Proiectul de buget al Ministerului Sănătăţii pentru 2023, avizat favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului

0
428

Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au avizat favorabil, luni, proiectul de buget al Ministerului Sănătăţii pentru 2023.

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat că instituţiei i se alocă pentru 2023, suma de 23.847.756.000 lei, venituri bugetare din care se exclud transferurile de echilibrare către Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate.

„Suma rămasă de utilizat pentru domeniul Sănătate este de 19.410.392.000 lei, faţă de 14.303.903.000 lei în anul 2022. Limita aprobată în Guvern pentru Ministerul Sănătăţii pentru 2023 este mai mare cu 5.106.489.000 lei, comparativ cu anul trecut. În anul 2023, faţă de anul anterior, deşi cheltuielie determinate de pandemie, inclusiv vaccinuri, sunt diminuate, se înregistrează creşteri de cheltuieli”, a declarat ministrul Sănătăţii în cadrul şedinţei comisiilor pentru sănătate, potrivit Agerpres.

Rafila: Sunt şanse ca multe dintre amendamentele depuse să treacă la Comisia pentru buget – finanţe

Ministrul a precizat că amendamentele depuse vor fi susţinute, marţi, în Comisia pentru buget-finanţe, menţionând că unele dintre ele au şanse să fie admise şi să beneficieze astfel de finanţare din partea ministerului.

„Eu cred că sunt şanse ca mai multe dintre aceste amendamente să treacă, pentru că unele dintre ele se referă probabil la chestiuni de care este într-adevăr nevoie şi în limita resurselor bugetare cred că unele dintre amendamente ar putea să treacă încât să beneficieze de finanţare diverse unităţi administrativ-teritoriale sau instituţii medicale subordonate Ministerului Sănătăţii. Noi am hotărât că vom susţine, la nivelul Capitalei, amendamente care se referă la dezvoltarea sau dotarea unor unităţi medicale”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, după avizul favorabil primit de proiectul de buget al Ministerului Sănătăţii în comisiile de specialitate.

Ministrul a fost întrebat dacă cele aproape 170 de amendamente depuse sunt inutile, dat fiind că au fost votate în bloc, fără a fi discutate.

„Eu nu am spus că sunt inutile, eu sunt aici doar ca să prezint modul în care a fost constituit bugetul Ministerului Sănătăţii, care cuprinde o sumă de aproape 5 milliarde de lei, care se va duce în investiţii prin PNRR şi o sumă suplimentară pentru alte proiecte de investiţii, din cadrul altor proiecte cu finanţare europeană şi 200 de milioane de lei, fonduri pentru realizarea investiţiilor prin împrumutul de la Banca Mondială”, a punctat Rafila.

Ministrul Sănătății: Bugetul alocat, mai mic „cu unu sau două procente faţă de cel de anul trecut”

Rafila a adăugat că proiectul de buget al ministerului pe care îl conduce este mai mic „cu unu sau două procente faţă de cel de anul trecut”, subliniind că bugetul a fost diminuat prin reducerea sumelor necesare pentru plata concediilor medicale.

„Este mai mic cred cu unu sau două procente faţă de cel de anul trecut, cu menţiunea că acest buget a fost diminuat prin reducerea sumelor necesare pentru plata concediilor medicale, de la circa 5,9 la 3,2 sau 3,4 miliarde de lei”, a afirmat ministrul.

Potrivit ministrului, în anul 2023, faţă de anul anterior, deşi cheltuielie determinate de pandemie, inclusiv vaccinuri, sunt diminuate, se înregistrează creşteri de cheltuieli.

„Fondurile se utilizează pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal pentru minister, unităţi subordonate inclusiv serviciile publice de ambulanţă, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a unităţilor ministerului subordonate, cheltuieli pentru programele naţionale de sănătate, desfăşurate de unităţile din subordinea autorităţilor publice locale, precum şi o serie de cheltuieli salariale pentru anumite categorii de personal medical din spitale, aflate în subordinea autorităţilor administraţiei- publice locale, respectiv din unităţile şi compartimentele de primiri-urgenţă, medici rezidenţi, cercetători, angajaţi din cabinetele de TBC şi sănătate mintală, din cabinetele de medicină şcolară. Programe naţionale de sănătate derulate prin structuri din subordinea, cheltuieli salariale pentru unele categorii de personal din spitalele subordonate, respectiv din unităţi şi compartimente de primiri urgenţe, rezidenţi şi cercetători din cabinetele TBC şi sănătate mintală, precum şi asistenţi comunitari, personal din unităţi de asistenţă medico-socială, transfer către bugetul fondului naţional de asigurări de sănătate, pentru centrele de permanenţă, centrele de testare şi monitorizare ai pacienţilor COVID, medicul de familie, indemnizaţia de hrană, sprijin şi asistenţă umanitară pentru cetăţenii din Ucraina şi medicamente pentru pensionarii cu venituri reduse, cheltuieli de capital”, a explicat ministrul.

Articolul precedentStudiu: Îmbătrânire prematură a creierelor adolescenților, cauzată de stresul din timpul pandemiei COVID
Articolul următorDSP Alba implementează un nou tip de teste Real Time PCR de detectare a virusurilor gripale sezoniere