Cercetare: S-a descoperit un compus chimic care susține regenerarea nervilor

Un studiu recent realizat de Colegiul Universitar din Londra(UCL) în parteneriat cu Laboratorul de Biologie Moleculară (MRC LMB) și AstraZeneca, a identificat un nou compus care poate stimula regenerarea nervilor după leziuni, precum și țesutul cardiac după afecțiunile suferite în atacul de cord; publicat în Nature , acestea au identificat un compus chimic, numit „1938”, care activează calea de semnalizare PI3K și este implicat în creșterea celulelor.

Compusul a crescut creșterea neuronilor în celulele nervoase iar la testele pe animale s-a constatat reducerea daunelor asupra țesutului cardiac după traume majore cât și regenerarea după pierderea funcției motorii într-un modul de leziuni nervoase; deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a traduce aceste descoperiri, 1938 este unul dintre puținii compuși în dezvoltare care pot promova regenerarea nervilor, pentru care în prezent nu există medicamente aprobate.

Fosfoinozitid 3-kinaza (PI3K) este un tip de enzimă care ajută la controlul creșterii celulare; activ în diverse situații precum inițierea vindecării rănilor, funcțiile sale pot fi însă deturnate și de celulele canceroase pentru a le permite să prolifereze – relatează ScienceDaily.

Ca rezultat, au fost dezvoltate medicamente pentru cancer care inhibă PI3K pentru a restricționa creșterea tumorii dar potențialul clinic al activării căii respective rămâne subexplorat

„Kinazele sunt  <<mașini moleculare>> cheie pentru controlul activităților celulelor noastre și sunt ținte pentru o gamă largă de medicamente, scopul fiind de a găsi activatori ai uneia dintre acestea, cu scopul de a face mașina să funcționeze mai bine. Am descoperit că putem activa direct o kinază cu o moleculă mică pentru a obține beneficii terapeutice în protejarea inimii de răni și stimularea regenerării neuronale la animale în cadrul acestor studii” – a declarat Dr. Roger Williams, autor principal al cercetării de la Laboratorul de Biologie Moleculară MRC.

În acest studiu, cercetătorii de la UCL și MRC LMB au lucrat cu cercetătorii de la AstraZeneca examinând mii de molecule din biblioteca de compuși chimici pentru a crea una care ar putea activa calea de semnalizare PI3K. Astfel, au descoperit că un compus numit 1938 a fost capabil să activeze PI3K în mod fiabil și că efectul său biologic a fost evaluat prin experimente pe țesutul cardiac și celulele nervoase.

Cercetătorii de la Institutul Cardiovascular Hatter din UCL au descoperit că administrarea lui 1938 în primele 15 minute de restabilire a fluxului sanguin după un atac de cord a oferit o protecție substanțială a țesuturilor într-un model preclinic deși, în mod obișnuit, zonele de țesut mort se formează atunci când fluxul sanguin este restabilit, ceea ce poate duce la probleme cardiace mai târziu în viață.

Când 1938 a fost adăugat la celulele nervoase cultivate în laborator, creșterea neuronilor a crescut semnificativ

De asemenea, a fost testat pe un șoarece cu o leziune a nervului sciatic, cu livrarea 1938 la nervul lezat, ducând la o recuperare crescută a mușchiului piciorului posterior, indicând astfel regenerarea nervilor.

Profesorul James Phillips (UCL School of Pharmacy), autor principal al studiului, a declarat: „În prezent, nu există medicamente aprobate pentru regenerarea nervilor, care pot fi deteriorați ca urmare a unei răni sau boli, deci există o nevoie imensă, nesatisfăcută; rezultatele arată că există un potențial ca medicamentele care activează PI3K să accelereze regenerarea nervilor și, în mod esențial, metodele de administrare localizate ar putea evita problemele cu efectele în afara țintei care au văzut eșuarea altor compuși.”

Având în vedere rezultatele pozitive, grupul lucrează pentru a dezvolta noi terapii pentru leziunile nervilor periferici, cum ar fi cele suferite în leziuni grave ale mâinilor și ale brațelor. Explorează, de asemenea, dacă activatorii PI3K ar putea fi utilizați pentru a ajuta la tratarea leziunilor la nivelul sistemului nervos central, de exemplu din cauza leziunilor măduvei spinării, accident vascular cerebral sau boli neurodegenerative – relatează ScienceDaily.

Profesorul Bart Vanhaesebroeck (UCL Cancer Institute), autor principal al studiului, a declarat: „Acesta este un prim exemplu de cercetare interdisciplinară, în care oameni cu experiență, de la științe de bază, dezvoltarea medicamentelor și studii clinice, își unesc forțele în jurul unei idei inovatoare, în același timp, depășind granițele dintre mediul academic și industrie. Cercetarea „cerului albastru” de acest tip este dificil de obținut finanțare într-o lume în creșterea specializării, dar sperăm că acest proiect poate oferi ceva un model pentru viitoare cercetări ambițioase.”