Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat un nou sistem de denumire pentru variantele COVID-19. Astfel, pe viitor se va folosi litere greceşti în cazul versiunilor descoperite în ţări ca Marea Britanie, Africa de Sud şi India, potrivit BBC.

Pentru varianta descoperită în Regat se va folosi Alpha, Beta pentru cea din Africa de Sud și Delta pentru cea din India.

Potrivit OMS, această decizie a fost luată pentru a simplifica discuţiile, dar şi pentru a ajuta la înlăturarea stigmatului numelor.

”Nicio ţară nu trebuie stigmatizată pentru detectarea şi raportarea de variante”, a scris Maria Van Kerkhove, director al OMS, pe Twitter. Ea a făcut apel pentru ”supravegherea solidă” a variantelor şi pentru împărtăşirea datelor ştiinţifice, pentru a ajuta la oprirea răspândirii acestora.

Literele vor fi folosite atât pentru variantele preocupante, cât şi pentru variantele de interes.

Lista a fost deja publicată de OMS.

OMS atrage însă atenția că literele greceşti nu vor înlocui denumirile ştiinţifice.

Van Kerkhove a declarat pentru Stat News că în cazul în care sunt identificate oficial mai mult de 24 de variante, sistemul va rămâne fără litere greceşti şi va fi anunţat un nou program de denumire.

Luni, un cercetător care consiliază guvernul britanic a spus că ţara se află în faza de început al celui de-al treilea val de infecţii cu noul coronavirus, alimentat în parte de varianta Delta. La finalul săptămânii trecute, Vietnamul a anunţat că a descoperi o variantă ce combină Alpha şi Delta, care se răspândeşte mai repede şi este foarte periculoasă, potrivit BBC.

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a explicat marți cum se va face accesul populației în localuri, odată cu relaxarea măsurilor anti-COVID-19 începând cu 1 iunie, dar a precizat și cine și cum se va realiza verificarea veridicității dovezii de vaccinare împotriva noului coronavirus.

”Cei care vor să participe la evenimente trebuie să aibă dovadă vaccinării, fie în format printat, fie în format electronic. Simpla verificare a existenței acestui document o face persoana care asigura accesul în incintă. Organizatorul sau agentul economic este responsabil să verifice că toți cei care intră posedă un astfel de document”, a declarat Alin Stoina pentru Antena3.

În ceea ce privește veridicitatea documentelor, aceasta ”va putea fi verificată de organele de control. Poliția poate veni într-un club, și să verifice aleator participanții și să verifice dacă documentele pe care aceștia le au sunt valabile. Există o baza de date cu vaccinarea și pot fi verificați oricând. Vizualizarea acestor date este obligație legală. Deci cei care permit accesul au dreptul și obligația de a vizualiza aceste date. Nu le pot capta. Este obligația operatorului economic să verifice că, dacă doresc să intru într-un club, am acest document. Simpla vizualizare a informației. Nu poate să stocheze. Restul de prelucrare, verificarea veridicității, stocarea, o pot face numai autoritățile”, a mai precizat prefectul Capitalei.

Ziua Mondială a Laptelui este marcată anual, la nivel mondial, în data de 1 iunie, dată la care se sărbătorește în peste 50 de state din lume și Ziua Internațională a Copilului.

Potrivit worldmilkday.org, Ziua Mondială a Laptelui a fost declarată în anul 2001 de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO – Food and Agriculture Organization). Această zi a fost instituită cu scopul de a atrage atenţia asupra problemelor şi activităţilor legate de producţia de lactate.

Evenimentele din 2021 dedicate Zilei Mondiale a Laptelui au debutat cu raliul Enjoy Dairy (29-31 mai) și se finalizează pe 1 iunie, odată cu Ziua mondială a laptelui.

Tema din 2021 a Zilei Mondială a Laptelui se concentrează asupra durabilităţii în sectorul produselor lactate, cu mesaje despre mediu, nutriţie şi socio-economie.

Potrivit Federaţiei Internaţionale a Laptelui, un om consumă, anual, în medie 110,7 kg de produse lactate, un consum în creştere dacă ar fi să facem o comparație cu anul 2005 când un om consuma 102 kg de produse lactate pe an. Europa consumă 200,3 milioane de tone de lactate pe an, în timp ce Oceania consumă doar 8,3 milioane de tone pe an, conform Federaţiei Internaţionale a Laptelui.

Ziua Internațională a Copilului este sărbătorită în România, ca și în alte aproximativ 50 de state, în data de 1 iunie. Această zi este marcată în alte peste 100 de state, dar la date diferite.

Reamintim că în urmă cu cinci ani, pe 16 noiembrie 2016, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 iunie Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Cu acest prilej, mai multe instituţii publice şi de cultură organizează diferite activităţi dedicate celor mici. Astfel, Palatul Parlamentului poate fi vizitat gratuit între orele 10.00-16.00, iar Senatul României organizează, în colaborare cu UNICEF, evenimentul „Senatul Copiilor” – activităţi sportive, artistice şi educative în grădina Senatului, potrivit Agerpres.

De asemenea, Teatrul Evreiesc de Stat prezintă, la ora 11.00, spectacolul pentru copii „Cartea cu jucării” de Tudor Arghezi, iar la Palatul Copiilor este programat, la ora 18.00, musicalul „Păcală şi Tândală”, prezentat de Teatrul Muzical Ambasadorii.

La Muzeul Naţional de Istorie a României sunt organizate, de Asociaţia „Muzeul Jucăriilor”, mai multe expoziţii: „O poveste dulce. Un secol de dulciuri româneşti”, care conţine colecţia de cutii de bomboane şi ambalaje de dulciuri fabricate în România, în perioada 1900-1990, „Copia Columnei lui Traian” şi „Tezaurul Istoric”, având ca ghid un voluntar – Alexandru Scorţar, elev în clasa a III-a (orele 13.00-16.00), expoziţia de bandă desenată academică, cu subiect istoric, care face parte din Festivalul „Povestiri istorice în Benzi Desenate” (2-6 iunie), mai scrie Agerpres.

Ziua internaţională a copilului a fost stabilită în 1954, fiind numită Ziua Universală a Copiilor, care se celebrează la 20 noiembrie, în fiecare an, promovând colaborarea internaţională şi conştientizarea problemelor copiilor din întreaga lume, dar şi dezvoltarea bunăstării acestora, conform www.un.org.

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului, în 1989. Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, protecţie împotriva violenţei, potrivit ONU.

Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, protecţie împotriva violenţei.

Prin Rezoluţia nr. 836, adoptată la 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca toate ţările să instituie o Zi a copilului şi a sugerat guvernelor ca această zi să să fie celebrată de fiecare ţară la o dată pe care o consideră potrivită.

Noile măsuri de relaxare a restricțiilor anti-COVID-19 au intrat în vigoare de marți, 1 iunie, care permit, printre altele reluarea petrecerilor private și a competițiilor sportive în spații închise. De asemenea, se redeschid cluburile și discotecile, cu program limitat, dar și locurile de joacă și piscinele la interior.

Potrivit hotărârii CNSU, numărul participanților este limitat, dar poate fi mai mare decât cel stabilit dacă toți sunt vaccinați.

O altă relaxare vizează renunțarea la masca de protecție în birouri, dacă toate persoanele sunt vaccinate, iar în aceeași încăpere nu sunt mai mult de cinci persoane.

Cluburile, barurile și discotecile se vor deschide la o capacitate de 50%,  în intervalul orar 5,00-24,00 pentru persoanele vaccinate.

Pot fi organizate evenimente mari, în spațiu deschis, cu până la 1.000 de persoane care fac dovada vaccinării, a unui test PCR negativ sau că au trecut prin boală. Numărul de 1.000 de persoane poate fi depășit dacă toți participanții sunt vaccinați.

În cee ace privește activitățile culturale, acestea vor putea fi organizate în spații deschise cu cel mult 1.000 de persoane, în condițiile asigurării unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și cu obligativitatea purtării măștii de protecție. Condiția este ca incidența COVID să fie mai mică 3 la mia de locuitori.

La aceste activități pot participa doar persoanele vaccinate cu ambele doze de vaccin anti-COVID-19, pentru care au trecut 10 zile de la rapel, au un test COVID negativ sau sunt între a 15-a și a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, fapt dovedit prin documente medicale. Numărul participanților poate crește peste 1.000 dacă toți sunt vaccinați.

De asemenea, numărul persoanelor care nu aparțin aceleiași familii ce pot circula în grupuri pietonale crește de la 6 la 8.

Nunțile, botezurile, mesele festive și parastasele pot fi organizate cu cel mult 70 de persoane în spații deschise sau 50 de persoane în spații închise, dacă incidența este sub 3 la mie și sunt respectate măsurile de protecție sanitară.

Numărul participanților poate fi mai mare dacă toți participanții sunt vaccinați și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare și este asigurată o suprafață de minim 4 mp/persoană. La stabilirea numărului maxim de persoane nu sunt incluși copiii cu vârsta mai mică de 16 ani.

Hotărârea CNSU mai arată că la evenimentele culturale, artistice și de divertisment în spațiu închis nu se cere dovada vaccinului, a testului COVID negativ sau a trecerii prin boală, însă este obligatorie masca de protecție.

Publicul poate participa în limita a 70% din capacitate. Dacă toate persoanele care participă sunt vaccinate, această restricție este ridicată.

De altfel, competițiile sportive se pot desfășura cu spectatori atât în spații închise, cât și deschise, la capacitate de 25%, dacă incidența în localitate este sub 3 la mie. Pot asista doar persoanele vaccinate, cele care au un test negativ și cele care au trecut prin boală în urmă cu cel mult 90 de zile.

Însă, organizatorul poate decide organizarea și desfășurarea competițiilor sportive cu participarea spectatorilor până la capacitatea maximă a spațiului, dacă toți participanții fac dovada vaccinării împotriva SARS-CoV2 sau prezintă rezultatul negativ al unui test COVID și se vaccinează înaintea intrării în locația de desfășurare a evenimentului.

Cât despre sălile de sport și fitness, acestea pot funcționa cu 70% din capacitate dacă incidența este mai mică de 3 la mie, cu asigurarea unei suprafețe de 7 mp/persoană. Dacă incidența este până în 4 la mie, capacitatea scade la 50%. Totuși, poate fi permis accesul mai multor persoane, dacă acestea sunt vaccinate.

Activitatea piscinelor închise se reia de asemenea, cu 70% din capacitate dacă incidența COVID este sub 3 la mie.

Și copiii se pot bucura, locurile de joacă în spații închise redeschizându-se cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și sub condiția ca însoțitorii copiilor să facă dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, ori se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Restaurantele pot funcționa cu capacitate până la 70% acolo incidența este sub 3 la mie, în intervalul orar 5,00-24,00. În cazul în care toți clienții sunt complet vaccinați de cel puțin 10 zile, atunci apacitatea poate crește.

Gradul de ocupare al spațiilor de cazare din stațiunile de pe litoral poate crește de la 70% la 85%. Administratorul poate permite ocuparea unității de cazare până la capacitatea maximă dacă toți turiștii sunt vaccinați. De asemenea, crește la 70% gradul de ocupare a spațiilor pentru operatorii economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc, dacă incidența este sub 3 la mie.

Se pot organiza festivități pentru finalul de an școlar în spații deschise, cu participarea elevilor și personalului didactic, precum și a aparținătorilor, dacă aceștia din urmă sunt persoane vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2, au un test COVID negativ sau au trecut prin boală într-un interval de cel mult 90 de zile.

Masca de protecție poate fi eliminată la locul de muncă în spații închise unde își desfășoară activitatea maxim 5 persoane, cu condiția ca acestea să fie complet vaccinate, iar în zonele respective nu este permis accesul publicului sau a altor lucrători, rămânând obligatorie în toate spațiile închise comune.