Fenomenul ”fake news” reprezinta o realitate a zilelor noastre, la care trebuie sa ne adaptam. Fiecare dintre noi are o responsabilitate si poate sa ia cateva masuri simple pentru a nu cadea in plasa dezinformarii si nu a transmite informatii false mai departe. Este mesajul transmis de decanul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA, prof. univ. dr. Alina Bargaoanu, intr-un interviu acordat SanatateaTV.ro.
”Daca ceva este mult prea frumos pentru a fi adevarat, putem sa dam dovada de o doza de scepticism. Exista titluri foarte inflamate: ceva care vindeca cancerul. Acum, oricat de nepregatiti am fi, cred ca putem manifesta un tip de a gandi faptul ca avem de-a face cu o maladie care este foarte complexa si ca este foarte putin probabil ca un suc pe care il bei 30 de zile sa te vindece de cancer, oricat de predispus la teorii conspirationiste ai fi”, a atras ea atentia.
”Problema este cand se creeaza psihoze colective si atunci e foarte greu sa te sustragi unei astfel de psihoze. Dar chiar si in astfel de situatii, cred ca putem sa ne abtinem de la consumul de Facebook, putem sa nu share-uim in nestire lucruri in legatura cu care simtim ca nu sunt in regula”, a adaugat ea.
Fake news si tanara generatie
Tinerii sunt mai vulnerabili la ”fake news”, pentru ca isi petrec mai mult timp online, dar si pentru ca se afla in perioada de sfidare a autoritatii, a explicat Alina Bargaoanu.
” Grupul are mai mare importanta decat familia si decat profesorii. De pe la 10 ani, vrem nu vrem, copiii nostri au mult mai mare incredere in prieteni decat in parinti”, a spus ea.
in aceste conditii, educatia cat mai timpurie in domeniul media, cuplata cu cea pentru sanatate este cruciala, din punctul sau de vedere. Decanul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice a oferit ca exemplu cazul Finlandei, unde aceasta incepe inca de la gradinita.
Va prezentam mai jos interviul cu prof. univ. dr. Alina Bargaoanu:
iNTREBARE Ca simplu cititor, cum putem identifica o stire sau o informatie ca fiind falsa?
Prof. dr. Alina Bargaoanu: Eu cred ca putem sa ne aparam, inclusiv in calitate individuala, de dezinformare si sunt cateva lucruri simple pe care le putem face. in primul rand, cum se spune in engleza, ”It is too good to be true”. Deci daca ceva este mult prea frumos pentru a fi adevarat, putem sa dam dovada de o doza de scepticism. Exista titluri foarte inflamate: ceva care vindeca cancerul. Acum, oricat de nepregatiti am fi, cred ca putem manifesta un tip de a gandi faptul ca avem de-a face cu o maladie care este foarte complexa si ca este foarte putin probabil ca un suc pe care il bei 30 de zile sa te vindece de cancer, oricat de predispus la teorii conspirationiste ai fi. Deci titluri inflamatorii, invocarea unor statistici – de multe ori stirile false invoca anumite rapoarte, dar pe care dupa aceea nu le putem gasi. Sunt prezente acolo cateva linkuri pe care, daca le accesam, ne duc in zone in care se spune ca acest link nu poate fi accesat. Astfel de informatii cred ca ne pot pune in garda.
Oricat ne-ar displacea noua, in Romania, sursele de expertiza si sursele de autoritate, eu cred ca este cu totul altceva cand un doctor, precum Mihai Craiu, spune ceva si cand un actor spune altceva. Adica aici mie mi se par lucrurile destul de simple. inca o data – oricat de nepregatiti sau de neprofesionisti am fi in zona aceasta, medicala.
Deci, inca o data, cand ceva suna prea bine pentru a fi adevarat, cred ca putem sa manifestam un tip de simt critic.
Pe zona politica, aceasta cu expertiza, cine are dreptate, cred ca este mai greu de stabilit: e vorba de competitie, de idei si asa mai departe. Dar pe zona medicala eu cred ca exista surse de autoritate, surse de expertiza in Romania, in care putem avea incredere.
Asta nu inseamna ca ne transformam noi in detectivi. Pentru ca noi suntem parinti, suntem angajati, avem de facut cumparaturi, trebuie sa avem grija de noi. Deci nu suntem detectivi acum, sa vedem daca o stire este falsa sau nu, dar cred ca, prin cateva mecanisme, putem sa ne protejam. Problema este cand se creeaza psihoze colective si atunci e foarte greu sa te sustragi unei astfel de psihoze. Dar chiar si in astfel de situatii, cred ca putem sa ne abtinem de la consumul de Facebook, putem sa nu share-uim in nestire lucruri in legatura cu care simtim ca nu sunt in regula. Rezolvarea fenomenului dezinformarii nu incepe cu cetateanul, dar aceasta nu inseamna ca noi, in calitatea noastra individuala, nu putem face cateva lucruri foarte simple.
iNTREBARE Este pregatita noua generatie sa faca fata stirilor false? Știe sa isi selecteze informatia, mai ales in domeniul medical?
Prof. dr. Alina Bargaoanu: Tehnicile de dezinformare evolueaza foarte rapid. Pana acum dezinformarea, chiar aceasta noua, era oarecum clasicizata. Adica se baza foarte mult pe informatia de tip discursiv, adica foarte mult text. in acest moment tehnicile de dezinformare evolueaza foarte mult in zona audio si video. Și exista o intreaga dezbatere privind ”deep fakes”, metodele de a produce continut video total plauzibil. Din punct de vedere tehnologic lucrurile evolueaza foarte mult si eu nu intrevad o perioada in care ne vom intoarce la o perioada romantica, in care aveam sursele doar credibile si ce citeam in presa aia era sau ce spunea medicul aia era. Nu cred ca o astfel de perioada mai este posibila. Dupa parerea mea tinerii sunt mai predispusi la fenomenul dezinformarii dintr-un motiv foarte simplu. Ei isi petrec mult mai mult timp pe platformele digitale in mediul online. Ei chiar isi traiesc viata in mediul online. Noi, cei care am mai prins un pic generatia Guttenberg avem anumite obiceiuri de lectura pe care le vom duce pe toata perioada vietii. Dar tinerii sunt nascuti deja in mediul digital, exista si denumirea de ”nativ digital” si atunci ei sunt mai predispusi la fenomenul de dezinformare, de haos informational. Ei sunt mult, mult mai vulnerabili si pentru ca, la tinerete, exista perioada de rebeliune fata de autoritate, lupta cu parintii, cu familie, cu orice sursa de autoritate.
iNTREBARE Cine ar trebui sa ii invete sa isi selecteze informatiile, cu atat mai mult cu cat informatii false pot aparea oriunde?
Prof. dr. Alina Bargaoanu: Grupul are mai mare importanta decat familia si decat profesorii. De pe la 10 ani, vrem nu vrem, copiii nostri au mult mai mare incredere in prieteni decat in parinti. Și aici cred ca educatia in domeniul medical, cuplat cu educatia in domeniul media, ar trebui sa inceapa foarte, foarte devreme. Iarasi, cand discutam de educatie media digitala, ne repezim pe zona politica, civica. Sunt sceptica in legatura cu faptul ca astfel de demersuri ar avea succes din gimnaziu, din liceu. Aceasta este, poate, optiunea mea. Dar in ceea ce priveste educatia medicala si consumul media pe probleme medicale, aici chiar simt nevoia sa inceapa demersurile foarte, foarte devreme. Citeam ca in Finlanda cursurile de educatie media, educatia digitala, cuplata cu educatia din domeniul medical incep de la gradinita. Poate pare excesiv, prea devreme, dar mie mi se pare un demers la care trebuie sa meditam. Școala, educatia timpurie trebuie sa aiba rolul preponderent, pentru ca acum se formeaza obisnuintele de lectura, de consum, de incredere si asa mai departe. Iar pe zona aceasta, mie chiar mi se pare posibil.