FSSR avertizează că proiectul Legii salarizării din sănătate este încă departe de o formă care poate fi transmisă Parlamentului pentru adoptare

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România susține, într-un comunicat, că proiectul Legii salarizării din sistemul sanitar nu este încă într-o formă care să poată fi transmisă Parlamentului pentru adoptare și cere continuarea consultărilor, respectarea cadrului legal în desfășurarea acestora, realizarea unei analize de impact și revizuirea proiectului la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Sănătății.

Federația atrage atenția că principalele riscuri identificate în proiect vizează lipsa garanțiilor privind protejarea veniturilor totale aflate în plată, ceea ce ar încălca principiul non-regresului, dar și posibile distorsiuni majore în ceea ce privește sporurile pentru condiții de muncă, munca în ture, munca de noapte, gărzile și activitatea din weekenduri și sărbători legale. Totodată, sunt semnalate inechități în poziționarea profesiilor în grila salarială și un tratament considerat neadecvat pentru personalul auxiliar, nemedical și TESA.

După trei zile de analiză colectivă în cadrul Conferinței „Salarizarea în sectorul sanitar” (10–13 iunie 2026), după consultarea publică a angajaților din sănătate și evaluarea tehnică a proiectului, FSSR susține că forma actuală nu poate fi înaintată Parlamentului.

În forma cunoscută public, proiectul nu oferă garanții suficiente pentru veniturile aflate în plată și generează riscuri în structura actuală de salarizare, inclusiv în privința sporurilor și a continuității activității medicale, arată organizația.

În acest context, FSSR a realizat o consultare a angajaților din sănătate, ale cărei rezultate indică faptul că 93,9% dintre respondenți cer protejarea veniturilor și aplicarea principiului non-regresului, iar 90,6% solicită indexarea valorii de referință cu inflația. De asemenea, 61,3% dintre respondenți consideră probabilă plecarea din sistemul public dacă proiectul nu este corectat, riscul fiind mai mare în rândul personalului tânăr.

Federația subliniază că majoritatea angajaților susțin plata distinctă a muncii de noapte, a weekendului și a gărzilor, la niveluri care să reflecte efortul real, precum și diferențierea pe specialități, considerată una dintre principalele probleme ale proiectului.

În ceea ce privește procesul de consultare, FSSR susține că acesta trebuie să includă prezentarea unui text consolidat, simulări oficiale, analiză de impact și poziții motivate ale inițiatorilor față de fiecare observație, nu doar discuții generale fără răspunsuri tehnice.

Organizația solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății transmiterea formei actualizate a proiectului, împreună cu anexele și simulările aferente, precum și reluarea consultărilor cu federațiile reprezentative din sănătate, în conformitate cu cadrul legal al dialogului social.

FSSR cere și o analiză de impact detaliată la nivelul Ministerului Sănătății, pe categorii profesionale, tipuri de unități, specialități și forme de organizare a activității medicale, subliniind că proiectul trebuie verificat înainte de adoptare, nu ajustat ulterior.

Federația atrage atenția că termenul-limită din perspectiva PNRR este luna august 2026 și solicită utilizarea integrală a timpului disponibil pentru corectarea proiectului, nu adoptarea sa în formă incomplet analizată.

FSSR subliniază că nu respinge reforma salarizării, dar susține că aceasta trebuie să protejeze veniturile reale, să recunoască munca în condiții dificile și continuitatea serviciilor medicale (gărzi, ture, noapte, weekend) și să diferențieze riscurile pe specialități, pentru a evita noi inechități.