Cu ocazia Zilei Internaționale de luptă împotriva Cancerului Pulmonar (1 august n.r.), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansează un apel național la acțiune imediată pentru creșterea accesului la diagnostic și tratament în cancerul pulmonar.

În România, în anul 2018, potrivit GLOBOCAN (Global Cancer Observatory), au apărut 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care peste 8.000 în rândul bărbaților. La nivel național, cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate oncologică, aproximativ 10.277 de persoane pierzându-și viața din acestei afecțiuni.

Pandemia de COVID-19 are un impact major asupra pacienților oncologici în ceea ce priveste accesul la analize de diagnostic și la tratament, însă situația persoanelor cu suspiciune de cancer pulmonar și a pacienților deja diagnosticați este una dramatică. Numărul de  bronhoscopii pe care medicii pneumologi îl pot face în această perioadă este extrem de limitat, 2-3 pe zi, fapt ce întârzie considerabil confirmarea diagnosticului pentru mulți pacienți. Cu cât se întârzie inițierea tratamentului, cu atât cancerul avansează și șansele de supraviețuire sunt mai reduse, evoluția fiind una galopantă”, spune Cezar Irimia, Președinte FABC.

FABC estimează că peste 3.000 de cazuri de cancer pulmonar au rămas nediagnosticate sau netratate de la debutul pandemiei și până acum, din cauza lipsei de acces la investigații medicale și tratament, multe dintre testele de diagnostic, precum bronhoscopia sau tomografia computerizată, fiind amânate. De asemenea, pacienții cu simptome specifice cancerului pulmonar sunt reticenți să se prezinte la medicul de familie de teama riscului de infectare cu SARS-CoV-2.

În același timp, pacienții cu cancer pulmonar sunt printre cei mai expuși riscului de a prezenta simptome severe ale bolii provocate de noul coronavirus. Așa cum s-a întâmplat și în alte țări europene, au fost luate măsuri pentru a minimiza riscul de expunere a pacienților la SARS-CoV-2 și multe dintre ședințele de chimioterapie sau alte tratamente au fost amânate.

“Parcursul pacienților oncologici în sistemul de sănătate este grav perturbat în acest moment. Este momentul să analizăm și alte soluții, precum cele de tratament la domiciliu și telemedicină, altfel riscăm ca rezultatele obținute la acești pacienți să fie periclitate și să pierdem și mai multe vieți. Dacă nu se acționează acum, nu doar rata de infectatre cu SARS-CoV-2 ne va evidenția la nivel european, ci și rata de mortalitate prin cancer pulmonar”, a mai adăugat Cezar Irimia.

România înregistrează în cancerul pulmonar o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 10%, una dintre cele mai scăzute la nivel european, însă trebuie subliniat că acest indicator urmează un trend pozitiv în ultimii ani.

Diagnosticarea cancerului pulmonar poate fi dificilă, deoarece pacienții prezintă adesea o serie de simptome nespecifice, inclusiv tuse, respirație îngreunată, pierdere în greutate și oboseală. Cu cât cancerul pulmonar este diagnosticat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de supraviețuire și există mai multe opțiuni de tratament, cu care se pot obține rezultate eficiente. În România, 75% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii.

„Există mai multe bariere în depistarea precoce a cancerului pulmonar. Oamenii nu sunt conștienți de simptome și, uneori, subestimează gravitatea simptomelor cu care se confruntă,  astfel că decid să amâne un control la medic. Acest lucru evidențiază cu atât mai mult nevoia unor campanii de conștientizare pentru recunoașterea simptomelor cancerului pulmonar și a unui  program de creștere a nivelului de alfabetizare în sănătate. De asemenea, un rol importat în detectarea simptomelor cancerului pulmonar îl au medicii de familie, și chiar farmaciștii, care s-ar putea implica mai mult în acest efort de identificare precoce și trimitere la medicul specialist pentru investigații suplimentare”, spune Cezar Irimia, Președinte FABC.

 Conform celui mai recent raport realizat de Lung Cancer Europe (LuCE) privind cancerul pulmonar, care a inclus și pacienți din România, 7 din 10 respondenți nu cunoșteau simptomele acestei boli înainte de diagnosticare. De asemenea, 42% dintre respondenți nu au considerat că simptomele lor sunt grave și doar 4 din 10 dintre participanții la studiu au crezut că e posibil să se confrunte cu un cancer pulmonar înainte de diagnosticare.

În ciuda progresului realizat în dignosticarea și tratarea cancerului pulmonar, pacienții întâmpină numeroase bariere în parcurgerea etapelor necesare post-diagnostic. Conform unui studiu, 57%  dintre respondenți au considerat că nu există tratament pentru boala lor, 56% s-au speriat când au primit acest diagnostic, iar pentru 76% dintre ei a fost dificil să înțeleagă pașii pe care trebuie să-i urmeze. Astfel, informarea pacienților cu privire la parcursul lor după obținerea diagnosticului, consilierea și sprijinul direct acordat pacienților pe tot acest parcurs joacă un rol esențial.

“Pentru a putea crește rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul pulmonar, trebuie să îmbunătățim accesul la servicii medicale, să creștem calitatea acestora, reducând considerabil timpul de la diagnostic la inițierea tratamentului.   În plus, sunt necesare: un acces neîntrerupt și la timp la medicamente, creșterea accesului la medicamentele inovatoare și facilitatea accesului la cele deja compensate, accelerarea procesului de achiziție din spitale prin simplificarea procedurilor, accelerarea aprobării studiilor clinice și facilitarea accesului pacienților la astfel de programe” spune Cezar Irimia.