Federația ”Solidaritatea Sanitară”: „Ce a oferit de fapt, până acum, Guvernul și care sunt mizele reale ale negocierii”

0
572

După recentele negocieri fără un consens fericit cu echipa guvernamentală, reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) își înăspresc retorica împotriva factorilor decidenți în tandem cu agitarea steagurilor unei greve generale în Sănătate:

„Noi credem că miza protestelor și a negocierilor nu o reprezintă doar majorările salariale, ci și tratamentul demn al angajaților din Sănătate, respectul de care aceștia trebuie să se bucure în fața decidenților politici.

Atunci când ești trimis să negociezi drepturi, dar guvernanții se comportă ca și cum ar fi vorba de pomeni în joc este demnitatea celor pe care-i reprezinți. Demnitatea se câștigă prin solidaritate în momentele decisive. Acesta este unul dintre momentele decisive” – transmit liderii sindicali pe rețelele de socializare.

FSSR: „Una din mizele negocierii de ieri cu Guvernul”

Sindicaliștii explică de ce Federația „Solidaritatea Sanitară” a considerat oferta Guvernului insuficientă pentru angajații din Sănătate:

„Știți care a fost una din mizele negocierii de ieri cu Guvernul în privința nivelului de la care TREBUIE să înceapă discuțiile privind creșterea salariilor?

– 20% (pentru tot anul 2024) din fondul de salarii acoperă și o creștere semnificativă a tuturor sporurilor și altor drepturi salariale, determinând o creștere medie a veniturilor salariale tot cu 20%. (Adică, negocierea trebuie să aibă ca țintă tot timpul creșterea tuturor drepturilor salariale.)
– În timp ce 20% doar pentru salariile de bază înseamnă o creștere medie a veniturilor salariale cu doar 13,9% (deoarece sporurile și restul drepturilor salariale rămân blocate la nivelul anterior – în majoritatea cazurilor la nivelul anului 2018).
În câteva zile fiecare angajat din Sănătate va putea înțelege în mod personal și direct cât înseamnă prima tranșă: creșterea cu 5% a salariilor de bază.
Atunci o să devină clar pentru toată lumea de ce Federația <<Solidaritatea Sanitară>> a considerat oferta Guvernului insuficientă pentru angajații din sănătate” – precizează aceștia.

FSSR: Ce a oferit de fapt, până acum, Guvernul și care sunt mizele reale ale negocierii

Reprezentanții FSSR precizează:
„Oferta actuală a Guvernului este o creștere cu 15% în următoarele condiții:
1) Să fie aplicată doar la salariile de bază (care înseamnă de fapt o creștere cu doar 10,5% a veniturilor medii salariale).
2) Să fie aplicată diferențiat (asimetric; la unii mai mult, la alții mai puțin) în funcție de:
a. Categoria profesională de apartenență a fiecărui angajat (evident, pentru unele categorii asta înseamnă o creștere a salariilor de bază cu mult mai puțin decât 15%).
b. Tipul de unitate din care angajatul face parte. Guvernul solicită concentrarea celei mai mari părți a creșterii salariilor de bază pentru cca. 20 de spitale „care tratează cu adevărat pacienții” (expresia unui oficial în timpul negocierilor).
Suntem siguri că angajații din sănătate sunt suficienți de inteligenți pentru a înțelege efectele aplicării (acceptării) acestui model de repartiție a unor creșteri salariale”.
Potrivit acestora, mizele reale ale negocierii sunt următoarele:
„a) Mărimea creșterilor salariale reale (cea mai bună evaluare o constituie nivelul mediu al creșterii veniturilor totale). Federația „Solidaritatea Sanitară” a considerat că prima ofertă (cea reală) a Guvernului (o creștere suplimentară cu doar 10,5% a veniturilor medii totale) este insuficientă. Evaluarea ofertei a fost făcută prin raportare la revendicările comune ale celor două federații.
b) Modelul repartiției creșterilor salariale. Reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” au considerat că modelul aplicării oricăror creșteri trebuie să-l constituie proiectul legii salarizării, în forma negociată.
c) O serie întreagă de alte revendicări, a căror acordate Guvernul a refuzat-o.”

FSSR: „Unii protestează (angajații din Sănătate) și alții beneficiază (angajații din Asistență Socială)!”

Potrivit federației reprezentative, pentru obținerea drepturilor angajaților din fiecare sector trebuie organizate proteste în sectorul respectiv, „în caz contrar nu se înțelege cine și pentru cine protestează”:
Unii protestează (angajații din sănătate) și alții beneficiază (angajații din asistență socială)!” (?!)
Deoarece am primit un număr mare de mesaje pe această temă, precizăm următoarele:
(1) Federația <<Solidaritatea Sanitară>> a declanșat protestele/conflictul colectiv de muncă/greva împotriva politicilor sociale și economice ale Guvernului doar în sectorul sănătate deoarece doar aici sunt îndeplinite condițiile legale pentru astfel de acțiuni.
(2) În privința repartiției sumelor obținute în urma protestelor de până acum putem prezenta doar faptele pe care le-am constatat în cadrul negocierilor de ieri:
a) Anvelopa salarială (fondul de salarii) din Sănătate reprezintă cca. 21 miliarde de lei (pe datele Guvernului).
b) Pentru a crește toate veniturile salariale (salarii de bază, sporuri, indemnizații etc.) ale angajaților din sănătate cu 15% ar fi nevoie de 3,15 miliarde în plus.
c) La acest moment Guvernul intenționează să aloce 3,2 miliarde în plus, repartizându-i în forma următoare:
• Pentru angajații din sănătate cca. 2,5 miliarde, destinați doar creșterii salariilor de bază (care să acopere o creștere a veniturilor salariale cu doar cca. 10,5%),
• Cca. 0,7 miliarde pentru creșterea salariilor de bază ale angajaților din asistență socială.
Federația <<Solidaritatea Sanitară>> consideră că negocierile salariale trebuie să aibă ca țintă creșterea veniturilor salariale, nu doar creșterea salariilor de bază.
De asemenea, credem că pentru obținerea drepturilor angajaților din fiecare sector trebuie organizate proteste în sectorul respectiv. În caz contrar nu se înțelege cine și pentru cine protestează.
NOTĂ: Nu cunoaștem cum au acționat alte organizații sindicale, ce angajați au scos la proteste și pentru cine au fost împuterniciți să negocieze. În consecință, nu putem răspunde în numele lor” – se menționează într-o informare recentă a Federației.
Articolul precedentStudiu preclinic: Un nou tratament care poate inhiba cu succes dezvoltarea celei mai agresive forme de cancer de sân
Articolul următorANA: 35.000 de activităţi de prevenire a consumului de droguri în mediul şcolar, familial şi în comunitate, desfășurate anul trecut