EXCLUSIV Medic cardiolog: În urmă cu 20 de ani, infarctul miocardic se producea la 67 de ani. Azi, la 47

Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, medic primar cardiologie, președintele Fundației Române a Inimii, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview că în România a crescut mortalitatea prin boli cardiovasculare în rândul tinerilor.

Totodată, medicul atenționează că a crescut și numărul tinerilor cu boli cardiovasculare și a celor care fac complicații importante cum ar fi infarctul miocardic acut, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral.

“Bolile cardiovasculare sunt un termen generic, ele înglobează 200-300 de boli, dar dacă ne gândim la una dintre complicațiile cele mai dramatice ale bolilor cardiovasculare, și anume infractul miocardic acut, dacă vârsta medie în România, era în urmă cu zece ani, undeva în jur de 56 -57 de ani, în urmă cu 20 de ani era 67 de ani, acum ajungem spre 47-50 de ani. Cu fiecare zece ani, media scade cu zece ani. Dacă merge tot așa, o să avem infarct la copii în curând. Pot să vă spun că am văzut infarct miocardic la oameni de 20, 20 și ceva de ani”, a declarat prof. dr. Dragoș Vinereanu.

Bolile cardiovasculare în rândul tinerilor: Cauze 

În ceea ce privește cauzele, medicul cardiolog a precizat că acestea sunt multiple, principala fiind fumatul în rândul tineri care, cel puțin până să apară legislația antifumat, era extrem de răspândit.

“Acum, după legislația antifumat, lucrurile încet, încet, încep să se reglementeze și în România ca și în celelalte țări europene. Ne propunem ca până în 2035 să nu mai avem tineri care să fumeze în România”, potrivit medicului cardiolog.

Pe lângă fumat, o altă cauză a creșterii incidenței bolilor cardiovasculare în rândul tinerilor este dieta.
Potrivit lui Dragoș Vinereanu, în România, întâlnim o dietă bazată în special pe grăsimi, pe zaharuri concentrate, pe băuturi carbogazoase, o dietă care nu face bine la bolile cardiovasculare.

Alți factori ai afectării cardiovasculare sunt și stresului și ritmul de viață.

“Problema este cum cunatifici stresul în acest moment. Stresul este de atâtea feluri și se cuantifică extrem de greu. Știm că în zonele aglomerate din lume și din România, acolo unde te aștepți ca activitățile să fie mai stresante, știm că în anumite profesii care se asociază cu un grad important de stres, riscul de boli cardiovasculare crește”, a explicat prof. dr. Dragoș Vinereanu.

În ceea ce privește rata de mortalitate la nivelul întregii populații din România, medicul cardiolog a spus că două treimi dintre decesele care se produc în țara noastră sunt cauzate de boli cardiovasculare, spre deosebire de cancer, de exemplu, care este răspunzător de sub 20% dintre decese.

 Bolile cardiovasculare: Cele mai întâlnite afecțiuni 

Prof. dr. Dragoș Vinereanu a spus că cea mai frecventă boală cardiovasculară în România este hipertensiunea arterială.
„ Acum depinde cum vedem, o vedem ca pe o boală cardiovasculară sau ca un factor de risc. În momentul în care tensiunea arterială reprezintă și una dintre principalele cauze de mortalitate în România, o vedem ca pe o boală și nu o mai vedem ca pe un factor de risc cum era definită în trecut. Dacă mergem pe stradă, tot al doilea om care are undeva în jur de 50 de ani este hipertensiv. Este clar că hipertensiunea este pe primul loc din acest punct de vedere”, a explicat medicul cardiolog.

După hipertensiune, diabetul poate fi considerat o boală cardiovasculară ceea ce este din ce în ce mai des discutat la nivelul forurilor științifice, potrivit prof. dr. Dragoș Vinereanu.

“Vorbim de diabetul zaharat. Și aici este o explozie de diabet în România. Vorbim de o prevalență aproape de 8-9% în populația, în funcție de diferitele studii făcute de societățile profesionale de profil”, a precizat medicul.

În același timp, medicul Viereanu a vorbit despre insuficiența cardiacă care este cea mai frecventă boală spitalizată în România, care determină cele mai multe complicații și care consumă cele mai multe resurse.

 Bolile cardiovasculare: Bărbați vs. femei

Întrebat dacă bolile cardiovasculare sunt mai întâlnite în funcție de sex, medicul cardiolog a spus că femeile și bărbații sunt afectați în mod egal.

Până la menopauză, femeile au un grad de protecție hormonală pentru bolile cardiovasculare. De cele mai multe ori, această protecție hormonală este contracarată de ceilalți factori de risc care sunt importanți în rândul femeilor, precum fumatul.

Prof. dr. Dragoș Vinereanu a explicat că după menopauză, riscul de îmbolnăvire al femeilor crește de trei ori, astfel că global, până la urmă riscurile se egalizează.