Educația pacientului cu astm, esențială pentru controlul bolii, avertizează Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

Cu ocazia Săptămânii de Conștientizare a Sănătății Pulmonare (22–26 septembrie), Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu atrage atenția asupra unei afecțiuni respiratorii cronice frecvente – astmul bronșic. Într-un interviu realizat de instituție, Dr. Oana Mețiu Joldeș, medic primar pneumolog, subliniază importanța educării pacienților pentru ca aceștia să își recunoască simptomele, să colaboreze eficient cu echipa medicală și să își țină boala sub control.

Dr. Joldeș subliniază că astmul bronșic este una dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii cronice la nivel mondial, afectând persoane de toate vârstele. Chiar dacă boala nu are vindecare completă, ea poate fi controlată eficient când diagnosticul este pus corect, tratamentul este adecvat, iar pacienții înțeleg cum funcționează boala și ce rol au ei în propriul proces terapeutic. În România, aproximativ 6% dintre populație sunt diagnosticați cu astm, prevalența fiind mai ridicată în mediul urban decât în mediul rural, iar formele de boală apar adesea în copilărie, deși unele cazuri pot fi identificate mai târziu, în contextul unor comorbidități sau factori de risc suplimentari ca fumatul sau obezitatea.

Potrivit medicului pneumolog, astmul se manifestă prin inflamația și îngustarea căilor aeriene, provocând tuse persistentă, dispnee, șuierături la respirație (wheezing) și senzație de constricție toracică. Diagnosticul implică evaluarea clinică și confirmarea funcțională, prin teste care măsoară debitele și volumele respiratorii, iar investigarea factorilor atopici — prin teste alergologice — poate contribui la înțelegerea mecanismului individual al bolii. Dr. Joldeș explică rolul combinației dintre predispoziția genetică și factorii de mediu — cum ar fi poluarea, alergenii aerieni, infecțiile respiratorii sau iritanții ocupaționali — în declanșarea și agravarea bolii.

Intervievata atrage atenția asupra influenței nocive a poluării, alergiilor sau fumatului asupra pacienților astmatici — poluanții accentuează inflamația, alergenii declanșează crize, iar fumatul reduce eficiența tratamentului cu corticosteroizi inhalatori și crește frecvența exacerbarilor. Din fericire, există un arsenal terapeutic variat: de la tratamente inhalatoare cu corticosteroizi și bronhodilatatoare, la antileucotrienice, cure scurte de corticosteroizi orali și, în cazuri greu controlate, terapii biologice. Totuși, succesul terapiei depinde în mare măsură de cooperarea pacientului — de modul cum folosește inhalatorul, de respectarea dozelor și de intervențiile preventive.

Dr. Mețiu Joldeș insistă asupra contribuției esențiale a educației pacientului: înțelegerea bolii, a semnelor de agravare, a mecanismelor tratamentului și a modului corect de utilizare a dispozitivelor medicale poate reduce riscul de exacerbări și internații. Pacientul trebuie să fie activ, să întrebe medicul despre opțiunile terapeutice, să ceară explicații clare, să noteze ce i se explică și să împărtășească valorile sau limitele personale în alegerea tratamentului. În acest mod, terapia devine un demers colaborativ, nu doar impus de medic.

Medicul afirmă că, dacă astmul este bine controlat, pacienții pot duce o viață normală, inclusiv practicând sport și desfășurând activitățile de zi cu zi fără restricții majore. Pe de altă parte, viitorul tratamentului astmului se îndreaptă spre abordări personalizate, molecule țintite și strategii inovative pentru reducerea exacerbărilor și îmbunătățirea prognosticului.