VIDEO – Cât de sănătoase sunt sucurile de fructe? Interviu cu Dr. Alina Lăcătuș

0
516

Sucurile cu fructe sau de fructe sunt privite de mulți consumatori ca o alternativă sigură la cele carbogazoase. Mai ales atunci când sunt făcute acasă, din fructe proaspete, acestea sunt considerate ca parte a unui stil de viață sănătos. Nutriționiștii nu sunt însă de aceeași părere. Am stat de vorbă de Dr. Alina Lăcătuș, nutriționist, medic specialist nefrolog despre cât de sănătoase sunt sucurile de fructe.

”Dacă nu are conservant, dacă e varianta naturală și aici putem vorbi și de produse bio, omul de rând vede acest lucru ca fiind super sănătos. Ele sunt niște produse sănătoase, însă stoarse, în pahar rămâne zahărul. În momentul în care storc un fruct, în pahar rămân apă și fructoză, se pierd fibrele și mare parte din vitamine și din minerale, nu trece chiar tot în sucul acela”, a spus Dr. Alina Lăcătuș.

O alternativă pot fi sucurile de tip smoothie, în care fructul este tocat în întregime, dar și aici cantitatea de fructe este, de fapt, mult mai mare.

”Într-un pahar îți intră mult mai multe fructe, pe care le vei consuma mai rapid decât dacă ai mesteca, pe rând, fructele acelea pe care le-ai pus în blender. Lucrul acesta are mai multe efecte asupra noastră: venim cu mai mult zahăr, asta înseamnă un aport caloric mai mare, deci pe termen lung poate fi și un surplus ponderal. Fructele fiind deja mestecate, mixate, din tractul meu digestiv se absoarbe mult mai ușor glucoza, zahărul și asta o să-mi crească glicemia brusc. Un fruct întreg are un indice glicemic mai mic decât un fruct stors sau făcut smoothie. Îmi crește glicemia mai repede, asta înseamnă că nu îmi va ține foarte mult de foame, pentru că așa cum crește, așa și scade, neavând fructul integral și asta îmi va da senzația de foame mai rapid sau nevoia de a mai bea încă un suc”, transmite medicul.

Medicul a explicat și că sațietatea este legată de modul în care nutrienții sunt absorbiți de către organism. O glicemie care crește lent, în pantă, dă o sațietate de lungă durată, astfel încât perioada până la următoarea masă poate fi de mai multe ore. La acest lucru contribuie și masticația.

”Mestecatul în sine, pentru că noi suntem înzestrați cu dantură, cu cavitate bucală are și ea un rol în sațietate. Mestecând simțim savoarea alimentelor mai bine, asta transmite niște semnale către creierul nostru și în felul acesta ne săturăm mai bine pentru o perioadă mai lungă de timp. Așa, bând paharul foarte repede, ele nu au intrat încă în contact cu papilele noastre gustative și senzația este că îmi mai trebuie”, a mai transmis Dr. Alina Lăcătuș.

Articolul precedentLIVE INTERVIU Conf. Dr. Simona Cernea – Coordonator local al Conferinței regionale a SRDNBM – Târgu Mureș
Articolul următorFranța a anulat semimaratonul de la Paris, din cauza Covid-19