Infectia determinata de Clostridium difficile, intalnita la 1-3% din populatia adulta

0
56

Ministerul Sanatatii atrage atentia populatiei asupra infectiei determinate de Clostridium difficile, bacterie care se intalneste in intestinul a 1-3% din populatia adulta. Daca la cea mai mare parte a oamenilor aceasta bacterie nu se manifesta clinic deoarece prezenta florei intestinale obisnuite reuseste sa impiedice multiplicarea Clostridium difficile, exista totusi si situatii in care flora intestinala normala se reduce numeric (cel mai adesea dupa administrare de antibiotice) producand conditii favorabile de multiplicare a Clostridium difficile si de eliberare de toxine ce afecteaza colonul, se arata intr-o informare de presa a Ministerului Sanatatii.

Spacialistii atrag atentia ca bacteria poate rezista in mediul inconjurator sub forma de spori (bacterii cu un invelis special, foarte rezistent) chiar si cateva saptamani. La colonizarea intestinului se ajunge dupa ce sporii sunt luati pe maini si apoi ingerati.

Infectia cu Clostridium difficile (ICD) se manifesta prin diaree cu scaune lichidiene (uneori cu mucus si sange), extrem de mirositoare, si chiar se poate asocia febra, dureri abdominale, greata, inapetenta (foarte rar varsaturi). Cele mai multe dintre cazuri raspund la tratament, insa exista si posibilitatea unei afectari severe a colonului, cand se poate ajunge la incetarea tranzitului intestinal (ileus) cu meteorism abdominal important, soc, insuficienta renala, degradarea functiilor altor organe implicand un risc vital pentru pacient.

Asadar, populatia trebuie sa se prezinte la medic la cea mai mica suspiciune ICD in vederea punerii unui diagnostic corect si a inceperii unui tratament adecvat. De altfel, infectia cu Clostridium difficile poate sa apara si ca urmare a unui tratament antibiotic (in ultimele 2-3 luni), in cazul spitalizarii sau institutionalizarii (spre exemplu centru de recuperare, camin pentru persoane varstnice), la persoanele peste 65 de ani, in cazul unei operatii recente la nivelul intestinului. De asemenea, diagnosticul de ICD se poate pune si in cazul administrarii unui tratament cu medicamente imunosupresoare (de ex: citostatice) sau in situatia unor persoane cu boli severe.

Ministerul Sanatatii atrage atentia si asupra consumului de antibiotic. Acesta nu trebuie administrat in vederea reducerii riscului de ICD decat la recomandarea medicului.

Diagnosticul de ICD se poate pune si printr-un test de laborator, prin care se evidentiaza toxinele Clostridium difficile (sau alte teste echivalente) in scaunul diareic.

Persoanele cu ICD trebuie sa fie foarte atente deoarce pot contamina si alte persoane. in lipsa unei igiene adecvate a mainilor, cu apa si sapun din belsug, si a dezinfectarii obiectelor folosite de pacient, bacteria poate rezista mult timp pe maini si pe toate obiectele pe care cel infectat le atinge. Dezinfectarea obiectelor trebuie facuta cu solutii care contin clor, iar asta in conditiile in care solutiile alcoolice pentru igienizarea rapida a mainilor nu distrug Clostridium difficile, atentioneaza Ministerul Sanatatii.

Pentru a reduce riscul de contagiune pentru membrii familiei, in cazul in care ingrijirea se face la domiciliu, mainile trebuie spalate cu sapun si cu apa calda dupa fiecare utilizare a toaletei si inainte de mese, trebuie folosit sapun lichid (cel solid se poate popula cu germeni), trebuie sa existe o igiena personala stricta si sa nu se foloseasca in comun prosoapele. De asemenea, hainele trebuie spalate cu cu apa fierbinte (programul cu cea mai inalta temperatura), separat de cele ale restului familiei, iar daca este posibil pacientul sa foloseasca o toaleta separata de cea utilizata de ceilalti membri ai familiei.

in cazul spitalizarii, pacientul trebuie sa fie izolat, iar personalul medical sa poarte intotdeauna echipament de protectie (manusi, halate de protectie si isi va spala mainile dupa ce va efectua manoperele de ingrijire necesare). Masurile de protectie sunt valabile si in cazul vizitatorilor.

Dupa 48-72 de ore de la normalizarea tranzitului intestinal riscul se reduce foarte mult si se pot intrerupe izolarea si masurile de precautie descrise. Riscul reapare insa in cazul recidivei ICD. La aproximativ 25-30% dintre pacienti manifestarile reapar intr-un interval de 1-12 saptamani.

Articolul precedentFundatia Renasterea a lansat Coalitia pentru Sanatatea Femeii
Articolul următorCe pericole ascund muscaturile de capuse sau de tantari