Săptămâna Internațională de Conștientizare a Stresului

În 1988 se instituia pentru prima data Ziua Internațională de Conștientizare a Stresului. Din 2018, se alocă o săptămână întreagă, în perioada 1-5 noiembrie, la nivel mondial, pentru Conștientizarea Stresului, eveniment ce se concentrează pe managementul acestuia și pe campania împotriva stigmatizării asociate cu stresul și problemele de sănătate mintală.

Conștientizarea stresului înseamnă înțelegerea consecințelor stresului asupra sănătății, astfel încât să putem face alegeri bune pentru noi și familiile noastre. Stresul a fost definit de Hans Selye în 1937, drept un sindrom general de adaptare, la care individul reacționează în urma agresiunilor factorilor de mediu. Hans Selye considera chiar că lipsa stresului înseamnă moarte. Privit astfel, stresul este inevitabil și în același timp indispensabil ca factor adaptiv. O definiție a stresului spune că acesta este un fenomen psihosocial complex, ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță pentru persoana respective.

74% dintre oameni nu pot face față nivelurilor de stres din viața lor

Având în vedere că 74% dintre oameni nu pot face față nivelurilor de stres din viața lor, gestionarea stresului este mai importantă acum ca niciodată. Efectele psihologice ale stresului fac ca 61% dintre oameni să se simtă anxioși, iar 32% au gânduri de sinucidere (conform Fundației pentru Sănătate Mintală și Institutului American de Stres).

Cele mai frecvente cauze de stres la nivel mondial se consideră a fi:

• Presiunea de a reuși – pentru 60% tineri adulți
• Imaginea de sine – pentru 49% dintre tinerii adulți
• Sănătatea – pentru 36% dintre adulți
• Imaginea corpului – pentru 36% dintre femei și 23% dintre bărbați
• Locuința – pentru 32% dintre tinerii adulți
• Munca – pentru 26% dintre adulți
• Datoriile financiare – pentru 22% dintre adulți

Lector Univ. Daniela Gavankar, specializată în terapia și recuperarea copiilor cu autism, consultant ABA, a declarat pentru SănătateaTV și Rohealthreview că factorii de stres sunt cei mai importanți în contextul stresului. Recunoașterea semnelor și simptomelor stresului va face diferența și va ajuta evitarea riscurilor dăunătoare. Despre ideea de a avea o săptămână întreagă în care să devenim conștienți de stresul din viața noastră și de cum să îl ținem sub control, Daniela Gavankar declară: „O săptămână bună ar fi cea în care am vorbi despre cum putem să diminuăm impactul stresorilor în viața noastră, despre cum putem să abordăm anumite dificultăți”. Ca terapeut al copiilor cu autism și a părinților lor, în legătură cu stigmatul asociat cu problemele mintale, lectorul universitar mai spune: „Autismul în sine e un factor de stres enorm pentru familiile unde există o persoană cu autism, iar pandemia a venit cu un și mai mare stres. Un copil suportă cu greu o stare de boală, o spitalizare, un copil cu autism suportă și mai greu îmbolnăvirea unui părinte, eventuala plecare a acestuia de acasă. Nu știm dacă un copil cu autism suportă sau nu o mască, acceptă să fie vaccinat și atunci toate aceste lucruri sunt factori de stres foarte mari pentru familie. Închiderea centrelor de terapie e un factor de stres major… Întrebarea de la sfârșitul zilei este: am făcut tot ce a ținut de mine, astfel încât să îmi ajut copilul? Dar pentru mine, ca părinte?”

Să știi când să iei o pauză pentru a te relaxa din situații stresante, indiferent dacă este la locul de muncă sau în medii personale, pentru a evita epuizarea, este o necessitate, conform specialiștilor în domeniu.