrul unei conferinţe de presă, la câteva ore după ce EMA a propus ca formarea de cheaguri sangvine să fie listată ca un efect secundar „foarte rar” al serului anti-COVID19 dezvoltat de compania anglo-suedeză.

Spania „va studia” administrarea sa pentru „persoanele cu vârste cuprinse între 65 şi 80 de ani”, a spus ministrul.

Alte ţări europene au luat deja măsuri similare. Franţa a rezervat vaccinul pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani, iar Italia, Germania şi Olanda pentru cele de peste 60 de ani.

Decizia Spaniei a fost luată „în urma concluziilor prezentate (miercuri) de EMA”, a declarat Caroline Darias.

Germania

Comisia pentru vaccinare din Germania (STIKO) a anunţat, joi, că îşi menţine recomandarea ca persoanele cu vârsta sub 60 de ani care au primit o primă doză de vaccin AstraZeneca să fie inoculate cu un vaccin ARN Mesager la rapel.

STIKO a precizat că a doua doză trebuie administrată la 12 săptămâni distanţă după vaccinarea cu AstraZeneca.

Două vaccinuri cu ARN Mesager, de la Pfizer/BioNTech şi Moderna, sunt în prezent aprobate pentru utilizare în Germania.

Suedia

Agenţia de Sănătate Publică din Suedia a declarat, joi, că va evalua în următoarele zile constatările EMA privind o potenţială legătură între vaccinul dezvoltat de compania AstraZeneca împotriva noului coronavirus şi probleme rare de coagulare a sângelui la adulţii care au fost inoculaţi cu acest ser, şi va continua să administreze vaccinul numai persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani.

Agenţia Europeană pentru Medicamente a reiterat însă, miercuri, că beneficiile aduse de vaccinul AstraZeneca prevalează în continuare în faţa riscurilor medicale şi nu a recomandat limite de vârstă sau sex pentru utilizarea sa.

Serbia

Autorităţile sanitare din Serbia au anunţat, joi, că, în urma evaluării concluziilor EMA cu privire la siguranţa vaccinului AstraZeneca, serul produs de compania anglo-suedeză nu va fi administrat persoanelor cu vârsta sub 60 de ani.

„În urma evaluării efectelor secundare privind formarea de cheaguri de sânge, în special în rândul tinerilor, EMA a emis două recomandări – prima este că efectele secundare ar trebui incluse în prospectul vaccinului şi a doua că fiecare ţară ar trebui să aibă propria poziţie cu privire la modul de utilizare a vaccinului. Prin urmare, am decis în această dimineaţă (….) că vaccinul AstraZeneca nu va fi administrat persoanelor cu vârsta sub 60 de ani”, a declarat ministrul sârb al Sănătăţii, Venko Filipche.

Gheorghiță, despre imunizarea anti-COVID cu o a doua doză dintr-un alt vaccin: O alternativă nepotrivită

Vaccinarea anti-COVID-19 cu un alt ser la a doua doză nu este o alternativă potrivită, pentru că nu există, deocamdată, date disponibile care să susţină o combinaţie de vaccinuri, a declarat, joi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), dr. Valeriu Gheorghiţă.

„Înţeleg reticenţa, înţeleg preocuparea şi îngrijorarea, însă a lua o decizie care nu are nicio dată ştiinţifică în spate nu mi se pare o alternativă potrivită. Adică mai degrabă merg pe ceea ce ştiu şi recomandarea clară este de continuare a schemei de vaccinare cu acelaşi tip de vaccin, pentru că nu putem anticipa care este profilul de siguranţă şi care va fi beneficiul final după vaccinare. Adică, în momentul de faţă chiar nu avem date disponibile care să susţină această combinaţie de mai multe vaccinuri. Chiar şi în Marea Britanie la persoanele sub 30 de ani care au primit prima doză recomandarea clară este de a face ceea de-a doua doză cu acelaşi tip de vaccin, adică cu vaccinul de la AstraZeneca”, a declarat Valeriu Gheorghiță, într-o conferinţă de presă, întrebat dacă cei care au făcut prima doză de vaccin cu AstraZeneca, care sunt acum reticenţi, îşi pot face rapelul cu alt ser.

Potrivit președintelui CNCAV, conform rezumatului caracteristicilor produsului, există o perioadă de timp în care poate fi făcută cea de-a doua doză, „aşa încât chiar în momentul de faţă, în platformă, există posibilitatea de amânare a dozei de rapel pentru un interval de până la 12 săptămâni, pentru că acest interval se consideră unul optim în care persoana îşi menţine un titlu suficient de ridicat de anticorpi”.

„Deci avem această „plajă” de circa patru săptămâni, de la opt la 12 săptămâni, în care fiecare poate să decidă, însă recomandarea noastră este de a continua schema de vaccinare şi de a ne prezenta la doza de rapel, dar aş vrea să transmit cât se poate de clar, de omeneşte, profesionist. Înţeleg perfect această îngrijorare, sunt întru totul de acord cu preocupările şi cu ezitarea, nu mi se pare nimic nefiresc sau nelalocul lui. Tocmai de aceea rolul nostru este să liniştim oamenii şi să prezentăm exact informaţiile aşa cum sunt, care sunt datele disponibile, care este recomandarea Agenţiei Europene a Medicamentului şi ceea ce recomandă experţii, pentru că deciziile trebuie să rămână unele bazate pe dovezi, bazate pe expertiza oamenilor de ştiinţă şi pe datele care sunt astăzi transmise de către Agenţia Europeană a Medicamentului, care în continuare, repet, confirmă păstrarea beneficiilor vaccinului de la compania AstraZeneca, comparativ cu riscurile efectelor adverse”, a explicat președintele CNCAV.

Președintele CNCAV: Vaccinarea este voluntară și gratuită, în România

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat, joi, că vaccinarea din România este gratuită, voluntară şi se face cu vaccinuri autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA). Precizările vin după anunţul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) potrivit căruia vaccinarea obligatorie ar putea să fie necesară într-o societate democratică.

Președintele CNCAV a negat că un astfel de lucru ar fi fost luat în calcul de către autorităţile române.

„Nu este cazul de acest lucru. Nici nu a fost pus în discuţie acest aspect vreodată. În România, repet, vaccinarea este gratuită, este voluntară şi se face cu vaccinuri autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului”, a precizat Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a arătat, pe de altă parte, că nu s-a decis o impunere a limitei de vârstă pentru vaccinarea anti-COVID-19 cu AstraZeneca.

„Analiza experţilor la nivel internaţional pe toate cele 222 de cazuri raportate nu a identificat un profil de risc, chiar dacă majoritatea cazurilor au fost la persoane sub 60 de ani, mai frecvent la persoanele de sex feminin, datele arată că, la nivel european, femeile au fost mai frecvent vaccinate într-un procent de aproximativ 60% decât bărbaţii şi, de asemenea, subliniez faptul că, la nivel european, vaccinul de la compania AstraZeneca a fost folosit pentru persoanele cu vârste de până în 55 de ani sau chiar până la 60 sau 65 de ani, în funcţie de recomandările fiecărei ţări în parte. Tocmai de aceea nu am hotărât, experţii nu au recomandat în momentul de faţă o impunere a unei limite de vârstă, pentru că este posibil ca această aparentă asociere să fie una întâmplătoare ca urmare a folosirii mai frecvente a acestui vaccin la populaţia tânără”, a explicat președintele CNCAV.

Vaccinarea obligatorie este „necesară într-o societate democratică”, consideră Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată de părinţii unor copii cărora li s-a refuzat înscrierea la grădiniţă în Republica Cehă pentru că nu erau vaccinaţi, transmite AFP, citând o hotărâre a Marii Camere, publicată joi.

Guvern: Starea de alertă, prelungită cu 30 de zile. Circulaţia va fi permisă până la ora 5.00, de Paşte

Guvernul a aprobat prelungirea stării de alertă pe teritoriul României cu 30 de zile, începând cu data de 13 aprilie, stabilind ca elemente de noutate, printre altele, anumite relaxări în privinţa circulaţiei de noapte în contextul Paştelui Ortodox şi a sărbătorilor dedicate Ramazanului.

Astfel, într-una din anexele la hotărârea Executivului se prevede ridicarea carantinei de noapte în perioada 1 mai – 2 mai, în intervalul orar 20,00 – 5,00, pentru deplasarea şi participarea la slujbele religioase din Noaptea de Înviere a Paştelui Ortodox.

De asemenea, în zilele de 23 şi 30 aprilie, în toate localităţile, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, îşi pot organiza şi desfăşura activitatea în intervalul orar 5,00 – 20,00.

Totodată, enoriaşii musulmani au permisiunea de a se deplasa în afara locuinţei/gospodăriei, în perioada 8 mai – 9 mai, în intervalul orar 20,00 – 5,00, pentru a participa la sărbătoarea religioasă specifică lunii Ramazan.

Conform documentului, staţiunile montane cât şi cele de pe litoral vor fi deschise, dar la o capacitate de cel mult 70% din capacitate lor maximă.

„Se limitează gradul de ocupare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora, în următoarele localităţi în care se practică schiul şi alte sporturi de iarnă:

  • Azuga, judeţul Prahova
  • Arieşeni, judeţul Alba
  • Băile Homorod, judeţul Harghita
  • Băile Tuşnad, judeţul Harghita
  • Borsec, judeţul Harghita
  • Borşa, judeţul Maramureş
  • Bran, judeţul Braşov
  • Buşteni, judeţul Prahov
  • Cavnic, judeţul Maramureş
  • Durău, judeţul Neamţ
  • Harghita-Băi, judeţul Harghita
  • Novaci-Rânca, judeţul Gorj
  • Păltiniş, judeţul Sibiu
  • Poiana Braşov, judeţul Braşov
  • Predeal, judeţul Braşov
  • Sinaia, judeţul Prahova
  • Sovata, judeţul Mureş
  • Stâna de Vale, judeţul Bihor
  • Straja, judeţul Hunedoara
  • Vatra Dornei, judeţul Suceava
  • Voineasa, judeţul Vâlcea
  • Zona Borlova-Muntele Mic, comuna Turnu Ruieni, judeţul Caraş-Severin”, potrivit Anexei la hotărârea de Guvern privind prelungirea stării de alertă.

Totodată, potrivit sursei amintite, „se limitează gradul de ocupare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora, în următoarele localităţi:

  • Zona Mamaia Nord, judeţul Constanţa
  • Năvodari, judeţul Constanţa
  • Mamaia şi Mamaia-Sat, judeţul Constanţa
  • Constanţa, judeţul Constanţa
  • Agigea, judeţul Constanţa
  • Eforie Nord, judeţul Constanţa
  • Eforie Sud, judeţul Constanţa
  • Techirghiol, judeţul Constanţa
  • Tuzla, judeţul Constanţa
  • Costineşti, judeţul Constanţa
  • Neptun-Olimp, judeţul Constanţa
  • Jupiter, judeţul Constanţa
  • Cap Aurora, judeţul Constanţa
  • Venus, judeţul Constanţa
  • Saturn, judeţul Constanţa
  • Mangalia, judeţul Constanţa
  • 2 Mai, judeţul Constanţa
  • Vama Veche, judeţul Constanţa”.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în România, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 56.823 doze de vaccin, dintre care 49.091 – Pfizer, 2.468 – AstraZeneca şi 5.264 – Moderna, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 25.447 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 31.376 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 3.526.117 doze unui număr de 2.206.254 de persoane, dintre care 886.391 au primit o doză şi 1.319.863 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 185 de reacţii adverse – opt de tip local şi 177 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 11.785 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, 1.172 de tip local şi 10.613 de tip general.

CNCAV menţionează că 105 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

CNSU a actualizat lista țărilor cu rsic epidemiologic ridicat

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, joi, o nouă hotărâre prin care a fost actualizată lista ţărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.

Pe listă se regăsesc ţări ca Bulgaria, Italia, Franţa, Cipru, Turcia sau Slovenia.

Astfel, potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea nr. 22 a CNSU, din zona galbenă, pentru care se instituie măsura carantinei la domiciliu sau locaţia declarată pentru o perioadă de 14 zile, fac parte următoarele ţări/ zone/ teritorii cu risc epidemiologic ridicat:

  • Curaçao
  • Bonaire, Saint Eustatius and Saba
  • San Marino
  • Ungaria
  • Uruguay
  • Estonia
  • Polonia Serbia
  • Iordania
  • Bermuda
  • Wallis and Futuna
  • Andorra
  • Muntenegru
  • Aruba
  • Cehia
  • Franța
  • Bahrain
  • Suedia
  • Bulgaria
  • Macedonia de Nord
  • Bosnia and Herzegovina
  • Slovenia
  • Kosovo
  • Cipru
  • Isle of Man
  • Liban
  • Olanda
  • Turcia
  • Palestina
  • Croatia
  • Belgia
  • Seychelles
  • Republica Moldova
  • Chile
  • Austria
  • Italia
  • Monaco
  • Luxemburg
  • Ucraina
  • Brazilia
  • Puerto Rico
  • Armenia
  • Kuweit
  • Africa de Sud

Cîțu: Imunizarea populaţiei şi respectarea măsurilor de protecţie sanitară, premise pentru a depăşi pandemia

Premierul Florin Cîţu a afirmat, joi, că stabilizarea situaţiei epidemiologice şi creşterea capacităţii de vaccinare în lunile aprilie şi mai sunt „premise clare şi sigure” pentru a învinge virusul SARS-CoV-2, reamintind că a anunţat „revenirea la normalitate” a României la 1 iunie.

Şeful Guvernului a transmis un mesaj pe pagina de Facebook a Executivului, după întâlnirea cu reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini.

„Fie că vorbim despre investitori cu capital românesc sau străin, mediul privat este partener de încredere în acest efort comun de a depăşi cu bine pandemia, prin imunizarea populaţiei şi respectarea măsurilor de protecţie sanitară. Stabilizarea situaţiei epidemiologice şi creşterea capacităţii de vaccinare în lunile aprilie şi mai sunt premise clare şi sigure că treptat putem să învingem acest virus”, a transmis premierul, pe platforma de socializare.

Florin Cîțu a adăugat că reprezentanţii din domeniul HORECA, investitorii străini care au proiecte de afaceri în România „au venit cu propuneri şi doresc să participe la consultările ce vor avea loc în Comitetul interministerial a cărui sarcină este să pregătească revenirea la normalitate a României începând cu 1 iunie 2021”.

„Este o bornă pe care o aşteptăm cu încredere şi o pregătim cu mare responsabilitate. Este vital să protejăm sănătatea oamenilor, este esenţial să menţinem economia sănătoasă”, a subliniat premierul Cîţu.

Gheorghiță: Medicul de familie va decide dacă pacientul va fi vaccinat cu serul anti-COVID-19 AstraZeneca

Medicul de familie va decide dacă pacientul va fi sau nu vaccinat cu serul anti-COVID-19 AstraZeneca, pe baza istoricului său medical, a declarat, joi, într-o conferință de presă, președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), dr. Valeriu Gheorghiţă.

„Medicul este suveran într-o decizie medicală. Cunoscând istoricul pacientului, cunoscând și identificând indicațiile și contraindicațiile oricărei tip de abordare medicală, inclusiv vaccinarea. Desigur că fiecare decide, punând în balanță istoricul medical al pacientului, beneficiile, riscurile și asa mai departe. Da, deci, medicul (de familie,n.r.) va lua această decizie (dacă pacientul este sau nu vaccinat cu AstraZeneca, n.r.) pe baza datelor actuale”, a afirmat Valeriu Gheorghiță.

Președintele CNCAV a anunțat, joi, că vaccinarea cu serul anti-COVID-19 de la AstraZeneca va continua în România fără restricții, pentru toate categoriile de vârstă.

”În România, se continuă vaccinarea cu AstraZeneca penru toate grupele de vârstă. Persoanele imunizate cu prima doză de AstraZeneca vor continua sa facă doza de rapel cu același vaccin. Persoanele care au avut evenimente trombotice după prima doza nu vor face rapel cu AstraZeneca. În urma analizelor, se va decide dacă se va continua cu alt vaccin”, a anunțat Valeriu Gheorghiță.

Gheorghiţă: Nu se poate recomanda un set de analize anterior vaccinării cu AstraZeneca

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), dr. Valeriu Gheorghiţă, a precizat, joi, că nu se poate recomanda un set de analize anterior vaccinării cu AstraZeneca, pentru a stabili dacă s-ar putea dezvolta evenimente trombotice.

”Nu au fost identificaţi factori de risc, tocmai de aceea nu putem recomanda un set, un pachet de analize care să fie eventual efectuate anterior vaccinării”, a explicat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiță a anunțat că la nivel naţional 70% dintre cei are s-au programat în centrele cu vaccin AstraZaneca s-au prezentat la vaccinare, iar 30% au decis ”amânarea acestei vaccinări, fapt absolut de înţeles”.

”Suntem complet empatici cu ezitarea şi cu îngrijorarea pe care o parte dintre persoane o au, este un lucru firesc în contextul actual. Datoria  noastră este să explicăm exact ceea ce ştim, avem o transparenţă totală în ceea ce cunoaştem, dar în acelaşi timp trebuie să spunem şi ceea ce nu ştim şi mai aşteptăm şi noi, şi experţii internaţionali răspunsuri”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

În ceea ce priveşte obiectivul autorităţilor de a vaccina cinci milioane de persoane până la finalul lunii mai, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare susţine că acesta nu este pus în pericol.

”Nu se poate pune problema să nu se poată atinge acel obiectiv de persoane vaccinate, pentru că vom avea suficiente doze de la celelalte companii care să asigure îndeplinirea acelui obiectiv, însă acest lucru nu înseamnă cm nu trebuie să folosim toate vaccinurile disponibile. (…) Cred că este importat să transmitem un mesaj cât se poate de clar: în cazul extrem de rar, rarisim apar aceste evenimente, omul trebuie să ştie ce are de făcut, unde să apeleze, profesioniştii din domeniul sănătăţii să ştie ce au de făcut şi care este protocolul de diagnostic şi tratament”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.