Ministrul Rafila: Criza climatică se transformă şi în crize de sănătate

0
99

Criza climatică se transformă şi în crize de sănătate, a afirmat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, joi, în mesajul său cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii, şi a susţinut că deciziile de orice fel au consecinţe directe asupra vieţii populaţiei şi a planetei.

„Numai împreună, uniţi, autorităţi şi cetăţeni, vom putea proteja planeta şi sănătatea noastră. Criza climatică se transformă şi în crize de sănătate. Deciziile noastre, fie că sunt ele politice, sociale sau comerciale, au consecinţe directe asupra vieţii noastre şi a planetei”, a declarat Alexandru Rafila.

Din 1950, pe data de 7 aprilie este celebrată Ziua Mondială a Sănătăţii. În acest an, tema principală este dedicată sănătăţii planetei.

Ministerul Sănătăţii, în cadrul parteneriatului său cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), militează pentru creşterea nivelului de informare asupra acţiunilor urgente ce se impun pentru menţinerea sănătăţii planetei şi, în acest context, subliniază că poluarea aerului are impact atât asupra planetei, cât asupra sănătăţii oamenilor.

Potrivit OMS, arderea combustibililor fosili cauzează poluarea aerului, care ucide la nivel global 13 oameni în fiecare minut din cauza cancerului pulmonar, a bolilor de inimă şi a accidentelor vasculare cerebrale. Este nevoie de regândirea programelor care vizează schimbările climatice, alimentaţia sănătoasă, consumul de tutun, apă poluată şi salubrizarea inadecvată, arată ministerul.

Conform statisticilor, aproximativ 1,8 miliarde de persoane folosesc servicii din unităţi sanitare care nu dispun de servicii de apă de bază, iar 800 de milioane de persoane folosesc servicii din unităţi sanitare care nu au toalete.

„Deşeurile medicale gestionate în condiţii nesigure prezintă numeroase riscuri pentru cadrele medicale şi pentru comunitatea din apropiere, inclusiv riscul de rănire prin înţepare cu acul, transmiterea de boli infecţioase (cum ar fi hepatita B şi C) şi inhalarea de substanţe cancerigene, generate prin arderea deşeurilor medicale din plastic. Antibioticele şi alte antimicrobiene administrate oamenilor, animalelor şi plantelor pătrund în mediul înconjurător şi în apa potabilă sub formă de deşeuri şi ape reziduale, răspândind organisme rezistente la medicamente. Acest lucru provoacă o creştere a apariţiei aşa-numitelor superbacterii care sunt rezistente la mai multe tipuri de tratamente antimicrobiene”, mai afirmă Ministerul Sănătăţii.

Articolul precedentPreședintele CMR: De sănătate trebuie să vorbim zi de zi. Astfel se pot realiza strategii care să pună sănătatea ca domeniu prioritar în politicile naționale
Articolul următorUMF „Iuliu Haţieganu”, inclusă în clasamentul QS World University Rankings by Subject 2022