Amalgamul dentar, interzis in cazul mai multor categorii de pacienti

Amalgamul dentar nu va mai putea fi folosit in tratamentul dintilor de lapte, la copiii sub 15 ani si la femeile insarcinate sau care alapteaza. Exceptie fac situatiile in care medicii stomatologi considera acest lucru strict necesar.  Totul face parte dintr-un plan national de masuri pentru eliminarea treptata a utilizarii amalgamului dentar, elaborat de Colegiul Medicilor Stomatologi si publicat in Monitorul Oficial. Ne vom alinia astfel la un regulament european privind  reducerea poluarii cu mercur, material folosit in producerea plombelor din amalgam. Cu intarziere, insa. Potrivit regulamentului UE, toate tarile membre ar fi trebuit sa publice planurile nationale de masuri pana la 1 iulie. 

Planul national de masuri

Pe langa interzicerea folosirii amalgamului in cazul tratamentului mai multor tipuri de pacienti, planul de masuri contine si alte prevederi:
– utilizarea de catre medicii stomatologi a amalgamului in vrac este interzisa;
– utilizarea amalgamului in scop stomatologic se va face numai sub forma incapsulata predozata;
– se interzice evacuarea deseurilor de amalgam dentar in mediu.

Atat Ministerul Sanatatii,  cat si Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania se angajeaza sa informeze populatia cu privire la riscurile de mediu ale mercurului si sa promoveze utilizarea alternativelor terapeutice fara mercur, eficiente atat din punct de vedere al costului, cat si clinic, pentru restaurarile dentare.

Mercurul, o amenintare pentru mediul inconjurator

„Mercurul se gaseste in mod natural in mediul inconjurator, dar in general este bine fixat in minerale si nu prezinta niciun risc semnificativ. Problema apare din cauza activitatilor umane, care duc la emisia unor cantitati mari de mercur in mediu, acest mercur putand circula apoi liber timp de mii de ani”, se arata intr-un articol publicat de Agentia Europeana de Mediu.

Principalul motiv de ingrijorare este prezenta mercurului in apa si in sedimente. „Nu exista dovezi ca amalgamul dentar prezinta un risc direct pentru sanatatea persoanelor care au restaurari cu amalgam, insa, cu toate acestea, atunci cand este eliberat in mediul inconjurator, mercurul care este stabil in amalgamul dentar poate fi tranformat de microorganisme intr-o forma care se poate acumula la niveluri toxice in pesti si alte vietati marine si poate intra in lantul alimentar”, spun reprezentantii Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania. Adica in hrana oamenilor. 

„Efectele asupra sanatatii depind de doza, dar principalul motiv de ingrijorare este impactul mercurului asupra copiilor nenascuti si a celor mici. Expunerea la mercur poate aparea si in uter, daca mama consuma peste sau fructe de mare. Acest lucru poate avea un impact semnificativ si pentru toata viata asupra dezvoltarii creierului si a sistemului nervos al sugarului, afectand memoria, limbajul, atentia si alte aptitudini. Se estimeaza ca, numai in Europa, in fiecare an se nasc peste 1,8 milioane de copii cu niveluri de mercur mai mari decat limitele de siguranta recomandate”, explica Agentia Europeana de Mediu.

La nivel mondial, cea mai mare sursa de mercur provine din minele mici de exploatare a aurului (unde aurul este extras de o singura persoana sau de grupuri mici de oameni, relativ usor si fara costuri mari, de obicei intr-un mediu nereglementat), arata datele Agentiei Europene de Mediu. Se estimeaza ca peste o treime din emisiile globale provin din astfel de surse.