Slovacia a devenit luni a doua ţară, după Ungaria, din Uniunea Europeană (UE) care începe vaccinarea cetăţenilor săi împotriva COVID-19 cu vaccinul rusesc Sputnik V, chiar dacă acesta nu a fost încă aprobat de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), transmite dpa, scrie Agerpres.

Slovacia a început utilizarea vaccinului luni, în ciuda unei dezbateri interne aprinse.

În luna martie, Slovacia a primit 200.000 de doze de vaccin rusesc Sputnik V, după ce fostul premier Igor Matovic le-a comandat în secret, ceea ce a născut o dispută soldată cu pierderea funcţiei de prim-ministru, potrivit sursei citate.

Iniţial, doar persoanele cu vârste între 18 ani şi 60 de ani vor putea face programări pentru a primi doza de vaccin.

În prezent ministru al finanţelor, Matovic a denunţat ceea ce el a numit o ”campanie vrednică de dispreţ”.

Slovacia a administrat, în general, vaccinurile produse de Pfizer/ BioNTech şi Moderna. Noul coronavirus a cauzat în Slovacia, o țară cu o populaţie de aproape 5,5 milioane de locuitori, peste 12.000 decese.

Potrivit EFE, până în prezent 1,8 milioane de persoane au primit în Slovacia cel puţin o doză de vaccin anti-COVID-19, iar 930.000 ambele doze.

Secția de Pediatrie IV – boli digestive din cadrul Institutului Național de Sănătate a Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” din București a fost inaugurată luni, 7 iunie, la o distanță de 15 ani de la ultima renovare.

”Regăsesc un loc minunat. Sigur, orice internare este un eveniment neplăcut pentru fiecare persoană care ajunge să se interneze astfel încât era important să creăm un medium ai plăcut, mai prietenos, și cred că am reușit să facem acest lucru cu ocazia acestei renovări. S-au făcut multe modernizări care să vină în sprijinul micuților noștri pacienți și, bineînțeles, al părinților. (…) Cred că un lucru important este că s-au reconfigurat grupurile sanitare astfel că avem în fiecare salon, dar și în rezerve,  grupuri sanitare și în acest mod să minimalizăm contactul între pacienți cu patologii diferite. De asemenea, un alt lucru important și care era absolut necesar este faptul că am putut să punem în fiecare salon și rezervă cădițele pentru copii, deci cu duș de mână, având în vedere că vârsta pacienților noștri care se internează preponderent în această secție este grupa de vârstă nou—născut, sugar, copil mic, practic 0-3 ani, și erau necesare aceste cădițe. Ele erau prevăzute în normele existente pentru secțiile de pediatrie. În saloane avem console moderne pentru oxigen, aer comprimat care au și prize încorporate, prize la fiecare pat”, a declarat șef lucr. dr. Silvia-Mirela Covăcescu, Șef Secția Clinică Pediatrie IV din cadrul Institutului Național de Sănătate a Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” din București  IV, cu prilejul inaugurării Secției de Pediatrie IV – boli digestive.

Secţia de Pediatrie IV este formată din şase saloane cu câte trei paturi dedicate mamelor, plus trei paturi pentru copii, patru rezerve, un cabinet dedicat şefului de secţie, două cabinete pentru asistente, o magazie şi două holuri. Suprafaţa totală a spaţiului renovat este de 531 mp.

”Afecțiunile digestive, pe plan mondial, sunt a doua cauză de deces. Numai printr-o infecție cu rotavirus, la nivel mondial, se înregistrează aproximativ 450.000 de decese. De ce mor acești copiii? Mor prin dezhidratare cei mai mulți, mai ales în țările vulnerabile din punct de vedere socio-economic. Faptul că un copil întârzie cu o jumătate de oră sau cu o oră să se prezinte la medic poate să îl coste viața”, a declarat prof. dr. Matei Dumitru, Șef Secție 2 Pediatrie din cadrul Institutului ”ALessandrescu-Rusescu”, cu prilejul inaugurării.

Renovarea a fost făcută cu sprijinul Asociației Zi de Bine.

”Am pictat un perete uriaș carre să îi întâmpine pe copii cu zâmbetul pe buze. Tot cu zâmbetul pe buze sperăm să vină copiii și de data aceasta chiar dacă nu vor veni de bucurie aici, dar când o să vadă desenele și vor vedea cât de mult ne-am gândit la ei în momentul în care am amenajat acest spațiu sper să le fie măcar puțin  mai bine”, a declarant Melania Medeleanu, membru fondator Asociația Zi de Bine.

7 iunie este ziua în care, anual, se atrage atenția asupra conștientizării riscurilor alimentare, cu prilejul Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare. De asemenea, această zi are ca scop și să inspire acțiuni pentru a ajuta la prevenirea, detectarea și gestionarea acestor riscuri alimentare, contribuind la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricultură, acces pe piață, turism și dezvoltare durabilă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Tema din 2021 a acestei zile este ”Salvează mâncare astăzi, pentru un mâine sănătos” și își dorește să sublinieze faptul că producţia şi consumul de alimente sigure au beneficii imediate şi pe termen lung pentru oameni, planetă şi economie. Recunoaşterea legăturilor sistemice dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor, a mediului şi a economiei va ajuta la satisfacerea nevoilor viitorului, potrivit OMS.

Recunoscând povara globală a bolilor generate de alimentație, care afectează persoanele de toate vârstele, în special copiii sub 5 ani și persoanele care trăiesc în țări cu venituri reduse, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat în 2018 ca în fiecare 7 iunie să fie marcată Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor.

În 2020, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat o decizie privind consolidarea eforturilor privind siguranța alimentelor pentru a reduce povara bolilor cauzate de alimentație. OMS și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) facilitează în comun respectarea Zilei Mondiale a Siguranței Alimentelor, în colaborare cu statele membre și alte organizații relevante.

Siguranţa alimentară ar trebui să fie o responsabilitate comună împărţită între guverne, producători şi consumatori, fiecare având un rol de jucat, pentru a ne asigura că alimentele pe care le consumăm sunt sigure şi sănătoase.

Prin Ziua Mondială a Siguranţei Alimentare, OMS lucrează la integrarea siguranţei alimentare în agenda publică şi la reducerea poverii bolilor de origine alimentară la nivel global.

Medicii de familie sunt încurajați pentru a merge mai departe de proprii pacienți, prin încrederea pe care o au în medici în ceea ce privește lupta împotriva COVID-19, potrivit unui sondaj realizat de Societatea Națională de Medicina Familiei din România (SNMF).

”Rezultate celor 1.016 chestionare completate de către pacienți care urmau să se vaccineze în perioada 19.05-31.05.2021 în centrele de vaccinare, cabinetele medicilor de familie sau alte locații ne dau forța de a continua lupta împotriva virusului SARS-CoV-2”, se arată în comunicatul SNMF.

Conform rezultatelor sondajului, majoritatea pacienților (70%) au ales să se vaccineze din proprie convingere, iar pentru 25,7 % consilierea și sprijinul medicului de familie au contribuit la realizarea acestui demers.

La începutul campaniei, doar 55,3% dintre pacienții care acum au ales să se vaccineze erau convinși de importanța și siguranța vaccinării, 34,8% aveau îndoieli, 5,9% erau speriați și lipsiți de informații, iar 4,11% erau împotriva vaccinării.

Motivele de îngrijorare au fost generate sau alimentate de informațiile dintr-o anumită parte a presei (46,6%), social media (31,8%) sau chiar din comunitate (13,8%).

Schimbarea atitudinii față de vaccinare a celor indeciși sau opozanți ai vaccinării s-a realizat în cea mai mare măsură cu ajutorul medicilor de familie (43,3%), respectiv prin intermediul familiei și anturajului (42,1%).

Potrivit SNMF, rezultatele acestui chestionar confirmă rezultate ale unor studii mai vechi, care arătau că relația pacient-medic de familie este una solidă, de încredere reciprocă, pe care pacienții se bazează.

”Pilonii esențiali care pot influența campania de vaccinare sunt medicul de familie și comunitatea, reconfigurarea campaniei ținând cont de aceste rezultate poate fi soluția pentru asigurarea procentului optim de pacienți vaccinați, stoparea pandemiei și revenirea la o viață normală”, se mai arată înc omunicat.

SNMF a lansat cu ocazia Zilei Internaționale a Medicului de Familie (19 Mai 2021) un chestionar pentru a identifica aspecte legate de informarea pacienților cu privire la vaccinarea anti-COVID-19.