Ampicilina și ceftriaxona, o opțiune mai sigură în tratamentul endocarditei, explică prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță

0
57

În tratamentul endocarditei infecțioase provocate de Enterococcus faecalis, asocierea ampicilinei cu ceftriaxona are o eficacitate similară combinației dintre un beta-lactam și un aminoglicozid, însă prezintă un profil de siguranță mai favorabil, în special în cazul pacienților vârstnici sau cu funcție renală fragilă, explică prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Întrebarea privind alegerea între ampicilină + ceftriaxonă și ampicilină + aminoglicozid este una la care medicii se gândesc frecvent în practică, mai ales în cazul pacienților vârstnici sau cu funcție renală fragilă, a arătat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

O meta-analiză recentă publicată în European Journal of Clinical Microbiology & Infectious Diseases a inclus 6 studii și 619 pacienți cu endocardită infecțioasă cu E. faecalis, comparând asocierea ampicilină + ceftriaxonă (A+C) cu beta-lactamă + aminoglicozid (BL+AG), potrivit analizei prezentate de prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

În ceea ce privește eficacitatea, nu au fost identificate diferențe semnificative între cele două scheme, cu un OR de 1,10 pentru mortalitate și un OR de 1,08 pentru recădere, potrivit datelor prezentate de prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

„Cu alte cuvinte, ampicilina + ceftriaxona nu pare să sacrifice eficacitatea, în ciuda rezistenței intrinseci a E. faecalis la cefalosporine, efectul fiind explicat prin sinergismul asupra diferitelor proteine de legare a penicilinei”, a explicat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Diferența importantă apare la capitolul siguranță, unde asocierea ampicilină + ceftriaxonă a fost asociată cu mai puține evenimente adverse totale, cu un OR de 0,20, cu o nefrotoxicitate redusă, OR 0,34, și cu o reducere a ototoxicității și toxicității vestibulare, OR 0,07, potrivit datelor prezentate de prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

De asemenea, au fost raportate mai puține întreruperi sau modificări ale tratamentului din cauza toxicității, în timp ce pentru rash cutanat sau infecția cu C. difficile nu au fost identificate diferențe semnificative, potrivit aceleiași analize.

„Mesajul practic: ampicilina + ceftriaxona oferă un profil de siguranță net mai bun, cu eficacitate comparabilă, ceea ce susține utilizarea sa în special la pacienții vârstnici și la cei cu risc de afectare renală crescut”, a transmis prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Datele trebuie însă interpretate în context, întrucât majoritatea studiilor incluse au fost retrospective, cu risc crescut de bias legat de variabilele de confuzie, a atras atenția prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

„E posibil ca asocierea A+C să fi fost preferata tocmai la pacienții deja considerați mai fragili sau cu risc renal mai mare, ceea ce poate influența rezultatele de siguranță observate, iar impactul asupra colonizării cu enterococi rezistenți la vancomicină (VRE) nu a putut fi evaluat”, a precizat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Articolul precedentConf. univ. dr. Anca Pantea Stoian începe un nou parcurs la Spitalul Clinic CF2, cu planuri pentru o secție modernă de diabet