ȘL. dr. Vladiana Romina Turi: Cauzele fibrilației atriale

0
2069
Fibrilația atrială (FA) este o tulburare a ritmului cardiac caracterizată prin contracții atriale neregulate și rapide. În mod normal, inima bate într-un ritm regulat, coordonat, generând un flux sanguin eficient către restul organismului. În cazul fibrilației atriale, așa-numitul „nod sinusal” (sinoatrial) din atriul drept (una dintre cele două camere superioare ale inimii), nu mai emite semnale regulate pentru contracții, provocând o activitate electrică haotică. Acestea fac ca inima să nu pompeze constant sângele în ventricule (camerele inferioare), ceea ce poate duce la formarea cheagurilor de sânge:
„Bătăile neregulate pot provoca o frecvență cardiacă rapidă și oscilantă, ajungând chiar la 100-175 de bătăi pe minut, în loc de 60-100 bătăi pe minut, cât este normal.

FA poate fi extrem de periculoasă, deoarece crește riscul de accident vascular cerebral, prin formarea unor cheaguri de sânge, dar și de insuficiență cardiacă sau poate duce la dezvoltarea unor complicații pulmonare” – menționează SL. dr. Vladiana Romina Turi – medic specialist cardiolog în cadrul Ambulatoriului Spitalului Clinic CF Timișoara, într-o postare pe pagina de Facebook a instituției.

ȘL. dr. Vladiana Romina Turi: „Pentru cei mai mulți pacienți simptomele acestei afecțiuni nu sunt evidente”

Potrivit specialistului, pentru cei mai mulți pacienți simptomele acestei afecțiuni nu sunt evidente; acestea includ, însă, un puls neuniform, dureri în piept, senzație de lipsă de aer (dispnee), amețeala sau leșin, senzație de oboseală aproape permanentă ori simțirea inegală a bătăilor inimii iar printre cauzele fibrilației atriale se numără vârsta (riscul crește odată cu înaintarea în vârstă), bolile cardiace (afecțiuni precum insuficiența cardiacă sau boala coronariană), hipertensiunea arterială (presiunea sanguină crescută poate contribui la dezvoltarea afecțiunii), boala tiroidiană (hipertiroidismul poate fi asociat cu apariția bolii), consum excesiv de alcool, cofeină (băuturi energizante, cafea, cola, ceai), fumatul precum și stimulentele (amfetamine, cocaina), dar și bolile pulmonare (embolia pulmonară sau pneumonia).
„Totodată, stresul și emoțiile puternice pot declanșa un episod de FA la fel ca și mesele copioase, efortul fizic intens si sindromul de apnee in somn. Diabetul, dar și istoricul familial se numără printre factorii de risc, pe lângă prezența altor afecțiuni cardiace.
Modul de confirmare a FA include realizarea unei electrocardiograme (EKG). Aparatul detectează și înregistrează activitatea electrică a inimii. În unele cazuri se impune purtarea unui Holter (dispozitivul care monitorizează activității inimii) pentru 24 de ore. Totodată, este necesară realizarea unor analize medicale specifice” – subliniază cardiologul amintit.
Articolul precedentOMS: Ce pot face părinții pentru a evita riscul de miopie asupra copiilor care folosesc telefoane mobile timp îndelungat
Articolul următorDecembrie: Campania privind prevenția bolilor cardiovasculare „Inimi în dar”