VIDEO Prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România, vorbește despre HPV, în contextul Zilei Internaționale de Conștientizare a HPV, marcată în fiecare an pe 4 martie.

Care este mesajul dumneavoastră cu ocazia zilei internaționale de conștientizare a HPV?

Din 2018, Societatea Internațională de HPV a decis ca ziua de 4 martie să fie o zi pentru conștientizarea infecției cu HPV. Este o inițiativă extraordinară, pentru că singurul mod în care vom ajuta la prevenirea infecției cu HPV este să vorbim mult despre ea, să știm despre ea. România este pe harta Europei într-o poziție nefastă legat de cancerul de col. Sigur că legătura cu HPV este simplu de făcut, toate cancerele de col se consideră că sunt date de infecția cu HPV. De aceea, măsurile pe care România trebuie să le ia și le va lua sunt, pe de o parte, să crească eficiența programelor naționale de screening pentru cancerul de col și să implemnteze foarte bine vaccinarea pentru HPV.

Cum se transmite infecția cu HPV?

Infecția cu HPV este responsabilă de aproximativ 500.000 de decese anual de cancer de col în lume. Ea se transmite prin contact, fie prin contact piele-piele și explică apariția verucilor fie că vorbim de contact piele-mucoasă sau mucoasă-mucoasă și aici se explică infecțiile intravaginale, intracervicale și de aici cancerul de col. Nu se transmite prin aer, prin strănut.

Există simptome ale infectării cu HPV?

Infecția cu HPV este asimptomatică, se consideră că este infecția cea mai virală din categoria infecțiilor cu transmitere sexuală. Este extrem de frecventă dar, din fericire, nu toată lumea care se infectează capătă o formă a acestei infceții adică cancer de col sau cancer anal sau cancer oro-faringian. Majoritatea acestor infecții se remit spontan, virusul dispare spontan, de 80% din infecții nu știm și nici nu lasă un impact asupra organismului.

Care este intervalul de timp scurs între infectarea cu HPV și apariția unei leziuni la nivelul colului?

Dacă vorbim de cancer cervical, este un interval de ani. Dacă avem un HPV cu risc înalt, 16 este nivelul cel mai păcătos dintre toate, dacă nu este eliminat într-un an-doi, organismul nu și-a făcut clearanceul, devine un HPV persistent. Din acel moment poate să transforme celulele colului uterin în celule pre-neoplazice și apoi neoplazice, intrevalul fiind undeva la câțiva ani, nu foarte mulți. Au fost și cazuri în care în câteva luni s-a ajuns la o infecție preneoplazică avansată.

În ce proporție duce la cancer de col uterin infectarea cu HPV?

Infectarea cu HPV de risc ridicat și există o categorie de high-risk, pentru care s-a creat și vaccinul, duce într-un procent important la cancer de col, dacă infecția este persistentă, așa cum s-a spus. Riscul de a dezvolta cancer de col de la o simplă infecție cu HPV nu este foarte mare, dar de a dezvolta cancer de col de la o infecție persistentă cu HPV de risc înalt este semnificativ.

Ce investigații medicale sunt recomadate, începând de la ce vârstă și cu ce frecvență, pentru prevenirea și depistarea timpurie a cancerului de col uterin?

Fiind asimptomatică, nu avem decât soluția de a investiga prezența sau nu a virusului HPV de risc înalt în interirul canalului cervical sau pe exocolul cervical. Cu alte cuvinte, să cautăm dacă avem virus HPV de risc înalt oncogen în colul uterin. Și aceasta este investigația pe care se merge în prezent sau care este cea mai indicată în anii pe care îi trăim. S-au dezvoltat inclusiv kituri de autoprelevare. Au un succes foarte mare în lumea civilizată. Femeia își comandă pe net acest kit, își autoprelevează, trimite proba și vine rezultatul. Din fericire, și România a intrat în rândul acestor țări și lucrurile se pot găsi pe internet ușor.

A doua metodă este să facem screeningul citologic clasic prin testul Babeș-Papanicolau, care nu ne spune neapărat că avem virus, dar ne arată că celulele colului încep să se modifice neoplazic. Iar cea de-a treia metodă extraordinar de importantă, în afară de screening, care este o metodă cu două brațe, este vaccinarea.

Studiile arată că a vaccina 8o% din populația unei țări, dacă am avea o astfel de rată vaccinală, nu am mai avea cancer de col. Este un deziderat la care aspiră doar câteva țări în acest moment, pentru următorii zece ani. Australia, Marea Britanie, Canada, s-au angajat să elimine cancerul de col printr-un program de vaccinare pentru toată lumea, însoțit de un screening activ.

Care este incidența acestui tip de cancer în România?

Acest lucru a fost subliniat și de președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von Leyen, exact acum o lună, pe 4 februarie, când spunea că o femeie care trăiește în România are de 16 ori mai multe șanse să moară de cancer de col uterin, decât o femeie care trăiește în Italia. Suntem la coada Europei în ceea ce privește capacitatea de a depista cancerul de col în stadii incipiente și de a reduce mortalitatea.

Programul național de screening care se desfășoară în România de câțiva ani a funcționat, pentru că vorbeam undeva la 3.000 de decese pe an acum câțiva ani, ori acum vorbim de 1743 la nivelul anului 2018 și, în plus, programul național de vaccinare, care tocmai s-a reluat, sperăm să răspundă acestor așteptări,

De aceea mesajul aceste zile importante de 4 martie este ca părinții să înțeleagă că dau o șansă la o viață frumoasă și corectă fetelor vaccinându-le la timp în acest interval, de la 11 la 15 ani, și sunt convins că programul va funcționa, astfel încât ele să nu treacă prin pova unei astfel de boli, care este îngrozitoare.

În ce condiții este recomandată vaccinarea, cui se adresează ea și până la ce vârstă poate fi făcută?

În Programul Național al României s-a stabilit să se vaccineze toate fetele cîntre 11 și 15 care au solicitat în anii trecuți, urmând să continue cu cele care au solicitat anul trecut și anul acesta. Dar recomandările universale de vaccinare sunt în prezent pentru toată lumea. Indiferent de vârstă, merită făcută vaccinarea, sigur, dozele diferă puțin, indifernet de sex merită făcută vaccinarea. De altfel, Statele Unite vaccinează la fel băieții și fetele, Australia de asemenea. Principiul este, vaccinând pe toată lumea șansa de a transmite HPV-ul dispare, pentru că nu mai există infecția la om cu virusurile de risc înalt și atunci cohorta fiind tot mai mare, infecția nu mai are cui să se transmită.