Cheltuielile publice din sănătate sunt reformate în direcție greșită, avertizează FSSR

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) avertizează că reforma finanțării sănătății, așa cum este declanșată în discursul premierului Ilie Bolojan, nu vizează adevăratele probleme, ci riscă să afecteze spitalele publice și angajații din sistem. O analiză independentă a evoluției bugetului CNAS și a cheltuielilor spitalelor publice arată următoarele puncte critice:

1. Bugetul CNAS a crescut masiv, dar majoritatea fondurilor nu au ajuns în spitalele publice

• Între 2023 și 2025, bugetul CNAS a crescut de la 59,7 miliarde lei la 79,1 miliarde lei, o majorare de 19,4 miliarde lei (32%).

• Din această sumă, doar 7,3 miliarde lei au fost alocate spitalelor publice, restul de 12 miliarde lei (62% din creștere) fiind direcționate spre alte cheltuieli ale CNAS.

2. Ponderea finanțării spitalelor publice a scăzut

• În 2023, spitalele publice primeau 62,7% din bugetul CNAS, iar în 2025 doar 56,7%.

• De la 2018 până în 2025, proporția a scăzut de la 67,3% la 56,7%, adică o diminuare de aproape 11 puncte percentuale.

3. Cheltuielile salariale din spitalele publice au crescut mai lent decât bugetul general

• Între 2023 și 2025, cheltuielile salariale au crescut cu 5,8 miliarde lei (+23,8%), în comparație cu +32% creșterea bugetului CNAS.

• Ponderea salariilor în bugetul CNAS a scăzut de la 40,9% în 2023 la 38,2% în 2025.

• Față de 2018, ponderea salariilor s-a redus de la 48,1%, respectiv o scădere de peste 10 puncte procentuale.

4. Cheltuielile cu spitalele și salariile au crescut, însă mai lent decât inflația

• Bugetul CNAS este 2,28 ori mai mare decât în 2018, finanțarea spitalelor publice este 1,91 ori, iar salariile 1,81 ori.

• Inflatația cumulată a fost de ~60%, deci majorările salariale au fost aproape la nivelul inflației.

Federația trage concluzii puternice în urma analizei:

• „Nu cheltuielile salariale sunt sursa problemei. Cu toate acestea, prima măsură adoptată a fost reducerea veniturilor celei mai mari părți a angajaților din sistemul public de sănătate.”

• „Nu cheltuielile spitalelor sunt sursa problemei. Cu toate acestea intențiile de reformă sunt îndreptate prioritar către reducerea cheltuielilor spitalelor publice (la care se adaugă… majorarea sumelor alocate unităților private).”

• „Direcțiile care generează o creștere a costurilor sunt cu totul altele… Cu toate acestea, oficialii anunță intenția creșterii costurilor în aceste direcții (cum ar fi sumele alocate sectorului privat).”

• Concluzia lor: reducerea cheltuielilor cu salariile nu este o soluție rațională, iar reforma actuală accentuează profitul privat în dauna serviciului public de sănătate.