Slovacia suspendă vaccinările cu prima doză de ser anti-COVID-19 AstraZeneca

Slovacia a suspendat, marţi, vaccinările cu prima doză de ser anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, după ce a anunţat că investighează cazul unei persoane decedate în urma unui cheag de sânge format după ce i-a fost administrat vaccinul, relatează AFP şi Reuters.

”Numai persoanele aflate în aşteptarea celei de-a doua doze din acest vaccin sunt în prezent vaccinate cu AstraZeneca. Folosirea vaccinului acestei societăţi pentru primele doze a fost suspendată”, a anunţat Ministerul Sănătăţii slovac.

Agenţia de reglementare sanitară slovacă a declarat săptămâna trecută că decesul unei femei în vârstă de 47 de ani este probabil să fie legat de vaccin din cauza unei condiţii medicale preexistente.

Mai multe alte state din UE au limitat vaccinările cu AstraZeneca după ce a fost stabilită o legătură între acest vaccin şi formarea de tromboze, cazuri foarte rare dar de multe ori mortale.

Danemarca a renunţat complet la acest vaccin, în timp ce experţii britanici au recomandat ca persoanelor cu vârste sub 40 de ani să li se administreze un vaccin alternativ.

Germania, care luase decizia să administreze serul AstraZeneca numai la persoanele cu vârste de peste 60 de ani, a anunţat săptămâna trecută că acest vaccin va redeveni disponibil pentru toate persoanele adulte supuse în prealabil unui consult medical.

Mai multe state braziliene, printre care Sao Paulo şi Rio de Janeiro, au anunţat marţi că au suspendat administrarea vaccinului AstraZeneca în cazul femeilor însărcinate.

În ce condiţii ar putea participa spectatorii la întrecerile sportive. Anunțul MTS

Participarea spectatorilor la evenimentele sportive va fi permisă doar celor vaccinaţi împotriva COVID-19, celor care au trecut prin boală sau care pot prezenta un test negativ RT-PCR sau antigen, a anunţat, marţi, Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS).

„Începând cu data de 13 mai, organizatorii de evenimente şi competiţii sportive care îşi doresc să contribuie la organizarea de evenimente test/pilot se pot adresa cu propuneri Ministerului Tineretului şi Sportului. Aceştia vor putea depune planuri care să descrie cât mai amănunţit condiţiile de desfăşurare a evenimentului, în raport cu condiţiile de mai jos. Astfel, participarea este permisă doar pentru: persoanele care sunt vaccinate (cu schema completă); persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2; persoanele care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii”, se arată într-un comunicat al MTS.

Guvernul României a creat cadrul legal care să permită revenirea spectatorilor la competiţiile sportive, prin hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021, adoptată în cadrul şedinţei de luni.

După analizarea planurilor propuse de organizatori, Ministerul Tineretului şi Sportului le va transmite spre avizare către Ministerul Sănătăţii pe acelea care îndeplinesc toate condiţiile legale. După obţinerea acestui aviz, propunerea va fi înaintată către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care va emite o hotărâre în acest sens.

Astfel, aceste competiţii se vor putea desfăşura cu participarea spectatorilor doar ca evenimente test/pilot, cu aprobarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza propunerii Ministerului Tineretului şi Sportului şi cu avizul Ministerului Sănătăţii, potrivit Anexei 3 din Hotărârea de Guvern.

Peste 3,7 milioane de persoane vaccinate anti-COVID cu cel puțin o doză. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore au fost administrate 105.844 de doze de vaccin, dintre care 87.497 – Pfizer, 7.221 – Moderna, 7.745 – AstraZeneca şi 3.381 – Johnson&Johnson a anunțat Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind imunizarea împotriva COVID-19, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Conform CNCAV, 38.950 persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 66.894 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 6.201.096 de doze unui număr de 3.711.304 de persoane, dintre care 1.221.512 au primit o doză şi 2.489.792 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 103 de reacţii adverse – 5 de tip local şi 98 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 14.935 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca – 1.586 de tip local şi 13.349 de tip general.

CNCAV menţionează că 135 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

CE cere în instanţă companiei AstraZeneca să livreze până în iunie dozele restante din primul trimestru

Comisia Europeană a cerut, marţi, în faţa justiţiei belgiene ca laboratorul britanico-suedez AstraZeneca să livreze blocului comunitar cele 90 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pe care nu le-a livrat în primul trimestru, sub sancţiunea unor penalităţi financiare, a anunţat executivul comunitar, potrivit AFP.

Este prima dată când Comisia Europeană îşi precizează cererile în procedura judiciară pe care a declanşat-o împotriva companiei AstraZeneca, pe care o acuză că nu și-a respectat obligațiile contractuale.

Contractul a fost încheiat în baza dreptului belgian, aşadar audierea în acest proces se va desfăşura la un tribunal din Bruxelles şi este programată pentru 26 mai.

AstraZeneca a livrat statelor UE în primul trimestru al anului numai 30 de milioane din cele 120 de milioane de doze de vaccin prevăzute în contract, iar pentru trimestrul al doilea a anunţat că va putea livra numai 70 de milioane din cele 180 de milioane de doze promise iniţial.

”În procedura declanşată noi cerem livrarea celor 90 de milioane de doze care ar fi trebuit livrate în primul trimestru”, iar livrarea acestora să se încheie până la sfârşitul lunii iunie, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

”Cerem ca tribunalul să ceară societăţii efectuarea livrărilor, iar în cazul în care ea nu-şi respectă această obligaţie să putem cere plata unor penalităţi financiare”, a adăugat acesta.

O a doua procedură judiciară, mai lungă, a fost declanşată pe fond, pentru ca justiţia să determine ”dacă a existat sau nu o încălcare a contractului de preachiziţie de vaccinuri”, a mai precizat reprezentantul Comisiei Europene.

Conform Comisiei Europene, AstraZeneca dispune de suficiente capacităţi de producţie în Marea Britanie şi în UE pentru a-şi putea onora obligaţiile contractuale. Comisia Europeană ceruse anterior companiei AstraZeneca să redirecţioneze către UE doze de vaccin produse la cele două fabrici ale sale din Marea Britanie, dar AstraZeneca a răspuns că producţia acestora este alocată britanicilor, întrucât că aşa prevede contractul semnat cu guvernul de la Londra cu trei luni înaintea celui semnat cu Comisia Europeană.

Între timp, însă, folosirea vaccinului AstraZeneca a fost restrânsă în majoritatea statelor UE nu din cauza dozelor insuficiente, ci ca urmare a semnalării unor cazuri de tromboze la persoanele vaccinate cu acest ser, care deşi au fost foarte rare au condus la o neîncredere a populaţiei în vaccinul produs de laboratorul britanico-suedez.

Senat: Adeverinţa verde electronică de vaccinare, testare şi vindecare, aviz favorabil în Comisia juridică

Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil două propuneri de Regulament al Parlamentului European privind un cadru pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea adeverinţelor electronice verzi – documente interoperabile de vaccinare, de testare şi de vindecare, în vederea facilitării liberei circulaţii în timpul pandemiei de COVID-19.

Cele două Regulamente îi vizează pe cetăţenii statelor membre UE şi resortisanţii ţărilor terţe a căror şedere sau reşedinţă pe teritoriul unui stat membru este legală în timpul pandemiei.

„Prin cele două propuneri de Regulamente se instituie cadrul legal european unitar pentru a avea funcţională o adeverinţă electronică verde, pentru a nu lăsa posibilitatea statelor membre al Uniunii să legifereze în mod separat şi neunitar, condiţii care ar afecta exerciţiul unei libertăţi fundamentale prevăzute în Tratatul Uniunii – libera circulaţie”, a afirmat preşedintele Comisiei juridice, Iulia Scântei.

Potrivit preşedintelui Comisiei juridice a Senatului, adeverinţa electronică verde „nu este un document care să conducă la instituirea unei baze de date europene de evidenţiere a celor care s-au vaccinat”.

„Documentul nu se rezumă exclusiv la o adeverinţă de vaccinare. Are trei componente: titularul s-a vaccinat şi cu ce tip şi numărul de doze, certifică pentru titular că s-a testat în vederea unei călătorii pe teritoriul unui stat membru (…) şi adeverinţa de vindecare pentru cei care s-au vindecat în urma bolii. (…) Niciunul dintre regulamente nu stabileşte niciun drept la vaccinare (…) Colegii de la Comisia de afaceri europene au precizat că principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii sunt respectate, deci nu ar fi o consecinţă negativă şi o afectare a dreptului la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal. Singurele informaţii care vor fi publice şi comunicate sunt cele de pe conţinutul adeverinţei. În spate nu se va crea o bază de date care să genereze un schimb de informaţii cu privire la informaţii de natură medicală sau care priveşte sănătatea cetăţenilor în cauză”, a adăugat Scântei.

Ambele Regulamente vor fi suspendate la finalul pandemiei COVID 19 şi se vor aplica din nou în cazul unei alte pandemii.

Medici și asistente vor putea lucra pe bază de contracte de prestări servicii la SCJU Arad

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a anunțat că reprezentanții comitetului director au aprobat marți, procedura care permite posibilitatea de a încheia contracte de prestări servicii atât cu medici cât și cu asistenți medicali în vederea asigurării activității la nivelul unității.
”Această decizie contribuie la creșterea calității actului medical, deoarece contractele se vor încheia în baza unei selecții, pe o perioadă de un an de zile, cu posibilitate de prelungire, în urma evaluării periodice a serviciilor medicale prestate. Totodată prin încheierea acestor contracte, vom putea realiza și economii la bugetul instituției deoarece spitalul va plăti doar venitul negociat fără să mai achite taxele și impozitele aferente”, a explicat Florina Ionescu, manager interimar SCJU Arad.

Studiu: Anticorpii împotriva COVID-19 durează cel puţin opt luni în majoritatea cazurilor

Anticorpii neutralizanţi împotriva SARS-CoV-2 persistă în organismul pacienţilor care au trecut prin boală cel puţin opt luni de la infecţie în majoritatea cazurilor, asigură un studiu realizat de spitalul milanez San Raffaele şi de Institutul Superior de Sănătate (ISS) italian, relatează EFE.

Pacienţii infectaţi care produc anticorpi în primele 15 zile de la contractarea bolii au un risc mai mic de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, precizează studiul publicat, marţi, de revista ştiinţifică Nature Communications.

Durata anticorpilor şi importanţa dezvoltării lor timpurie pentru a combate infecţia sunt principalele rezultate ale studiului realizat de cele două institute din Italia.

Pe baza a 162 de pacienţi testaţi pozitiv la SARS-CoV-2 cu simptome diferite, studiul conchide că anticorpii rămân în organism timp de opt luni, indiferent de gravitatea bolii, de vârsta pacienţilor sau de prezenţa unor patologii prealabile.

Primele mostre de sânge prelevate au corespuns perioadei martie-aprilie 2020, în timp ce ultimele au fost realizate în noiembrie.

„După opt luni de la diagnostic doar trei pacienţi nu au mai răspuns pozitiv la testul de anticorpi”, au explicat ISS şi spitalul San Raffaele într-un comunicat.

În schimb, 79% dintre persoanele analizate au produs anticorpi în primele săptămâni de la începerea simptomelor, iar cei care nu au dezvoltat anticorpi au avut un risc mai mare de a face o formă mai gravă a bolii, dincolo de alţi factori.

„Pacienţii care nu pot produce anticorpi neutralizanţi în prima săptămână după infectare trebuie identificaţi şi trataţi la timp, deoarece riscă să dezvolte forme mai grave ale bolii”, a precizat Gabriella Scarlatti, directoarea departamentului de boli virale de la spitalul San Raffaele din Milano.

Studiul are „implicaţii atât în privinţa gestionării clinice a bolii pacientului cât şi în frânarea pandemiei”, a explicat Scarlatti în comunicat.

Studiul a analizat şi reactivarea anticorpilor în faţa coronavirusului sezonier, responsabil cu gripa, şi a concluzionat că aceştia „recunosc parţial noul coronavirus şi se pot reactiva după infecţie, deşi nu sunt eficienţi în neutralizarea lui”.

Cu toate acestea este vorba de o veste bună, având în vedere că exista temerea ca acest tip de anticorpi ar putea încetini dezvoltarea anticorpilor specifici împotriva SARS-CoV-2 şi ar avea efecte negative în timpul bolii.

Când își propune Germania să înceapă vaccinarea elevilor cu vârste între 12 şi 18 ani

Germania are ca ţintă sfârşitul vacanţei de vară pentru a demara vaccinarea elevilor cu vârste între 12 şi 18 ani, transmite dpa.
Odată ce vor debuta vaccinările la această grupă de vârstă – însă numai după primirea autorizaţiei din partea Agenţiei Europene a Medicamentului -, şcoala ar putea începe revenirea la normalitate, a afirmat marţi ministrul sănătăţii, Jens Spahn, la postul de radio Deutschlandfunk, potrivit Agerpres.
Vaccinurile ar putea fi administrate fie în incintele şcolilor, fie în centre de vaccinare.
La momentul actual, o treime dintre germani au primit cel puţin o doză de vaccin. Rata de imunizare creşte, iar incidenţa infectărilor este în scădere, a arătat Spahn.
„Dacă putem menţine acest curs împreună, poate fi o vară bună”, a adăugat el.
Ministrul i-a încurajat pe cei cărora li s-au oferit vaccinurile de la AstraZeneca sau Johnson & Johnson să nu respingă programările, el insistând că serurile sunt ‘foarte bune şi foarte eficiente’.
Îngrijorările cauzate de cazurile foarte rare de tromboze asociate cu trombocitopenie la persoane vaccinate au încetinit ritmul inoculărilor cu aceste două seruri, menţionează dpa.

STS: Cum va funcționa certificatul verde digital, care va facilita libera circulație în Uniunea Europeană

Certificatele digitale verzi (așa numitul pașaport COVID-19) care vor facilita libera circulație în Uniunea Europeană (UE), pe timpul pandemiei de COVID-19, vor fi implementate în România cu suportul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Certificatele vor conține un cod QR și se vor putea vizualiza, respectiv descărca dintr-un portal web securizat. Fiecare persoană care s-a vaccinat împotriva COVID-19, care s-a recuperat după această afecțiune sau care deține un rezultat negativ la testarea COVID-19 în ultimele 72 de ore va putea să descarce gratuit certificatul verde digital. De asemenea, certificatele vor putea fi utilizate și în format tipărit.

„Soluția tehnică dezvoltată de instituția noastră va fi interconectată cu cele implementate de către celelalte state membre ale UE pentru a permite eliminarea restricțiilor de testare sau carantină la trecerea frontierei”, se arată într-un comunicat al STS.

Potrivit sursei citate, în urma consultărilor cu experții grupului tehnic de lucru constituit la nivel european, a fost avansată soluția tehnică ce va include o aplicație web pentru generarea certificatelor şi o aplicație pentru smartphone (Android) pentru verificarea certificatelor emise în țară sau emise de alte state. Codul QR din certificat va conține informații de identificare (nume, prenume și data nașterii), precum și informații medicale esențiale, semnate digital, pentru a se garanta autenticitatea datelor. Documentele vor respecta toate regulile de protecție a datelor personale și vor putea fi utilizate la trecerea frontierei, însoțite de actul individual de identitate.

„Specialiștii STS au realizat o propunere de arhitectură a sistemului informatic de emitere și verificare a certificatelor digitale verzi, urmând să se desfășoare dezvoltarea propriu-zisă a aplicațiilor, testarea cu instituțiile din țara noastră și cele europene, iar, la final, implementarea acestora. De asemenea, la nivel UE se întreprind demersuri pentru adoptarea Propunerii de Regulament a Parlamentului European şi a Consiliului privind un cadru pentru emiterea, verificarea şi acceptarea certificatelor interoperabile privind vaccinarea, testarea și recuperarea pentru a facilita libera circulație în timpul pandemiei de COVID-19”, se mai arată în comunicat.

Până în prezent, termenul vehiculat, la nivel european, pentru implementarea certificatelor verzi de călătorie este începutul lunii iulie 2021.

Astfel, în luna mai, la nivel european, are loc testarea de interconectare între țările membre și gateway-ul european (DGCG) care va centraliza și administra cheile publice ale țărilor membre pentru verificarea semnăturilor certificatelor digitale verzi, România fiind programată pentru ziua de 21 mai.

„STS a transmis, în data de 6 mai a.c., către grupul de suport tehnic de la nivel european certificate digitale verzi de test pentru verificarea implementării de către fiecare țară a procesului de generare și verificare a acestora. Acestea au fost verificate și validate cu succes de către țările membre”, mai precizează comunicatul STS.

Toate județele României au intrat în scenariul verde

Bucureştiul şi judeţul Cluj au ieşit din scenariul galben de infectări cu SARS-CoV-2 şi sunt în scenariul verde, a anunţat, marţi, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).
Astfel, Capitala şi toate judeţele sunt în scenariul verde.

În Bucureşti, rata de infectare cu SARS-CoV-2 este de 1,49 de cazuri la mia de locuitori, în scădere de la 1,59, cât s-a înregistrat luni, în judeţul Cluj – 1,46 cazuri la mia de locuitori faţă de luni – 1,54.

Celelalte 40 de judeţe se află şi ele în zona verde (sub 1,5 cazuri la mia de locuitori), cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrându-se în Gorj – 0,24, Suceava – 0,30 şi Maramureş – 0,35.
Conform GCS, zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt Bucureşti – 126, Cluj – 54, Constanţa – 50, Bihor – 50.
Cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Gorj – 6, Călăraşi – 8, Ialomiţa – 8, Tulcea – 8, Olt – 9, Covasna – 9.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.156 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.