11 C
București
duminică, octombrie 19, 2025
More

    Proiectul noului Spital Regional de Urgență din Iași a fost lansat de Ministerul Sănătății

    Ministerul Sănătății a demarat proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Iași”, destinat să ridice standardele și eficiența serviciilor medicale de urgență în zona de nord-est a țării. Această inițiativă este susținută financiar prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 14, care sprijină dezvoltarea infrastructurii pentru spitalele regionale de urgență, având ca principal obiectiv facilitarea accesului populației, în special a grupurilor vulnerabile, la servicii medicale urgente de calitate superioară.

    Construirea celor trei spitale regionale de urgență la Iași, Cluj și Craiova este parte integrantă a Strategiei Naționale de Sănătate a României și este cofinanțată prin Programul Operațional Regional. Prin acest proiect, Ministerul Sănătății urmărește să creeze o rețea integrată de spitale regionale, care să funcționeze atât fizic, cât și funcțional, oferind tratamente complexe în condiții multidisciplinare, eficiente și sigure.

    Obiectivul general este îmbunătățirea accesului și calității asistenței spitalicești de urgență, în special pentru pacienții vulnerabili, reducând astfel inegalitățile în sănătate din zonele rurale și defavorizate economic. Proiectul va contribui la scăderea mortalității evitabile, la reducerea dizabilităților și la creșterea satisfacției pacienților, oferind servicii moderne și actualizate.

    Printre obiectivele specifice se numără:

    • Alinierea infrastructurii spitalicești la funcțiile sistemului național;

    • Raționalizarea și restructurarea serviciilor pentru eficiență și durabilitate;

    • Creșterea accesului la servicii sociale și medicale în regiune;

    • Construcția, modernizarea și dotarea spitalelor regionale;

    • Reducerea numărului de pacienți cu nevoi medicale nesatisfăcute prin diagnosticare precoce și tratament eficient.

    Valoarea totală a proiectului este de 2.379.575.202,02 lei, din care valoarea eligibilă este de 684.906.513,63 lei. Finanțarea nerambursabilă FEDR este de 223.320.500,00 lei, iar cofinanțarea din bugetul de stat este de 458.296.407,65 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 106 luni, începând din 1 mai 2018 și până în 28 februarie 2027.

    Ministerul Sănătății subliniază că acest proiect va ridica standardele clinice, va spori rentabilitatea și siguranța serviciilor medicale în județul Iași și în regiunea nord-est, asigurând o infrastructură modernă pentru spitalele regionale de urgență și contribuind astfel la dezvoltarea națională și regională prin îmbunătățirea accesului la servicii sociale și medicale.

    UPDATE: Planul Alb de Urgență dezactivat după intervenția pentru victimele exploziei din Rahova

    Ministerul Sănătății informează că Planul Alb de Urgență, activat anterior în unitățile sanitare din Capitală ca răspuns la explozia din cartierul Rahova, a fost dezactivat.

    Până în acest moment, 13 pacienți răniți în urma exploziei au fost transportați și internați în următoarele spitale din București:

    • 2 pacienți la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”

    • 6 pacienți la Spitalul Universitar de Urgență București

    • 3 pacienți la Spitalul Clinic de Urgență București

    • 2 pacienți la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

    Dintre aceștia, trei pacienți cu arsuri sunt internați la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” și Spitalul Universitar de Urgență București. Starea lor este evaluată în continuare, urmând ca, dacă situația clinică permite, să fie solicitați pentru transfer către spitale de specialitate din Europa.

    Blocurile operatorii de ortopedie, chirurgie, neurochirurgie și chirurgie plastică din unitățile sanitare implicate rămân pregătite pentru intervenții chirurgicale urgente.

    La nivelul unităților sanitare implicate în Planul Alb de Urgență, coordonate de Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), sunt disponibile în prezent 30 de paturi de terapie intensivă.

    Situația este în continuă dinamică, iar Ministerul Sănătății va furniza în timp util informații suplimentare privind evoluția pacienților și a intervențiilor medicale.

    Șefa Spitalului Militar Central, urmărită penal de DNA pentru fraude cu fonduri europene în domeniul sănătății

    DNA – Secția pentru infracțiuni comise de militari a anunțat începerea urmăririi penale și plasarea sub control judiciar, cu cauțiune, a generalului-maior Florentina Ioniță-Radu, manager al Spitalului Militar Central din București, într-un dosar ce vizează presupuse fapte de corupție legate de gestionarea unui proiect european din domeniul sănătății, finanțat cu fonduri nerambursabile.

    Generalul este acuzat de:

    • uzurparea funcției în formă continuată (6 acte materiale),

    • abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (108 acte),

    • complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată (108 acte).

    Măsura controlului judiciar este condiționată de plata unei cauțiuni în valoare de 1.000.000 de lei, ce trebuie depusă în termen de 7 zile.

    Suspecți în dosar: 18 cadre militare din Spitalul Militar

    Procurorii DNA au extins urmărirea penală față de alți 18 suspecți, cadre militare active sau în rezervă, care ar fi participat la implementarea ilegală a proiectului european ROCCAS II – București-Ilfov, finanțat din fonduri nerambursabile pentru prevenția cancerului colorectal. Printre aceștia se numără locțiitori ai comandantului, medici, juriști, farmaciști și responsabili din structuri-cheie ale spitalului. Toți sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.

    Cum s-a desfășurat frauda

    Conform procurorilor, în perioada 2020–2023, Florentina Ioniță-Radu ar fi aprobat angajarea ilegală de experți (inclusiv 18 cadre militare active) în afara organigramei spitalului, deși aceștia aveau interdicție legală de a cumula funcții. În plus, generalul ar fi emis decizii administrative și proceduri operaționale ce nu intrau în atribuțiile sale, acțiuni care ar fi trebuit aprobate de ordonatorul principal de credite – ministrul Apărării Naționale – sau de șeful Statului Major:

    1. colonel ȘTEFANI CONSTANTIN, la data faptelor șef Ambulatoriu Clinic Integrat din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (108 acte materiale) și complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (108 acte materiale);
    și
    2. general de brigadă (colonel la data comiterii faptei) JINGA MARIANA, locțiitor al comandantului (director general adjunct) Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”,
    3. colonel GLĂVAN DRAGOȘ-CONSTANTIN, care, din anul 2019 exercită funcția de șef al Agenției Telemedicină, iar, din februarie 2025, exercită prin împuternicire funcția de locțiitor al comandantului pentru probleme de stat major, în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    4. colonel COSTACHE DANIEL-OCTAVIAN, în calitate de medic primar la Structura de cercetare-dezvoltare din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    5. colonel COSTACHE RALUCA-SIMONA, în calitate de șef Laborator Endoscopie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    6. căpitan GAVRILĂ ANDREI-IONUȚ, în calitate de medic primar la Cabinet Gastroenterologie / Ambulatoriu Clinic Integrat din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    7. maior DUMITRU ANDRADA-LOREDANA, în calitate de medic primar la Secția Gastroenterologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    8. căpitan CHIRVASE MARIA-MIRELA, în calitate de medic primar la Secția Gastroenterologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    9. colonel (r.) BERBEC PETRE-SORIN, la data faptei cadru militar activ la Spitalul Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”, iar ulterior personal civil contractual (medic) în cadrul aceluiași spital;
    10. colonel (r.) CIOBANU OANA-MAGDALENA, la data faptei șef Birou Relații Publice din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    11. colonel NUȚĂ IONEL-PETRUȚ, în calitate de șef Secție Gastroenterologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    12. locotenent-colonel EFTIMIE LUCIAN-GEORGE, în calitate de șef Serviciu Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    13. colonel (r.) BAZGA IONUȚ, la data faptei locțiitor al comandantului pentru probleme de stat major, în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    14. colonel DUMITRESCU GHEORGHE, în calitate de Director Financiar-Contabil din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    15. colonel VASILE LAVINIA-DIANA, în calitate de militar activ MApN și, din anul 2017, angajată a Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”, ocupând din luna septembrie 2024 funcția de șef Oficiu Resurse Umane;
    16. colonel GEORGESCU GEORGE, la data faptelor șef Birou Juridic din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila” și care, ulterior, începând cu data de 01.10.2022, a fost numit în funcția de șef Oficiu Direcția Generală Juridică;
    17. căpitan ÎMPĂRATU ANCA-ANDREEA, în calitate de militar activ la structura de achiziții din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;
    18. colonel BACIOI FLORIN-GABRIEL, în calitate de șef Secție Farmaceutică din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”.

    Acești pași ilegali ar fi permis plata unor salarii consistente pentru funcții ocupate în mod fictiv, prin pontaje falsificate și contracte încheiate formal cu aprobarea suspectului colonel Ștefani Constantin, desemnat ca angajator în cadrul proiectului.

    Prejudiciul estimat adus bugetelor publice – inclusiv fonduri europene – este de peste 8,29 milioane de lei.

    Sechestru pe bunuri și măsuri restrictive

    DNA a instituit sechestru asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatei și suspecților, pentru recuperarea prejudiciului. În perioada controlului judiciar, generalul Ioniță-Radu nu are voie să comunice cu ceilalți suspecți, să părăsească țara fără aprobare sau să-și exercite funcția de comandant.

    Procurorii au atras atenția că, în caz de încălcare a obligațiilor impuse, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

    Aceasta este o etapă procesuală aflată sub incidența prezumției de nevinovăție, menționează DNA.

    Ministerul Sănătății a creat o celulă de criză pentru a gestiona intervenția după explozia produsă în Rahova

    Ministerul Sănătății din România a înființat o celulă de criză dedicată coordonării integrale a intervenției împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și conducerea spitalelor de urgență. Această echipă are ca obiectiv evaluarea capacității de paturi ATI disponibile și gestionarea eficientă a resurselor umane și materiale necesare în gestionarea situației.

    În urma exploziei produse în cartierul Rahova, care a afectat mai multe apartamente dintr-un bloc de locuințe, au fost înregistrate mai multe victime, majoritatea cu politraumă și arsuri.

    Până în prezent, 9 victime au fost transportate la spitalele de urgență din București, iar două persoane au fost declarate decedate. Victimele au fost preluate de unitățile medicale Universitar, Floreasca și Grigore Alexandrescu.

    Autoritățile au constituit echipe speciale de căutare și salvare pentru a interveni la fața locului, iar situația este în continuă evoluție.

    Ministerul Sănătății transmite că Planul Roșu de Intervenție a fost activat pentru a gestiona eficient această situație de urgență.

    Au fost finalizate lucrările de modernizare a Spitalului de Boli Psihice Cronice Borșa din Cluj

    Consiliul Județean Cluj informează că a fost finalizat proiectul de modernizare a două corpuri de clădire ale Spitalului de Boli Psihice Cronice Borșa, investiție care urmărește îmbunătățirea condițiilor de tratament și recuperare pentru pacienții cu afecțiuni psihice cronice. Lucrările au vizat renovarea pavilionului destinat ergoterapiei și a centralei termice care deservește această zonă, sporind astfel calitatea serviciilor medicale oferite.

    Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, a declarat: „Scopul acestui demers a fost acela de a îmbunătăți condițiile de acordare a asistenței medicale, atât pentru pacienți, cât și pentru personalul spitalului, precum și de a furniza cele mai bune servicii, adaptate necesităților persoanelor spitalizate. Rezultatele investițiilor noastre extrem de consistente se văd și nu contenesc să apară, astfel că doar în ultimii 10 ani bugetul alocat de Consiliul Județean pentru cea mai mare instituție sanitară specializată în tratarea afecțiunilor psihice cronice din județul Cluj depășește 12 milioane de lei. Sănătatea rămâne o prioritate a forului administrativ județean!”

    Lucrările au inclus înlocuirea tâmplăriilor, refacerea termosistemului exterior, reparații la învelitoare, ignifugarea lemnăriei, refacerea instalațiilor electrice, termice și sanitare, montarea unei centrale termice noi, dar și dotarea pavilionului de ergoterapie cu mobilier modern necesar desfășurării terapiei ocupaționale.

    Spitalul a finalizat procedura de recepție a lucrărilor, confirmând astfel calitatea și conformitatea acestora.

    Ergoterapia, parte integrantă a recuperării și reintegrării socio-profesionale, este dedicată în special pacienților cu afecțiuni psihice cronice și are un rol important în tratament, fiind susținută de psihoterapie.

    Pe lângă aceste modernizări, Consiliul Județean Cluj și spitalul au derulat un amplu program investițional, care a inclus construcția unui pavilion ultramodern de 80 de paturi recepționat în 2020 și proiectarea unui al doilea pavilion cu 120 de paturi, în fază de evaluare pentru finanțare prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești.

    De asemenea, spitalul și-a extins serviciile prin înființarea Ambulatoriului Integrat și pregătește construirea unui pavilion administrativ destinat personalului și activităților conexe.

    100 de țări se angajează să protejeze sănătatea prin acțiuni climatice durabile, anunță OMS

    Tuvalu a devenit recent membrul cu numărul 100 al Alianței pentru Acțiuni Transformative privind Clima și Sănătatea (ATACH), anunță OMS. Alături de Insulele Cook și Malaezia, această aderare extinde la 100 numărul țărilor și regiunilor implicate în acțiuni pentru protejarea sănătății în contextul schimbărilor climatice.

    ATACH este o rețea voluntară de țări, zone și parteneri care lucrează împreună pentru a împărtăși cunoștințe, experiențe, lecții învățate și instrumente menite să sprijine dezvoltarea unor sisteme de sănătate rezistente la schimbările climatice, durabile și cu emisii reduse de carbon la nivel național. Alianța facilitează schimbul de bune practici între statele membre, contribuind astfel la protejarea sănătății globale și la ecologizarea viitorului sectorului sanitar.

    Insulele Cook, Malaezia și Tuvalu s-au alăturat ATACH între iulie și octombrie 2025. Țările și zonele membre își asumă angajamente de a dezvolta sisteme de sănătate rezistente la schimbările climatice și sustenabile, în conformitate cu Acordul privind sănătatea COP26.

    Aceste trei țări se confruntă cu riscuri economice și de sănătate determinate de schimbările climatice. Malaezia, o economie în creștere rapidă, cu resurse naturale abundente, își consolidează reziliența și sustenabilitatea în domeniul sănătății. În schimb, Insulele Cook și Tuvalu, ca state insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS), sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice. Tuvalu, cel mai mic stat membru al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), susține legătura dintre climă și sănătate de mai multe decenii.

    OMS urează bun venit noilor membri și încurajează toate țările care nu s-au alăturat încă ATACH să devină membre, pentru a accelera progresul în protejarea sistemelor lor de sănătate și a sănătății globale față de efectele schimbărilor climatice prin acțiuni locale. Această comunitate globală dinamică colaborează pentru promovarea acțiunilor concrete de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice la nivel național, asigurând astfel sisteme de sănătate rezistente la schimbările climatice și sănătate pentru toți.

    Alianța pentru Acțiuni Transformative privind Clima și Sănătatea a fost înființată în 2022 pentru a sprijini implementarea angajamentelor COP26 privind sănătatea, legate de dezvoltarea sistemelor de sănătate rezistente la climă și cu emisii reduse de carbon. De la înființare, ATACH a crescut rapid, ajungând la 100 de țări membre și peste 95 de organizații partenere nestatale. Membrii Alianței lucrează împreună pentru a implementa angajamentele COP26 și alte priorități în domeniul schimbărilor climatice și sănătății.

    Statele membre împărtășesc cunoștințe prin intermediul Alianței și contribuie la depozite publice cu studii de caz practice, resurse și documente naționale, pentru a disemina cele mai bune practici și lecțiile învățate în domeniul sănătății rezistente la schimbările climatice.

    Alexandru Rogobete a discutat la Washington cu oficiali americani despre transparența și eficiența în sănătatea românească

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit oficial la Washington cu reprezentanți ai Departamentului de Justiție din SUA, în cadrul unei vizite dedicate creșterii transparenței și eficienței în sistemul medical românesc.

    „Am avut astăzi o discuție la Washington, cu reprezentanți din Departamentul de Justiție, despre mecanismele și sistemele digitale utilizate în SUA pentru o monitorizare mai corectă și mai transparentă a serviciilor medicale și a modului de decontare a acestora”, a transmis ministrul într-un mesaj public.

    Reprezentanții americani au prezentat soluții bazate pe tehnologie și algoritmi avansați capabili să detecteze posibile fraude în sistemul medical.

    „Reprezentanții Departamentului de Justiție ne-au prezentat sisteme inteligente și algoritmi avansați capabili să identifice decontări sau internări fictive în unitățile sanitare. Am discutat, însă, nu doar despre partea de sancțiuni, ci mai ales despre mecanismele corective, care pot descuraja fenomenul și pot conduce la un sistem mai eficient și mai echitabil pentru pacienți.”

    Un alt punct important al discuțiilor l-a reprezentat digitalizarea proceselor medicale, în vederea reducerii risipei și creșterii accesului pacienților la servicii reale.

    „Un accent important al discuției a fost pus pe monitorizarea continuă a activității medicale prin instrumente digitale inteligente, menite să optimizeze costurile și să crească accesul pacienților la servicii medicale reale, reducând consumul inutil de resurse și fonduri.”

    La finalul întâlnirii, ministrul a mulțumit partenerilor americani pentru deschiderea arătată în perspectiva unui viitor parteneriat între cele două țări în domeniul sănătății.

    „Mulțumesc reprezentanților Departamentului de Justiție al SUA pentru deschiderea și sprijinul oferit în perspectiva unui parteneriat viitor și a unui schimb de experiență benefic pentru sistemul sanitar românesc.”

    Ministrul și-a exprimat încrederea că sistemul de sănătate poate fi reformat prin acțiuni concrete și colaborări strategice.

    „Știu că nu suntem perfecți și că mai avem multe de făcut. Dar știu, de asemenea, că sistemul se poate însănătoși — nu prin declarații sterile, ci prin fapte concrete, muncă și încredere.
    Mulțumesc celor care încă au răbdare și cred în acest proces de schimbare.
    Încrederea ne face bine — mai ales atunci când este însoțită de fapte.”

    Noi standarde internaționale pentru igiena mâinilor în comunități, lansate de OMS și UNICEF

    Cu ocazia Zilei Mondiale a Spălării Mâinilor, OMS și UNICEF au prezentat primele linii directoare la nivel global dedicate igienei mâinilor în comunitate, menite să ajute guvernele și profesioniștii să promoveze practici eficiente de igienă a mâinilor în afara mediului spitalicesc, în case, spații publice și instituții.

    Concepând igiena mâinilor ca un bun public și o responsabilitate guvernamentală, Liniile directoare transpun dovezile în acțiuni gata de adoptat, care permit accesul durabil la servicii eficiente de igienă. Acest lucru va reduce bolile diareice, infecțiile respiratorii acute și alte boli care pot fi prevenite, consolidând sănătatea publică de rutină acolo unde oamenii locuiesc, lucrează, vizitează și studiază, precum și pregătirea pentru situații de urgență, inclusiv focare precum holera. 

    În ciuda beneficiilor clare, 1,7 miliarde de oameni încă nu aveau servicii de bază de igienă a mâinilor acasă în 2024, inclusiv 611 milioane fără nicio facilitate. Îndeplinirea obiectivului pentru 2030 va necesita progrese accelerate – aproximativ o dublare a ratei globale și mult mai rapid în anumite contexte (de până la 11 ori în țările cel mai puțin dezvoltate și de 8 ori în contexte fragile). Igiena mâinilor rămâne una dintre cele mai rentabile investiții în sănătate, reducând diareea cu 30% și infecțiile respiratorii acute cu 17%, cu câștiguri mari și măsurabile pentru sănătatea populației. 

    „Mâinile curate salvează vieți, dar rezultatele la scară largă necesită politici, finanțare și responsabilitate”, a declarat Dr. Ruediger Krech, director interimar al Departamentului pentru Mediu, Schimbări Climatice, One Health & Migration din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. „Aceste ghiduri ajută țările să depășească proiectele fragmentate și să se orienteze către sisteme conduse de guvern, care fac din săpun, apă și condiții propice igienei zilnice a mâinilor norma.” 

    „Copiii și tinerii plătesc cel mai mare preț atunci când igiena de bază este inaccesibilă”, a declarat Cecilia Scharp, directoarea echipei Apă, Salubritate și Igienă (WASH) din cadrul Grupului de Programe UNICEF. „Aceste îndrumări oferă măsuri practice pentru a asigura accesibilitatea facilităților atunci când este nevoie – în case, școli, piețe și centre de transport – astfel încât fiecare copil să poată învăța, să se joace și să se dezvolte cu demnitate.”

    Recomandările din îndrumare sunt:

    • igiena mâinilor în cadrul comunității este o măsură importantă de sănătate publică; guvernele ar trebui să o promoveze prin eliminarea barierelor și facilitarea unei schimbări susținute de comportament. Aceasta include roluri clare, finanțare și monitorizare la nivel național și local, în conformitate cu obligațiile internaționale în domeniul sănătății;
    • Igiena mâinilor trebuie practicată folosind apă și săpun simplu suficient de mult timp pentru a acoperi și freca complet ambele mâini; când mâinile nu sunt vizibil murdare, soluția de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool (≥60% alcool) este o alternativă eficientă. Se subliniază cinci momente cheie: înainte de a pregăti mâncarea; înainte de a mânca sau a hrăni/alăpta alte persoane; după utilizarea toaletei sau manipularea fecalelor; după tuse/strănut/suflat nasul; și când mâinile sunt vizibil murdare; și,
    • Cerințele de bază includ: (a) Materiale minime la fața locului – apă potabilă plus săpun sau soluție de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool (ABHR) – cu eliminare în siguranță a apei gri; (b) informații clare despre motivul, momentul, modul și locul spălării mâinilor; și (c) un mediu fizic și social propice, astfel încât facilitățile să fie convenabile, accesibile și ușor de utilizat, iar normele să susțină practica regulată. 

    Liniile directoare stabilesc, de asemenea, șapte principii transversale pentru implementare: prioritizarea satisfacerii nevoilor materiale minime; înțelegerea factorilor/barierelor în calea comportamentului; implicarea comunităților; asigurarea sensibilității la dimensiunea de gen; angajamentul față de îmbunătățirea progresivă; consolidarea sistemelor; și monitorizarea, evaluarea și îmbunătățirea, informează reprezentanții OMS. 

    Eforturile de îmbunătățire a igienei mâinilor trebuie să depășească abordările bazate pe proiecte și furnizarea de servicii pe termen scurt, către consolidarea, condusă de guvern, a sistemelor naționale și locale de igienă a mâinilor. Guvernele și instituțiile internaționale se mobilizează adesea rapid în timpul focarelor de boli, alocând resurse, consolidând sistemele de sănătate și crescând gradul de conștientizare a publicului. Cu toate acestea, odată ce o urgență este ținută sub control, impulsul se pierde adesea, bugetele sunt reduse, planurile de pregătire devin latente, iar atenția politică se mută în altă parte. Această abordare reactivă subminează rezistența pe termen lung, lăsând sistemele vulnerabile atunci când apare următoarea criză. Pentru a rupe acest ciclu de panică și neglijență, guvernele ar trebui să consolideze sistemele care pot furniza servicii de igienă a mâinilor ca parte a unor sisteme de sănătate mai ample.

    Măsurile guvernamentale eficiente pentru consolidarea sistemelor includ furnizarea de cadre politice și juridice, reglementări și monitorizări care să sprijine planificarea și acțiunile, precum și coordonarea acestor procese prin intermediul instituțiilor naționale, cu o delimitare clară a mandatelor și resurse umane și financiare suficiente. Aceste măsuri ar trebui să permită furnizarea eficientă, echitabilă și durabilă a condițiilor prealabile și a unui mediu favorabil necesare pentru furnizarea susținută a serviciilor de igienă a mâinilor. Aceste servicii, la rândul lor, oferă facilități de igienă a mâinilor fiabile, accesibile și la prețuri accesibile pentru toți, împreună cu funcționarea și întreținerea acestora și strategii continue de schimbare a comportamentului pentru o practică susținută, mai transmit reprezentanții OMS.

    IMSP IMU celebrează Ziua Anesteziologului cu mulțumiri pentru echipa ATI

    Ziua Anesteziologului reprezintă un prilej pentru IMSP Institutul de Medicină Urgentă (IMU) să transmită recunoștință și felicitări sincere medicilor anesteziologi, care joacă un rol esențial în salvarea vieților și în buna funcționare a sistemului medical.

    Departamentul de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) din cadrul IMU este un pilon vital al instituției, dispunând de 24 de locuri pentru proceduri de anestezie și 60 de paturi în secția de terapie intensivă. Echipa medicală deservește pacienți din municipiul Chișinău, dar și din întreaga țară, răspunzând celor mai complexe și urgente cazuri.

    Medicii anesteziologi participă zilnic la aproximativ 60 de intervenții chirurgicale programate și 22 intervenții de urgență, oferind îngrijiri specializate pacienților în stare critică, cu profesionalism și dedicare exemplară.

    Dotările moderne și echipamentele de ultimă generație, combinate cu experiența și vocația specialiștilor, permit salvarea vieților acolo unde fiecare secundă contează. Munca lor, adesea invizibilă pentru public, este însă fundamentală pentru succesul intervențiilor chirurgicale și recuperarea pacienților în momentele dificile.

    „Vă mulțumim pentru dedicare, competență și responsabilitate. Vă dorim multă sănătate, împliniri profesionale și personale, și puterea de a continua această misiune nobilă, cu aceeași pasiune și devotament.
    La mulți ani, cu respect și apreciere”, a transmis Diana Manea, directoarea IMSP IMU.

    Oficiul Medicilor de Familie din Boșcana, modernizat pentru a oferi servicii medicale mai bune la peste 3.000 de locuitori

    Oficiul Medicilor de Familie din Boșcana a beneficiat de lucrări ample de renovare, realizate în cadrul unui proiect sprijinit financiar de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), prin fondul destinat modernizării instituțiilor medicale publice. Valoarea totală a investiției este de 926.000 de lei, dintre care 750.000 au fost oferiți de CNAM, iar restul de 176.000 de lei au provenit din bugetul Consiliului Raional Criuleni.

    Proiectul a vizat îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite populației prin renovarea interioară a instituției și modernizarea căilor de acces, asigurând un mediu sigur, funcțional și confortabil atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.

    Lucrările efectuate au inclus:

    • demontarea finisajelor vechi (tencuieli, faianță, pardoseli),

    • înlocuirea pardoselii și reparația pereților și tavanelor (grunduire, tencuire, vopsire),

    • montarea noilor corpuri de iluminat, prize și întrerupătoare,

    • amenajarea spațiilor funcționale (nișă pentru inventar tehnic, zonă pentru depozitarea deșeurilor medicale),

    • reabilitarea intrării în subsol și amenajarea rampelor de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

    În urma unei vizite de monitorizare, reprezentanții CNAM au confirmat că lucrările au fost realizate în conformitate cu documentația tehnică și procesele-verbale de recepție. Nu au fost depistate nereguli în implementarea proiectului.

    OMF Boșcana, aflat în subordinea Centrului de Sănătate Hrușova, deservește peste 3.000 de locuitori din satele Boșcana și Mărdăreuca. Echipa medicală este formată din doi medici de familie, patru asistente medicale și o infirmieră, care oferă servicii de asistență medicală primară locuitorilor din zonă.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.