Coronavirus: Cine donează plasmă convalescentă în România și de câte ori i se poate recolta

0
42

De câte ori poate să doneze plasmă o persoană vindecată de COVID-19, în cât timp poate fi folosită plasma convalescentă sau de ce colectarea merge greu în România. Acestea sunt câteva dintre răspunsurile oferite de Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Bucureşti, în cadrul unui interviu, acordat în exclusivitate pentru platformele Sănătatea TV şi RoHealthReview.ro, despre colectarea de plasmă convalescentă, de la pacienţii vindecaţi de coronavirus.

Care este profilul donatorului de plasmă ?

Sunt puțini tineri, pentru că majoritatea celor care au făcut COVID sunt în vârstă, peste 55 de ani. Puțini tineri găsim printre ei. Într-un fel este firesc, pentru că tânărul are imunitatea mai bună decât a unui om în vârstă. De asemenea, noi nu avem acces la pacienții asimptomatici, însă se va face Studiul de prevalență la nivelul populației din România și atunci o să avem încă un segment de donatori pe care noi putem să îi atragem la Centru să doneze plasmă, de la cei care vor fi depistați pozitiv cu anticorpi și au trecut prin boală fără să știe. Pentru că sunt sigură că sunt mulți.

Ad in title

Care este traseul plasmei după colectare?

După ce a fost colectată, plasma este testată. Facem o testare pe care o facem la orice pungă de sânge, pe care o dăm în transfuzie, testarea markerilor virali, transaminaze, dar pe lângă aceasta, noi mai facem încă o testare, testarea HLA.

Și asta pentru că majoritatea femeilor care a născut mai mulți copii, iar copiii fiind de grupă diferită decât a mamei, aceste femei sunt imunizate la naștere, pentru că se amestecă un pic sângele copilului cu cel al mamei, mama este imunizată, dar fără să își dea seama, pentru că este o cantitate mică de sânge și nu poate să producă daune în organismul mamei, însă ea fabrică niște anticorpi, iar acești anticorpi, în momentul în care ajung la pacientul bolnav de COVID în stare scritică care este de cele mai multe ori cu probleme pulmonare grave, și acești anticorpi provoacă și ei probleme pulmonare care pot să devină grave. Ca să evităm acest lucru, facem și analizele HLA. Dacă plasma este pozitivă, nu o dăm pentru pacienții COVID.

După ce se face testarea, se validează sângele și se distribuie la spitale, în funcție de comenzile pe care aceștia le fac.

Care sunt motivele pentru care numărul donatorilor de plasmă covalescentă rămâne scăzut ?

Din păcate, numărul pacienților care vin să doneze plasmă este prea mic ca să fim mulțumiți. Ne-am dori să vină mai mulți pacienți să doneze.

Este destul de dificil pentru că majoritatea dintre ei au comorbidități și nu pot să devină donatori. O categorie de pacienți vindecați este și cea a persoanelor de peste 65 de ani, și aceia nu pot să devină donatori.

Ideea este că trebuie să îi iei cât mai aproape de momentul vindecării. Ideal este să le recoltăm plasmă la minimum 14 zile de la externare, ca titrul de anticorpi să fie mare. Pe măsură ce se îndepărtează de momentul vindecării, practic titrul de anticorpi poate să scadă și atunci plasma nu mai este de folos pacienților care sunt în stare critică în spitale.

Am întâlnit o categorie de pacienți vindecați care afirmă că încă nu sunt recuperați după boala COVID, încă au probleme, sunt foarte obosiți și nu sunt dispuși să vină să doneze.

Sigur, ei promit că ne vor contacta la o dată ulterioară, noi îi așteptăm, pentru că acești donatori de plasmă nu vor sta la rând, vom avea grijă să doneze imediat din momentul în care au ajuns, după ce , evident, sunt înregistrați, consultați de către un medic și după aceea urmează procedura de donare cu echipamentul de plasmafereză. Oricum este un pic mai lungă decât procedura de donare standard, dar practic ei nu stau la coadă și în felul acesta timpul se echilibrează. Pe de altă parte, nu avem listele pacienților care s-au vindecat, am primit niște liste la începutul activității noastre de la Spitalul Colentina și de la Spitalul Victor Babeș, primele liste, și câțiva de la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, pe majoritatea dintre ei i-am programat, au donat, însă ritmul este nesatisfăcător pentru noi.

Care este procedura pentru cei care vor să doneze plasmă covalescentă?

Este suficient să se prezinte la Centrul de Transfuzie, chiar dacă nu se programează, este important să vină oricum. Trec printr-un punct de triere, li se măsoară temperatura, se dezinfectează pe mâini, primesc o mască, dacă nu au, și ajung la recepție, unde este suficient să spună că vin să doneze plasmă pentru pacienții COVID și sunt preluați de cineva și duși pe tot circuitul donării. Deci, pot să vină și neprogramați.

Ați avut donatori și din alte orașe ?

Am avut un donator din Focșani, un medic. De altfel, primii donatori de plasmă covalescentă au fost medici și asistenți medicali, pentru că mulți s-au contaminat și tot ei au fost primii care au venit și donat plasmă covalescentă și eu estimez că numărul lor practic a scăzut, pentru că ne-a scăzut și nouă numărul donatorilor de plasmă covalescentă. Populația generală este mai reticentă la donarea de plasmă decât medicul sau asistentul medical.

De câte ori poate să doneze plasmă o persoană vindecată de COVID și la ce interval ?

La interval de două săptămâni poate să revină. De altfel, medicul din Focșani a venit a doua oară și a donat, poate să o facă de două, trei ori, în funcție de titrul de anticorpi. Acești anticorpi îi măsurăm și dacă vedem că nu mai au anticorpi, practic nu mai pot fi folosiți pentru transfuzia pacienților. Deci, la două săptămâni și pot să vină în mod repetat.

În cât timp poate fi folosită plasma din momentul colectării?

Plasma are un termen de valabilitate, dar din fericire, acest termen de valabilitate este mare, de 1 an de zile. Plasma este congelată rapid, la -80 de grade, și după aceea, congelată la -40 de grade. Și plasma congelată poate să fie păstrată un an de zile. De pildă, dacă se termină pandemia, și nu o să mai fie nevoie de plasmă, și am observat că a scăzut numărul pacienților în stare gravă din spitalele din București. La început, a fost o cerere mai mare, acum este o cerere mai mică de plasmă, sunt cam două –trei cazuri grave la fiecare spital, deci nu multe, din fericire, însă noi vrem să recoltăm plasma în continuare, să o stocăm și să o folosim pentru valul al doilea, când vom fi mai bine pregătiți decât acum în fața virusului.

Ca procedură, care sunt diferențele între donarea de sânge și donarea de plasmă ?

Donarea de sânge presupune practic o cantitate de prelevare a unei cantități de 450 de mililitri de sânge. Din această cantitate, noi pregătim, preparăm, 220 de mililitri de masă eritrocitară, deci partea roșie a sângelui o separăm și 200 de mililitri de plasmă.

Acești 200 de mililitri pot merge la un pacient. Donarea prin plasmafereză, cu ajutorul echipamentului de plasmafereză, presupune prelevarea a 600 de ml doar de plasmă, parte roșie, trombocitele rămân înapoi în organism, practic donatorul nu pierde aceste elemente. Pierde doar plasma. Plasma este soluția în care sunt înglobate aceste celule ale sângelui care sunt atât de importante și vitale pentru viața omului, însă pe lângă acestea, plasma conține proteine, factori de coagulare, are și ea un rol foarte important, iar, iată , de data aceasta, conține și anticorpi împotriva virusului SAR-CoV2, care pot să ajute pacientul.

Din această cantitate de 600 de ml, noi pregătim trei punguțe a 200 de ml, și practic acestea reprezintă doza terapeutică pentru un pacient. Deci, la un pacient, ca să îi facem un tratament complet, avem nevoie de trei donatori de sânge sau un donator de plasmă, prin plasmafereză. Deci, iată că este mai eficientă donarea de plasmă prin plasmafereză.

Articolul precedentHidroxiclorochina nu este eficientă în prevenția COVID-19, arată un studiu
Articolul următor300 de milioane de euro pentru Gavi, alianța pentru vaccinuri, promite Comisia Europeană