Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, apel către președintele României, Nicușor Dan: România are nevoie de o viziune strategică autentică pentru Sănătate

0
314

Este momentul ca Sănătatea să devină o prioritate de stat, asumată la cel mai înalt nivel, a subliniat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România (CMR), în cadrul apelului public, lansat luni către noul Președinte al României, Nicușor Dan. „România are nevoie de o viziune strategică autentică pentru Sănătate – nu doar de reforme punctuale și soluții pe termen scurt”, a atras atenția președinta CMR.

„În cadrul ceremoniei de depunere a jurământului, ați subliniat că veți fi un Președinte „deschis la vocea societății”. Salutăm această atitudine de comunicare și transparență și ne exprimăm încrederea că veți exercita un rol activ de mediator, promovând pe agenda publică problemele reale cu care se confruntă societatea românească – inclusiv cele din domeniul sănătății. În discursul dumneavoastră de învestire ați punctat obiective pe care le doriți pentru domeniul sănătății, ceea ce ne oferă speranța că acest domeniu esențial – SĂNĂTATEA – va beneficia de atenția și susținerea cuvenite la cel mai înalt nivel al statului român”, a precizat președinta CMR, în cadrul apelului public „SĂNĂTATEA, O PRIORITATE CE TREBUIE ASUMATĂ NAȚIONAL! ROMÂNIA MEDICALĂ CONTEAZĂ – VOCEA SĂNĂTĂȚII TREBUIE SĂ CONTEZE!”.

„În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din România, instituția profesională reprezentativă a corpului medical, vă adresez un apel public, în numele medicilor care, zi de zi, în ciuda tuturor provocărilor, își exercită profesia cu responsabilitate, demnitate și dăruire. România are nevoie de o viziune strategică autentică pentru Sănătate – nu doar de reforme punctuale și soluții pe termen scurt. Este momentul ca Sănătatea să devină o prioritate de stat, asumată la cel mai înalt nivel”, a adăugat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Președinta CMR a subliniat că acest apel nu este unul politic, ci „este un apel în numele medicilor din România, pentru ca Sănătatea să fie inclusă în cadrul unei viziuni strategice cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung, astfel încât să existe o eficientizare și o normalizare în sistemule sănătate românesc”.

România Medicală Contează – pentru un Masterplan aplicabil pe domeniul sănătății

Prof. univ. dr. Cătălina Poianp a subliniat că, sub umbrela inițiativei „România Medicală Contează”, Colegiul Medicilor din România promovează ideea unei strategii pe termen scurt, mediu și lung, care să depășească ciclurile electorale și să construiască temeinic și coerent sistemul de sănătate.

„Apelăm la Președintele României pentru asumarea și promovarea unui Masterplan Național pentru Sănătate, integrat în direcțiile strategice ale Administrației Prezidențiale, care să includă o legislație nouă, coerentă, în acord cu realitățile sistemului de sănătate. După aproape două decenii de aplicare, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a devenit, prin numărul excesiv de modificări și amendamente, inadecvată în multe aspecte în raport cu realitatea sistemului sanitar din 2025”, se arată în apelul public lansat de prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Astfel, CMR solicită susținerea pentru:

  • Elaborarea și adoptarea unei noi Legi a Sănătății – coerente, actualizate, clar definite.
  • O Lege a Profesiei Medicale, care să recunoască importanța actului medical și să permită dezvoltarea profesiei medicale, dar și o nouă legislație privind malpraxisul, care să aducă echilibru între drepturile pacienților și siguranța profesională a medicilor, oferind un cadru juridic clar, predictibil și echitabil.

Totodată, potrivit prof. univ. dr. Cătălina Poiană, este necesară includerea Colegiului Medicilor din România în etapele de elaborare, consultare și implementare a acestui Masterplan.

„Ne dorim un angajament ferm din partea Administrației Prezidențiale că va susține dialogul între toate forțele politice și instituționale pentru realizarea acestor demersuri, în actualul legislativ, în spiritul responsabilității față de viitorul Sănătății din România”, a punctat prf. univ. dr. Cătălina Poiană.

De asemenea, CMR solicită sprijinirea unei abordări echilibrate pentru:

    • Medicina spitalicească
    • Medicina de ambulatoriu
    • Medicina de familie

MEDICINA SPITALICEASCĂ

Reprezintă nucleul intervențiilor acute, al cazurilor complexe și al activităților medicale de înaltă specializare, ce se pot efectua doar în cadrul unui spital.

Măsuri prioritare:

  • Asigurarea unei remunerații echitabile pentru activitatea din gardă a medicilor, proporțională cu volumul de muncă, nivelul de responsabilitate și riscurile asociate.
  • Asigurarea unei infrastructuri adecvate (modernizări, dotări, digitalizare).
  • Stimularea menținerii medicilor în spitale publice, pe întreg teritoriul României, prin politici salariale, locuințe de serviciu, programe de educație continuă și alte facilități.
  • Introducerea unor mecanisme de protecție reală împotriva burnout-ului și violenței în unitățile sanitare.
  • Debirocratizarea traseului profesional – regândirea evaluării și promovării profesionale prin criterii meritocratice.

MEDICINA DE AMBULATORIU

Pilon esențial pentru prevenție, diagnostic precoce și reducerea presiunii asupra spitalelor.

Măsuri prioritare:

  • Plata corectă a serviciilor medicale efectuate în ambulatoriu, adaptată actualelor condiții.
  • Simplificarea birocrației și digitalizarea fluxurilor de raportare și decontare.
  • Extinderea rețelei de cabinete medicale de specialitate în zonele cu deficit de personal medical (rurale, defavorizate).
  • Recâștigarea credibilității medicinei de ambulatoriu, ca verigă indispensabilă în sistemul sanitar.
  • Finanțarea echipamentelor medicale și a infrastructurii de diagnostic în cabinetele de ambulatoriu, prin programe europene.
  • Parteneriat activ cu spitalele.

MEDICINA DE FAMILIE

Este linia întâi a sănătății publice, cu rol esențial în prevenție, educație, screening și coordonarea îngrijirii pacientului.

Măsuri prioritare:

  • Măsuri pentru stimularea tinerilor medici de a practica medicina de familie, prin creșterea atractivității acestei specialități medicale.
  • Revizuirea schemei de finanțare pentru cabinetele de medicină de familie.
  • Program național de reînnoire a infrastructurii și dotărilor din cabinetele de medicină de familie.
  • Debirocratizarea, în special a activităților non-clinice, pentru ca medicii de familie să-și poată exercita rolul clinic în mod eficient.
  • Crearea unui cadru real de colaborare între medicina de familie și celelalte niveluri de îngrijire – spital și ambulatoriu.

Totodată, potrivit președintei CMR, una dintre măsurile prioritare pentru eficientizarea sistemului de Sănătate o reprezintă digitalizarea, inclusiv prin:

  • Introducerea Dosarului Electronic al Pacientului.
  • Implementarea unui nou program pentru funcționarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI).

„În concluzie, aceste măsuri nu pot fi doar proiecte punctuale, ci trebuie să facă parte dintr-o strategie coerentă, interinstituțională, de reconstrucție a sistemului sanitar românesc”, arată sursa citată.

Potrivit CMR, rolul Președintelui României, deși nu este unul executiv în domeniul sănătății, este esențial pentru:

  • Includerea Sănătății ca domeniu prioritar pentru Administrația Prezidențială.
  • Facilitarea dialogului între decidenții politici și profesioniștii din Sănătate.
  • Promovarea unui Masterplan Național pentru Sănătate pe termen lung.

„Considerăm Medicina drept o componentă esențială pentru siguranța națională și pentru sănătatea populației. Este timpul ca România să trateze Sănătatea prioritar și cu responsabilitate. Noi, medicii, suntem pregătiți, ca și până acum, să ne facem datoria, dar avem nevoie de un partener real în statul român, care să fie alături de noi, nu doar în discurs, ci și în fapte. Colegiul Medicilor din România, vocea medicilor de pe întreg teritoriul țării, trebuie să devină un partener activ de dialog, de care să se țină cont, în domeniul sănătății”, a mai transmis președinta CMR.

În sistemul medical, în prezent profesează 59.412 medici cu aviz de liberă practică (medici specialiști și medici primari).

Articolul precedentArad: Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș se va extinde cu o secție de îngrijiri paliative cu 30 de paturi
Articolul următorTerapia asistată de dispozitiv – un nou tratament pentru pacienții cu Parkinson, la Arad